Evenimentul, aprilie-iunie 1898 (Anul 6, nr. 1495-1564)

1898-04-23 / nr. 1512

1512 vândut grâul cu 40 de lei chila, pe când prețul in ziua aceea era de 60 lei! In adever se scandales faptul cum unii negustori de cereale inșală și spoliază pe țărani. O Azi s’a făcut decretul pentru convoca­rea S-tului Sinod pe ziua de 1 Maiu. Buletinul parlamentar CAMERA Ședința din 21 April. Ședința se deschide la ora 1 și 55 min-Președinte D. Giani. Pe senți 98 deputați. La ordinea zilei discuția generală asu­pra proectului de lege privitor la căile ferate de interes local, D. D. Porumbaru, avînd cuvintul, afir­mă că legea conservatoare trebue modifi­cată in sensul ideilor susținute de parti­dul liberal in opozițiune, și citează dife­ritele amendamente liberale de atunci cari sunt contrarii legei prezintate azi (aplauze). Oratorul susține că modificările prezintate de d-sa in timpul guvernului Aurelian răspundeau mai bine de­cît legea actuală la lipsurile legei conservatoare. Continuând oratorul reclamă să se ia negreșit disposițiuni serioase in privința concesiunilor la companii străine și să se preciseze ca liniile ferate construite nu pot fi de­cît proprietatea publică. La ora 3 și 30 minute ședința se sus­pendă pentru 15 minute. La redeschidere, d. Porumbaru continuă susținând că legea in discuție nu înlătură nici unul dintre defectele legei conserva­toare și termină exprimînd credința că ea nu va fi de­cît o lege provizorie (aplause). La ora 4 și 20 minute, sosind d. minis­tru al domeniilor, discuția se intrerupe spre a desvolta interpelarea d-lu Moisescu, privitoare la pășunatul vitelor in pădu­rile statului. Interpelatorul arată că ministerul a o­­prit cu totul pășunatul vitelor in pădu­rile Statului, măsură cu atît mai nejusti­ficată, căci ea nu este generală, cum nici n’ar putea să fie, de­oare­ce pădurile se­culare de esențe tari nu au ce suferi din pășunatul vitelor. »Un rău mai mare, con­tinuă interpelatorul, sunt amenzile exa­gerate la care supune serviciul silvic pe locuitori ale căror vite scapă prin pădu­rile Statului. Aceste amenzi au avut de efect că munți, cari se arendau înainte de 1892 cu cite 16.000 de lei pe an, nu se mai arendează azi de­cît cu 2400 lei. Interpelatorul termină intrebând ce mă­suri serioase este dispus să ia d. ministru al domeniilor pentru îndreptarea acestei stări de lucruri D. Stolojan, ministrul domeniilor, răs­punde că pășunatul vitelor in pădurile Statului este supus unui regulament în­tocmit de consiliu de miniștri și că d-sa personal nu poate desființa acest regula­ment fără studii suficiente. Se cere inchiderea discuției și, consta­­tându-se că adunarea nu mai e in număr, ședința se ridică la ora 5. SENATUL Ședința din 21 April. Ședința se deschide la ora 2. Președinte N. Gane. Presenți 84 Senatori. n"La ordinea zilei, interpelarea d-lui P. Carp cu privire la alegerea de la Huși, D. Mănescu-Gălărași interpelează pe mi­nistrul de domenii cu privire la indepăr­­tarea țăranilor de a cumpăra loturi de pămînt. Se votează recunoașterea societăței­­ Pe­­leșul și Vîrful cu Dor# ca persoană juri­dici­______________________________ Matur et altera pars respuns d-nului T. Ștefănescu, pro­fesor la școala comercială de gradul II-lea din Bucu­rești și director la Banca națională IX. Magiarul nu numai, că își desprețueșce limba sa, dar invață și limbele vecinilor, pentru de a-i putea esploata economicesce. Mai bine ar fi să-i învățăm și noi, de­cît să facem atîta paradă de vorbe. La pag. 19 d-nui raportor «Jice : „Noi propunem in școalele de gradul II a se vorbi de Eliade, Potecă sau chiar Anton Pan, o­­cupind care smulse dela cursuri speciale, este a tinde la fantasii sciințifice, tocmai cari au de resultat alterarea raționamen­tului economic bine, d-le raportor se vede că puțină idee aveți de literatura romînă, dacă cunoșcințele d-voastre lite­rari se basază numai pe acești trei scrii­tori ! Ve recomad­a ceti mai buni, ca Bălcescu, Odobescu, Slavici, Negruți, A­­lexandri, Bolintineanu, Eminescu, Dela­­vrancea, Goșbuc, Caragiale, etc. sau dacă d-lui Ștefănescu îi este groază de proza­­torii și poeții amintiți și se teme, ca nu cumva cetirea acestor scriitori, să altereze raționamentul economic al elevilor, atunci propun ca in școalele de gradul al II să se cetească numai din scrierile economice ale lui Ghica, din studiile economice ale d-lui A. D. Xenopol, din scrierile econo­mice ale d-lui Aurelian, ca „Țara nostra“, „Starea economică a țărilor române in secolul 18-lea, „Cum se putea crea in­dustria in t­ominia“, Economia națională“, ac. Profesorul va da elevilor composiți­­oni cu conținut comercial. Corespondenta­omercială se va putea mai bine tracta cu ceea ce priveșce atît fondul, cît și sti­lul, ortografia și interpunctuația, d-nui raportor­­­ice la pag. 19, că dacă s’ar pune limba romînă de gradul II, atunci ar tre­bui să se ia din oarele de la cursurile speciale. Eu cred, că nu e de trebuință să se ia oare de la cursurile speciale O­­rariul nostru prevede cite 30 de oare pe petreceri locale. Berer­a Unirea. In fie­care seară orchestra sub conducerea renumiților ar­tiști Gh. Borteanu și Marius Voghel. Bere de Bragadir și Luter excelentă, de închiriat sau de vînzare Casele din Strada Albinetz No. 7. In­­form­atiuni la d. E. I. Brunner str. Golia. EVENIMENTUL fie­care clasă, dacă s’ar mai adauge 2 ore la clasa I și 2 oare la clasa II, cred că nu Vor incărca așa tare nici mintea ele­vului, nici programul. Alte școli din străinătate au un program mult­ mai În­cărcat. Așa la școala comercială din Bra­șov sunt *33 care pe săptămînă, la Pesta , tot 33, la Viena 31 de care obligatoare ! și 5 facultative, la Dresda 32, la Lipsca 35, la München 35, la Paris 35. Iată dar programe mai împovărate! Dar, dacă noi n’am­ voi să mai mărim orariul am pute lua in anul 1 1 oară de la desemn și ca­­­­ligrafie (remînînd 2 oare pentru aceste­­ obiecte in loc de 3) și 1 oară. de la drept 1 (căci pentru dreptul administrativ, care­­ nu este așa important pentru comercianți,­­ ar fi de ajuns 2 oare) și iată că am avea i­2 oare de romînă. In anul al II s’ar pute lua 1 oară tot de la desemn și­ caligrafie (rem­ănînd 2 oare), iar de la contabilitate 1 oară (rem­ănînd pentru acest obiect 3 oare) și astfel iar am avea 2 oare de romînă in anul II. D-nul Ștefănescu <zice, că studiul limbei și literaturei române ar avea de resultat alterarea raționamentului economic (pag. 19). Mila do­mnului, limba și literatura germană nu alterează raționamentul eco­nomic al Germanilor. Ași dori și eu din tot sufletul ca și elevii noștri să devină tot așa de buni comercianți, după cum sunt și cei germani. La pag. 19 d-nul raportor­­ice: Avem in țară bărbați culți, destul de instruiți in științele comerciale și financiare, chiar foști miniștri, cari n'au făcut studiile secundare in țară și prin urmare nu au învățat literatura romînă și cu toate acestea ași dori să văd pe absolvenții școalelor noastre la nivelul celor, ce invață in străinătate deși in țară invață 8 ani (să mă sculați numai 7) limba romînă“. Credeți d-voastră, că acești bărbați, după ce au venit in țară, n’au cetit o periie de valoare ale scriitorilor noștri ? Eu cred că le-au cetit, fiind­că altfel nu puteau să-și insușască limba li­terară, ci fie­care ar fi remas cu dialectul său muntenesc sau moldovenesc! Pentru cei ce invață in școalele noastre de gradul II nu este bine oare, ca să le dăm din școala cunoscințe complecte de limba și de scriitori, români ? Eu cred că da, fiind­că așa fac toate națiunile. D-voastră, d-le raportor, aveți in privința studiului lim­bei române to­t acelea idei, pe cari le avea in 1893 și d-nul N. Cerchez, raportorul legii învățământului profesorial (a se vede „Desbaterle adunării deputaților“ pag. 495 din 1893). Nu stiu, dacă d-voastră le-ați luat de la d-nul Cerchez sau d-sa de la d-voastră ? (Va urma) B. Ionașcu profesor la școala comercială de gr. I din Iași Atragem atențiunea cetitorilor noștri că serbătoarea de mâine sf. Gheorghe, fiind prevăzută in legea repausului Duminical, prăvăliile au a remînea închise ziua întreagă.­­ In vederea alegerei de la 9 Mai o lungă conferință a avut loc eri la Primărie intre d-nii Penescu, Tăcu și Lepadatu. EPIDEMII Morbillii se'ntind. In ziua de 21 Aprilie s'au constatat in oraș 9 cazuri noi de Morbilli. In ziua de 22 April opt cazuri noi. * * * In vederea intinderei acestei boli con­tagioase, d. d­r. Rojniță, medicul șef al orașului a atras din nou atențiunea me­dicilor comunali de a supraveghea mai ales școlile primare și de a constata ime­diat elevii ce vor lipsi din clasă. * * * Boala se'ntinde și agenții sanitari sunt ocupați cu desinfectări și supraveghiări. De astă dată insă au fost răpiți de la ocupațiunile lor, d. Gane dispunind ca cărțile de alegător pentru alegerea de la 9 Mai să fie distribuite de agenții sanitari. Dar de ce medicul șef tolerează aceasta? II Camerile vor fi prelungite pănă la 13 Mai inclusiv. Renumitul violonist Vassy Papasovici, va da in curt­i un concert d­ in orașul nostru. Renumele d-lui Papasovici fiind îndes­tul de stabilit in lumea artistică, credem că publicul nostru nu va lipsi de la a­­cest concert. D. Papasovici trece prin orașul nostru la Moscova și St. Petersburg unde se in­vitat a da concerte. * D. Stoicescu a refuzat categoric de a primi onorul de director al secțiunii ro­mâne la exposiția din Paris. D­­naintea cursei de apel secția II s’a în­ceput procesul­ dintre d. V. Tzenov și dl. D. Franța pentru desființarea un rațele de drum de fier lingă Bacău, secția fă­cută pentru exploatarea unei păduri. Procesul continuă și azi.­­ Dl. Iulius Bernfeld procuratorul firmei Honig Unter, a cerut tribunalului secția II se declare in stare de fali­ment pe co­merciantul Isak Beker comerciant de ma­­nufactură in strada Ștefan cel Mare. Dl M. Grimberg a cerut tribunalului secția II se declare in stare de faliment pe comerciantul [. Iosipovisi din strada Pă­trări. n Procesul dintre firmele Pasmanth­er și Clarfeld s’a amânat admițindu-se comuni­carea de acte.­­ La numeroasele intrebări ce ni se fac de către cetitori respundem că directorul nostru dl. Gh. A. Scorțescu nu va pleca in București de­cît după sf. Gheorghe.­ ­ De la Ligă Asară la oara 4 p. m­. a avut loc intru­­nirea comitetului ligei, care impreună cu comitetului organizatoriu al serbărei de Vineri sara, să încheie socotelele. Acestea fiiind prea complicate, înche­ierea lor nu s’a mîntuit și urmează a fi terminate azi la oara 4 p. m. Propunerea de a se da serbări populare nu s’a discutat incă. X In No. viitor vom publica un articol „Bucium“ datorit penei destinsului nos­tru colaborator, dl. Th­. Burada. o Amintim cetitorilor, că astă­zi Mercuri 22 Aprilie, are loc la teatru național, fru­moasa reprezentație a renumitei Comedii­­ferice „Lumpatius Vagabondus in bene­ficiul simpaticului artist Al. Rădulescu- Marin, putinele bilete cari au mai rămas se găsesc de vînzare la Casa teatrului. * * D-na Aristiza Romanescu, sosește măine la Iași pentru a dirija repetițiile frum­oa­­sei Comedii „Ce­­ilia“ care se joacă la 26 a. c. vom ține in curent pe cetitori. M Lovitură magistraturei Cu ocazia discuției proiectului de or­ganizare judecătorească, prin care se pre­vede întinderea inamovibilităței asupra judecătorilor de ședință și de instrucție, se va propune să se suspende, pe zece zile inam­ovilitatea președințelor de tribunale Prin aceasta guvernul va urmări înlo­cuirea vr’o cîtor­va președinți de tribu­nale, neplăcuți lui. Vom vedea dacă și această infamie se va consuma.♦ Consiliul de miniștri a luat in discuție proiectul d-lui Palade, și după cît se spu­ne, l’a admis in întregime, adică și cu partea privitoare la suspendarea inamo­­vibilitaței președinților da tribunale zice „Dreptatea“. X Din causa serbă­tiei de mîine sft. Gheorghe, atelierele tipografiei nos­tre fiind închise, numărul viitor al ziarului nostru va apărea Vineri la oarele obicinuite. o .î Mîșcairea Populației De la 12 -18 Aprilie Născuți 53..26 creștini 27 evrei Morți 41-28 „ 13 In acest interval n’a fost nici un caz mortal in urma unei boale contagioase. Aseară d. general Manu, candidatul partidului conservator la alegerea dela 9 Mai, a părăsit orașul intercîndu-se la București. D-sa a fost condus la gară de toți fruntașii conservatori din loca­litate.E o desinteresare de afacerile comunei, da­că nu prin o nepricepere neinteționata. Un particular care samavolnicește cu de la sine putere, refiliază un contract pen­tru a-si face poziția mai ușoară in fața justiției devenind din demandor, deten­­dor "plătește scump aceste arbitrare.­ Nici comuna nu va scapa de daune, insa nu vor plăti cei cari lucrează in numele ei cu atîta rea credință, ci contribuabila de bună credință. „ . Vor vini alegerile la toamna, și de si­gur că actuala administrație și consilieri nu se vor mai întălni cu voturile alega­torilor. Iată notificația in extenso . Notificația D-lui Primar Gane al Urbei Iași La notificația No. 8367 a d-lui Primar al Urbei Iași,­ bazată pe decisiunea consi­liului comunal dată in ședința de la 2 Aprilie 1898, transmisă subsemnatului in­giner N. I. Paianu prin corpul Portărei­lor onor. Trib. Iași la 4 Aprilie 1898 sub No. 251 in unire cu dl. agent judecăto­resc pe lingă onor. Trib. Iași, notificare prin care se arată subsemnatului inginer M­­. Paianu cele ce urmează : " »Ca consiliul comunal al urbei Iași ,după ce a ascultat raporturile comi­­­siunillor insistenți pentru lămurirea co­­»munei asupra însărcinării dată subsem­natului de a cerceta și găsi apă de isvor »potabilă pentru proiectul alimentărei »orașului Iași, a văzut și s’a convins că »subsemnatul inginer N. I. Paiana na »satisfăcut obligațiunilor ce­ și a luat, și »in urmare consiliul a declarat că sub­­»semnatul a violat contractul și ast­fel să »consideră : 1) . »Desfăcut de legătură avuta cu sub­­»semnatul inginer N. I. Paiano. 2) . »In drept, de a se folosi de garanția »de 15000 lei, depusă la incheierea con­­­tractului. „ T _ . . 3) . »Că d-un inginer N. I. Paianu este »invitat ca un termen de opt zile de la »primirea acestei notifiicări să se presinta »la palatul comunal spre a-și primi lada »cu planurile depuse. Sub­semnatul inginer N. I. Paianu, place să spere că nu o intențiune rea- i­voitoare a d-nului primar și a consiliu­­i comunal personală contra sub­semnatului și a intereselor vitale ale urbei Iași, l-a sfătuit la o asemenea pornire greșită in dauna comunei; ci pentru că s’a perdut din vedere spiritul contractare­ că consi­liul comunal al urbei Iași n’a însușit calitatea pe care intr’un stat constituțional ca România, cu justițe stabile, nu se poate avea nici un primar, și nici un consiliu comunal. . . * In fapt d­ le primar, este elementar, că mai cu seamă in cașul de față, de o con­tractare aprobați de o autoritate supe­rioară — ministerul de interne — cașul nesocotit astă­zi de comună nu mai este de resortul consiliului comunal sau a unei comisiuni constituită in afară de prevede­rile contractării, deslegările de contract autentificat și aprobat de minister, nu se poate face de­căt de justiție sau prin bună învoială intre părți, aprobat de minister. Procedarea pe care ați întrebuințat o nu mi-o explic decât prin o desinteresare de afacerile comunei, — expunănd’o la daune pe care deja m’am făcut datoria de bărbat consciincios a vi-le notifica. Ast­fel prin faptele notificate subsem­natului, rezultă cele ce urmează : D’o parte că d-un primar al urbei Iași a refuzat si pănă astăzi de a da studiilor mele depuse la Primărie incă de la 9 Ianuarie 1898 urmare legală in conformi­tate cu art. 8 din contract și a celor care urmează: _ ... . . Iar de altă parte, ca consiliul comunal al urbei Iași cu de la sine putemi­i a in­stituit in instanță judecătoreasca pentru a o judeca legalitatea indepliniri contractă­rii de către mine și un consiliu tecnic superior pentru a statua asupra valorii tecnice a furărilor presentate. Față zic, de aceste fapte arbitrare la notificarea d-lui primar al urbei Iași, nu ’mi remăne a respunde decât a notifica d-lui primar, Nicu Gane, al urbei Iași in domiciliul primăriei urbei Iași cea ce urmează : . . . 1) . Ca decisiunea consiliului comunal I. al urbei Iași comunicată nouă inginer N. Paianu o consider ca ne a venită și fără nici o valoare, intr’u căt mă privește pe mine, cauțiunea depusă in lucrările tecnice proiectate primăriei urbei Iași prin proces-verbal făcut in dublu exemplar de inginerul delegat al comunei și sub­semnatul. . .. 2) Că dacă d-nn primar se obstinează in refusul seu de a da, lucrărilor predate de mine, indrumare legală in conformitate cu articolul 8 din contract, atunci de la 9 Mai a. c. când expiră epoca hotărâtă prin art. 8 al contractului, de a se da ființă legală lucrărilor predate primăriei, cu tot regretul, nevoit voiu fi a-mi căuta dreptul meu pe căile legale ale justiției cum deja am avut onoare­a notifica­tului primar al urbei Iași prin notificarea ju­­decătorescă No. 158 din 28 Februar 1898. Vă pun in vedere incă odată prin a­­ceastă că eu nu renunț la nici unul din drepturile mele, conform contractului în­cheiat intre noi și că dacă un termen fix de 4 luni socotit* de la 9 Ianuar 1898 data depunerei proectului meu, acest pro­iect nu va fi pus in licitație. Primăria se expune a-mi plăti pe lingă restituirea ga­ranției mele, suma de 80000 lei de fie­care proiect, precum și 300000 lei daune interese, ocasionate mie prin neindeplini­­rea contractului de către comuna Iași. Ori­ce comunicare veți voi am face, să mi se adreseze in București strada Dio­­nisie 26 domiciliul meu. Făcut astăzi, 18 Aprilie 1898 București. Reprezentația extraordinară care va a­­vea loc Sîmbătă in 25 Aprilie cu renu­mita dramă de Voss „Vinovat!“ in care d-na Ari­tița Romanescu va ținea rolul Martei Lehr, promite a fi una din cele mai splendide. In numărul viitor vom di, o dare de seamă complectă asupra acestei drame, care a avut atîta succes pe sce­nele din străinătate. Credem a ști că marea artistă, de care am vorbit in numărul de ieri, cari a bine-voit să te însărcineze a recita bucă­țele de poe­zie populară, citate de mus­icul conferențiar in dezertația-i din poie­­zia poporului român,—ce titlu sugestiv l —ie doamna Aristizza Romanescu. La această matrice, pe lingă aceste ce­lebrități, vor mai lua parte și alți artiști. — De însemnat un debut, Doamna Be­­nem­a Gallino, va cînta, intre altele, le­genda Valahiei, de Bragă. Sărbatoritul artist Bursuc o va acompania. Se știe că această matince va avea loc la 26 Aprilie. X Conferința domnului Delavrancea Nepriceperea lui d. Gann si fotificatia liperei Paiani Cu toți am asistat la fasele prin care a trecut cestiunea alimentărei orașului Iași cu apă. Am văzut cum d. Primar Nicu Gane si prelungirea sea Chaigneau, au edutat a o încurca intr’un astfel de hal incăt pe lin­gă daunele produse prin procese in pers­pective mai supun săraca noastră comu­nă și la umili­, din causa nepriceperei și ignoranța lor. Cititorii vor putea vedea mai jos din notificația trimesa de d. in­giner N. I. Paianu ca răspuns, la modul ușuratic cu care a lucrat comuna in a­­ceastă afacere. Și pe cînd aceste lucruri merg cu pași repezi la pierderi enorme pentru comună Primarul cel bătut la cap întrebuințează toate trucurile pentru a face împrumutul de 7 milioane, pentru a nu se face reți­neri lui Chaigneau cel cu 1500 lei pe lu­­na, pentru a da d-lui Lindsey încă 40000 lei pe lingă cele 100000 lei deja cheltuiți și altele. Pentru a chibzui un respuns demn de demnitatea comunei lui d. inginer Paianu nu era nevoia de o comisiune de advo­cați, chiar advocat al comunei, dl. Pr­imar singur deși profan in interpretarea­ legiu­­nilor, cu toată calitatea sa de dăruitor de legi, ar fi putut pricepe și explica onora­­bilior consilieri comunali, ea intr’o țară civilizată ca a noastră, unde arbitrarul și anarhia nu mai pot predomina, ci au ramas numai ca niște survivante sociale la acei cari nu se pot adopta unui me­diu civilizat, in asemenea țară o persoană oare­care, fie ea chiar morala, fie ea rep­­resentantă prin presidentul maturului corp legiuitor, fie ea chiar agent al societăței de asigurări Naționala, nu se poate­­ con­sidera desfăcută de legătură, ce are cu o altă persoană, ori­cît de neînsemnată ar fi această din urmă, atunci când intre a­­ceste 2 persoane există un contract, de­cît prin resiliarea acestui contract de că­tre justiție. Procedarea samavolnică pe care a între­buințate nu se poate explica de căt prin 1898 Qtystra Vointraub­iton ăost prind LOGODIȚI In loc de ori­ce înștiințare specială Inserții și Reclame 1­ Sub­ semnatul Radu Turtureanu, fiul pro­fesorului Turtureanu din Cernăuți fiind in prăvălia d-lui E. Ivanov comerciant de coloniale domiciliat in casa C. Valter, as­­tă­zi pe la carele 10 dim. venind fiul sus numitei proprietare, F. Valter in pravă­­lia d-lui E. Ivanov, și chemînd și pe un alt băiat ca să măturăm ograda, și după ce am măturat M-me C. Walter proprie­tară ordonă fiului său Fritz să ne puie forțat să curățim o latrină de care se ser­vește toți proprietarii din acea ogradă, și noi opunîndu-ne, am respins că nu-i trea­ba noastră și voind să plecăm ne oprește și incuind ușa, m’a inceput abatae, peste cap cu un lemn, și la țipetele mele a a­­lergat un hornar și un pietrar lucrînd in acea ogradă, dar era ușa incuietă și am ramas fără simțire. După ce am fost bătut, vroind a ieși din năuntru unde am fost bătut de d-nul Fritz Walter, apoi sare onorabila doamnă C. Valter cu minele pline de noroi din­­tr’un canal mi-a dat in fața mea aruncind aceste murdării și in casa d-lui Ivanov unde nu se afla nimeni. N’am ce zice frumoasă purtarea din partea d-nei și d-lui Valter, marele pro­prietar din str. Lăpușneanu No. 6. Radu Turtureanu. *). Articolele publicate sub această rubrică pri­­vesc pe autor. DE­­I. TARANO Specialist pentru boalele de piele și syphilis Iași—Strada Cit­rea 1­­ Colțul t­radei de sus Consultațiuni de la 2—4 SE u­OimilT De la sf. Gheorghe 1898, patru magasii mari, situate in punctul cel mai fregven­­tat, al Str. Ștefan cel Mare, alături de banca Națională și palatul Princepului Ferdinand­ Magasiele fiind­că comunică intre i ele se pot inchiria in totul și in parte. A se adresa la proprietară S. L. Schi­ller, Str. Ștefan cel Mare 49. WPlöbi­elisc. Strada Lăpușneanu No. 32 ITA^Samere co­­pleci ® pre» Dorm­itaainej sufra­gerii, bondoare, birouri etc. Mobile pentru saloane ulti­mele modele tapisate și lu­­crate in Paris. Stofe franceze pentru mo­bile și covoare. tiț~AVIS IMPORTANT Societatea franciza a Cazîului Reiat Ria Stanic (Moldova) Are onoarea de a­­ informa onor, public că cu începere da la 1 Iunie și pană la 15 Septembrie sa însărcinează de a stabili un abonament, in care se­ va cuprin­de locuința, mîncarea, parcursul in trăsură de la T. Ocna la Slănic și inapoi, tea­tru, concerte, baluri, distracțiuni la Gisina, intr’un cuvint, ea va procura abonaților săi mijlocul da a trăi și petraee.”bine, cunosclnd de mai înainte suma de cheltuit, și scutindu-i tot o­dată și da greutățile instalațiunei. Reducțiune de 50 % îin oteluri și la băi și de 25 % restaurantele societății Pentru d-nii ofițeri reducere de 40 % din tarifele societății pentru tot tim­pul sezonului. Pentru informați­unea se adresa la Iași la dl. Grossmann (Agenția teatrală).

Next