Evenimentul, aprilie-iunie 1901 (Anul 9, nr. 59-129)
1901-06-03 / nr. 108
No. 108 Intre colaboratorii lui L. Catargiu, cari luaseră parte la acea operă de salute publică, figurau două dintre membrii marcanți al viitorului grup junimist : d-nii Teodor Rosetti și T. Maiorescu D. Menelas Ghermani fusese raportorul general al budgetelor conservatoare Rolul d-lui Carp fusese mai modest; d-sa nu intrase în cabinetul L. Catargiu decît la sfirșit de tot, în ianuarie 1876, patru luni înaintea căderei. Doui oameni puteau revendica cu drept cuvint cea mai mare parte în opera care va fi vecinica onoare partidului conservator. Mai înainte de toți Lascar Catargiu. Lealitatea, energia, bunul simț, tactul politic, probitatea acestui remarcabil bărbat de Stat îl pun in rîndu dinții între toți oamenii cari au lua parte la lucrarea măreață și anevoioasă a regenerării unui popor și a întemeierei unui regat. Istoria nepărtinitoare va zice că adevăratul fondator al Dinastiei și al Regatului a fost Lascar Catargiu. Căci dacă realizarea visurilor și aspirațiunilor mai multor generații de Romîni fusese la 1866 opera comună a liberalilor și a conservatorilor, însă, nu e mai puțin adevărat că liberalii s’au silit și erau aproape să isbutească a răsturnacea operă și că Lascar Catargiu a fost salvatorul ei. Cînd prințul Carol desgustat și amărît, chemă la Palat pe membrii locotenenței domnești de la 1866 spre a le remite Coroana ce o primise prin mîinile lor ; cînd I Cimpineanu declara în Cameră că între națiune și Tron era un abis , cînd I. Brătianu reclama și obținea la Curtea cu jurați din Târgoviște privilegiul de a figura, fără a fi avocat, printre apărătorii acuzaților cari proclamaseră la Ploești căderea lui Carol de Hohenzollern , putem zice d-lor Carp și Maiorescu, că L. Catargiu n’avea trebuință, la 1881, să figureze între miniștrii, cari au făcut formalitățile legislative pentru proclamarea Regatului, căci fără dînsa n’ar fi fost nici Regat, nici Rege; și răsboiul de la 1877, în loc de o Rominie armată și pregătită, ar fi găsit, ca în 1854, principatul Valahiei și pe acela al Moldovei ! Al doilea bărbat, care poate reclama partea sa de glorie, a fost generalul Florescu: însuflețit de o adevărată pasiune pentru armată : înzestrat cu un spirit remarcabil de organizație și de inițiativă, el a creat, printr’o muncă neîntreruptă de 5 ani, armata, care a luptat și a biruit la Plevna, la Rahova, la Vidin. Acești două bărbați au fost obiectul atacurilor celor mai violente și a vrăjmășiei neîmpăcate a liberalilor. Cu instinctul sigur al pasiunei și al urei, ei își îndreptau loviturile mai ales în contra acelora, cari erau fața și tăria partidului opus. Cine nu-și aduce aminte de Lascar Catargiu ridicat cu forța de la Golășei și adus sub escortă, ca un ordinar făcător de rele, înaintea comisiunei de acuzare ? Sau de generalul Florescu, depărtat cu răutate din rîndurile armatei în momentul răsboiului și suferind supliciul cel mai dureros pentru un soldat, pentru un om de inimă : acela de a vedea armata creată de dinsul mergind fără dânsul înaintea inimicului ? Ca liberalii să se fi năpustit cu furie, cu inimă rea și cu minte îngustă asupra acestor fruntași ai partidului conservator, era lucru trist, dar se putea explica pornirea lor, fiind date nenorocitele lor apucături și aricioasele moravuri politice ale acestor oameni. Dar ceea ce e mai greu de explicat, ceea ce în adevăr e uimitor, este ca niște conservatori, foști colegi ai lui Lascar Catargiu și ai generalului Florescu, și din sfisau și fi îndreptat loviturile în contrar șefilor sub conducerea cărora lucraseră și luptaseră. Ei bine, aceasta a făcut-o la 1881 d. Carp . Și e bine, e necesar să reamintim acest fapt. Trebue să spunem acestui popor, care cu, greu se gîndește la ziuă de miine, și care uită lesne, ziua de ieri, trebue să-i aducem aminte acest trecut recent, ca să judecem sfirșit pe oameni după faptele lor—și azi, cînd vedem din nou desbinate în familia conservatoare, cînd membri odinioară devotați trup și suflet conservatismului nu atacă și voiesc să ne ingenunche Înaintea d-lui Carp, îi rugăm să-și aducă aminte de cauza șirei grupului junimist din rundatile conservate".dr. D. Carp a făcut cea dinții ruptură cu partidul conservator, a creat un grup disident, a slăbit puterea noastră de luptă în opoziție și de muncă la guvern, fiindcă în ziua de 15, Noembrie 1881, partidul, convocat in adunare generală, a refuzat să părteze din capul său pe Lascar Catargiu și pe generalul Florescu și să numească ca șef pe prințul Alexandru Știrbei ! Cine nu ne-ar crede sau ar fi uitat, să citească memoriile driui Maiorescu, cari relatează lucrurile pe larg. -----------------ar pooporimai ales că servitorul își împlinise delicata misiune tocmai cînd prăvălia era plină cu mușterii, trimise martori avocatului. Acesta declară că nu se bate în duel, dar e gata să-i dea altă satisfacție, publică și publică într’o foiță locală următoarea declarație: „Subscrisul declar prin acesta că d. S. nu e măgar. L avocat mîndru, s’a plimbat cu gazeta pe la toți cunoscuții arătîndu-le rîndurile de mai sus. Dar toți il rîdeau. Văzînd că a scrîntit-o și infuriindu-se din nou, ceasornicarul nostru îi trimete iar martori șiretului avocat. Acesta se declară gata de a-i da o nouă satisfacție publică, publică și de data asta cu aprobarea martorilor, următoarele: „Prin aceasta îmi retrag declarația publicată în numărul trecut și referitoare la d. S. J., în tot cuprinsul ei. „ L. avocat“. De data asta belicosul ceasornicar e satisfăcut. Burn D. de Leyds a declarat că d-na Botha aduce cu sine deciziunea formală a tuturor conducătorilor fguri, cari se leagă a continua războiul pănă vor cîștigă victoria sau poporul bur va pieri. Această declarațiune a produs o enormă senziție. Sarafoff. Ziarul „Berliner Tagdblatt” află din Sofia că în meetingul care se va ținea acolo Dumineca viitoare se va cere liberarea lui Sarafoff și a tovarășilor lui. Continuarea instrucției procesului lui Sarafoff a fost amânată pînă în Septembrie. Slavii și Romînii. CĂRUȚA. POSTEI Magar Un avocat din o provincie franceză, nemulțumit de lucrul cei-i făcuse un ceasornicar, îi trimise vorbă cu servitorul său, că e „măgar“. Ceasornicarul, găsindu-se ofensat, „Deutsche Zeitung“ scrie că alegerea lui Ioachim III ca patriarh ecumenic la Constantinopol înseamnă marea sporire a influenței slave în Balcani și că România trebue să se preocupe de aceasta. Regele la Athena. Se telegrafiază din Athena că regele George s-a dus la arsenal și a întrebat pe comandantul Kuciuko în cât timp va putea să fie gata întreaga flotă a Greciei, spre a merge intru intimpinarea regelui României, care se duce în vizită la Athena. Kuciuko a răspuns că flota va fi gata de călătorie în 50 de zile. Regele George i-a zis că trebue să se grăbească mai mult. Se pare că regele Carol se va duce in Iulie la Athena. Regele George pregătește un mare program de serbări în onoarea regelui Carol. Alt duel Reals. Azi a avut loc duelul între Max Régis, primarul Algerului și șeful antisemiților de acolo, și Gérault Richard, prim-redactor al ziarului „La .’otte Republique“. La al doilea asalt, Gerault Richard a fost ușor rănit la mină. Ofiosul a întins mina lui Regis; acesta a refuzat în mod brusc de a i-o stringe. In Londra „Camera Comunelor". 1). Balfour a declarat că numărul boerilor sub arme e evaluat la 17.000. Zgomotele privitoare la negocieri pentru pace sunt neintemeiate. Rusia. D. Sinoviev, ambasadorul Rusiei, a luat parte, după invitația Sultanului, la prinzul care a avut loc în seara de Miercuri, 30 Mai, la Yldiz-Kiosk. Ambasadorul Rusiei a fost primit apoi în audiență și a asistat la reprezentația teatrală. In cursul audienței, d. Sinoviev a expus Sulțiinului situația in Macedonia și a repetat povețele, după care n’ar trebui să se pedepsească vinovații și să se preceadă cu multă prudență. Știrea după care ambasadorul Rusiei ar fi adus un proiect de reforme in Macedonia e cu totul ne jade vârâtă. Sforțările Rusiei nu tind, exclusiv decit să înlăture nedreptăți in urmăririle îndreptate contrar Bulgarilor din Macedonia. Averea Suveranilor EVENIMENTUL 1901 pottle noastre ie ce liberalii nu au scriitori? Cum se explică faptul că nici un scriitor ilustru, poet sau prozator n’a putut trăi, în partidul liberal ? Nici Călcescu nici Eliade, nici Alexandrescu, nici Costachi Negruzzi, nici Alexandri, nici Hasdeu, nici Maiorescu, nici Odobescu, nici Eminescu, nici Caragiale, nici Creangă, nici Panu, nici Laurian, nici Angel Demetrescu, nici Iacob Negruzzi fără a mai pomeni numele altora, în deosebi al d-lor Vlăhuță și Coșbuc cărora politica le-a fost cu desăvîrșire indiferentă. Cum se explică acest fenomen ciudat ca aparență ? Unii din ei au trecut prin partidul liberal, dar mai curind sau mai tîrziu, au plecat câutînd o altă atmosferă pe care s’o respire fără a peri. De ce ? Nu pot fi scriitori într’adevăr originali al căror suflet să nu izvorască din adincul sufletului unui popor, înfipți puternic in cugetarea, in simțirea și in aspirațiunea tuturora, însușirile esențiale ale tuturora se sporesc, se hipertrofiază în ei, așa de viu, că și partea ascunsă a unui popor se limpezește oarecum. Ca într’un clar-obscur sufletes, contrastul dintre lumină și umbra lirei lor determină, cu mai multă intensitate, caracterul neamului, integrîndu-l față de el însuși și diferem fiindul fați de celelalte neamuri Cu așa constituțiuni, deșilusionați sau fericiți, revoltați sau departe de lume, ei sunt mișcați de un patriotism excepțional, conservațiunea și mărirea tuturor celorlalți fiindu-le condițiunea esențială a existenței lor resumative. După cum suma e legată, ideal și real, de unitățile care o compun, așa și creatorii originali, sinteze psihice, sunt condiționați fatal de elementele cari hotărăsc fisionomia și geniul unui popor sau a unei rase. In ei se restring mai puternic durerile, fericirile și aspirațiunile tuturora, și robiți de o solidaritate inăscută, fie ce clipa a lor este jertfă celorlalți, conscient sau inconscient. Chiar in revoltă și dezgust iubirea lor de Patrie e mai puternică ca a politicianilor obicinuiți. Leopardi își adoră Italia cind ii arunca ofensa . ,, ehe foști donna or seiancela“. In cruzimele lui Eminescu, din satira a treia e un patriosm incandescent, și Caragiale zugrăvind enormul ridicul al patrioților,și scrintiți și șarlatani, a făcut un real bine României, izbind intr’un curent mai primejdios ca indiferentismul. Așa fiind, un mediu politic care perpetuă superstiția despotică a libertăților publice, de cari nimeni nu se atinge, și alunecă cu ușurință peste realitatea Patriei, nu poate fi un mediu prielnic pentru desvoltarea scriitorilor cînd se aruncă in luptele publice. Fiecare cuvînt al lor e mai sensibil, mai cald, vibrațiunile lor scăpărind din ființa cea cu milioane de suflete. D’aci un patriotism care, ori cît de disciplinat și de cuminte ar fi, e cu mult mai intens decit al celor mai apeipisiți apostoli ai libertăților publice. Și divorțul intre ei și liberalimul nostru a fost fatal. Nu vorbesc, de liberali individualsunt mulți, mulți cari au îmbătrinit resignați, nădăjduind că o nouă sevă va da arborului, care se usucă o proaspătă energie națională, că-i va da iarăși asemănare cu codrul pe care vcestea o reprezenta. Nici odata nu voiu uita privirea Îndurerata a unui bărbat a căruia viața a fost o nesfirșită jertfă pentru romanii de pretutindeni, cînd îmi povesti următoarea scenă :— „Vin de la d-l Sturdza—era îndată după precedenta sa venire la putere— i-am cerut un mic ajutor pentru o școală din Bucovina și mi-a răspuns, ca și cum ar fi mușcat un șarpe , „banii noștri pentru noi!“—„Credeam că și acolo suntem tot noi“. Și am plecat fără un cuvint de mîngăiere. In viața mea n’am n-am văzut o desilusie mai tirzie, dar nici mai profundă. Vorbesc de fondul doctrinei, școala liberală, de Au fost și sunt printre liberali oameni devotați binelui public, dar aceștia nu au dat direcțiunea, nu au determinat ființa politică a partidului, absorbiți de stoicismul liberal a cărui esență politică și etică se poate formula exact; , Patria post libertatém et virtus post nummos.“ Delevrancea " Dacă trebue să credem ziarul „New- Yorker-Staatszeitung", organ principal al americanilor germani, suveranii Europei au mari capitaluri plasate în America de Nord. Ex-împărăteasa Eugenia avea, la un moment dat, 50 milioane de lei plasați în acțiuni de întreprinderi americane, și din actualii suverani. Regele Angliei, e acela, care are in America cele mai mari sume. Proprietățile lui in imobile sunt evaluate la 30 milioane de dolari. Suma totală a dobînzilor ce se plătește anual din America ’Regelui America Regelui Angliei , de aproape 1 milion dolari. Prințul de Galles are depuși în Statele Unite 50 milioane de franci mai ales în valori, industriale. împăratul Wilhelm însă a închis o mare sumă în acțiuni ale societății de cale ferată. Eli avea într’un timp în America 50 milioane de fr. și azi nu mai are decît 15. împărăteasa Germaniei nu a încredințat industrialilor americani decit 2 milioane 500'000 franci Țarul are în acțiuni ale societăței de cale ferată „ Pensilvania Rail Road, New York Central, și altele, 30 milioane de franci și familia domnitoare din Spania, mai posedă încă 10 milioane plasate în valori americane. Alte mari sume de bani le au depuse în America și alți Suverani din Europa. ------------------------------------------------Primiri din Neapole următoarea telegramă asupra acestui proces După douăzeci de zile de desbateri, Curtea a condamnat pe toți alsații. Amintim că acuzații pentru falsificarea biletelor române erau în număr de cinci, unii cu însemnate posițiuni sociale. Complicii din țară, ai acelor falsificatori balcani, un oarecare Nikifor de la Focșani—un frate al său complice murise—a fost condamnat de Curtea de la Galați la cinci ani de închisoare. Nici un singur bilet n’a putut fi pus in circulațiune. >- ------------------»COOI------------------ Evenimentul in provincie — Corespondeță specia — Din Botoșani Producție Muzicală.—Producțiunea muzicală de la finele anului școlar curent, dată sîmbata trecută orelei seara în amfiteatrul liceului „Laurian“ de către elevii acestui liceu a corespuns pe deplin tuturor așteptărilor grație activităței și energiei depuse de distinsul maistru de muzică V. C. Fleury. Programul destul de variat, a fost bine executat. Serbarea s’a început cu intonarea „Imnului de primi, aranjat de d. Fleury, executat cu multă artă de cătră corul liceului. După ei, elevii C. Rugescu, V. Sega 11 , Frunzscu, au executat la perfecție Uvertura din opera Norma de Bellini“ pentru violină, flaut și piano in mijlocul unei tăceri mormîntale eerul A. Zira (cl. IV-a) -deși cam emoționat la început în zonă cu voacei de bariton „Serenadi de Braga“ acompaniat fiind la piano de elevul N. Poescu (cl. V-a) Rechemat in aplauzele nesfîrșite ale publicului, tinărul Zira cu voaca-i dulce și melodioasă a cintit :,C te legini Codrule ” de nemuritorul poet Eminescu. Vine apoi „Concert de Mendelsohn Bartoldy ap. 25“ executat cu multă fineță si mult gu t de elevul M. Kogălniceanu (cl. III-a). De către studenți îi s’au oferit două buchete de fiori nature. Cu mult talent a fost executat la violină de St. Prăpărgescu (cl. V-a) „Sonata de Mozart“ și Simfonia d1 Hayden“ acompaniat la piano de d-na Prăpărgescu, care a dat proba că e o artista desprrșită. Partea a doua a prorumului începe printr un ,Duo de Mendels lm a executat admirabil de elevii Rugescu Țupa la vioară, după care elevul Prânzescu, a executat la piano cu o măestrie fermecătoare mai multe bucăți clasice de Guill, Popp, Rubinstein, Frauț Lome și Leibach. Elevul W. Segal (al VI-a) a axcutat într’un mod magistral din flaut „Fantazia din opera Robert le Diable de Popp biblicul a chemat în aplauze furumoase pe elevul Segall, care a mai executat o „Doină“ cu mult farmec. „Husarenrutz de Fritz Spindler" a fostxecutat de cunoscutul J.Periețanu într’un mod excelent. Elevul JaqueSchlesinger (cl. V-a) a executat din vioară „Fantazie din opera La Somnabula de Bellini“ Publicul ii a făcut opțiuni. In spirit elevul C. Rugescu (cl. V-a) a mai executat „O noaptea de mîine violena și piano de V. C. Fleury“ dovedind o delicată pricepere într’ale muzicei clasice , la executarea aceștia sala tuna de aplauze. Serbarea a fost încheiată printr’un Marș final“ cîntat cu multă exacitate de Corul liceului sub conducerea d-lui profesor de muzică Fleury, are a impresionat adine pe azistenți.m recunoscut in numeroasa asistență pe d na și d-na prefect Nicu Blășescu, d. și d na dr. Frunze cu d. și d-na farmacist Gh Perioțeanu d. și d na senior Gurubet Ciomac, și d-na Inginer St. George , d-na și d-na farmacist Blumenfeld d. și d-na prototop Vasiliu, d. și d-na Dimitriu deputat, d. și d-na Niculescu directorul liceului d d-na avocat Cristescu, d. și d-na Finchelstein, d și d-na Brauer, d. și d-na avocat Constantinescu, d. și d na Răutu, d. și d-na Theophe Popescu, d. și d-na Rugescu, d și d-na Gallin etc. D-rele Burchy, Popescu, Brauer, Mărgineanu Fany Cohn, Ghristescu, Debora Birnes, Zmău, Clara Feldman, Fichman Ietti Stahotineanu, Finchelster, Jeni Fittman, Futterman, Paraschiv, Terchy, etc. Gheorghiu profesor, Ursoiu, Rocneanu, Alfred Pacher, Mărgineanu St Popescu, Lt. Linden, Leon Vasiliu și Bubi Lazarovici (Gribănești), Obreja și Gheorghiu telegrafiști, Norbert Dobrowschy, Victor Popovici stud., Al. Lt. Golescu, Vlăduți Capelmaistru, Bucovineanu și subsemnatul Benedict, ocupa funcțiunea de comisar comunal și în consecință îi interzice dreptul de a se prezenta și a pleda inantea instanțelor judecătorești; Ascultînd concluziunile apelantului, informațiunile decanului ordinuui și conclusiunile reprezentantului ministerului public; și Avînd în vedere că interzicerea dreptului de a pleda, pronunțat de consiliul de disciplină contra apelantului este motivată in fapt pe împrejurarea că dânsul actualminte ocupă funcțiunea de comisar comunal pe ligă primăria de Iași, iar în drept este bazată pe dispozițiunea art. 12 din Rg. corpului prin care se prevede că avocatul care va fi numit in funcțiune administrativă, va fi oprit de la exercițiul profesiunei sale pe tot timpul cît va petrece in funcțiune. Considerînd că incapacitățile și incompatibilitățile, ce au ca sancțiune perderea sau interzicerea vre-unui drept nu pot fi create decît prin legi și fiind de strictă interpretare, nu se pot extinde prin analogie. Considerînd că cu privire la exercițiul profesiunei de avocat incapacitățile ce aduc restricțiuni acestui exercițiu, sunt enumerate în art. 2 »1 legei din 1864 pentru constituirea corpului de avocați. Considerînd însă că la 1869, adunarea generală a avocaților din Iași elaborind un regulament special corpului, prin art. 12 a creat o nouă estricțiune, incompatibilitatea între profesiunea de avocat și acea deuncționar administrativ, dindu-i ca sancțiune oprirea dreptului de a pleda. Considerînd că această dispozițiune reglementară, ori cit de justificată ar fi în rațiune, fiind peste cuprinsul legei și în contrazicere cu ea, nu are putere legală și nu obligă, deși poartă confirmarea ministerului justiției, ministerul ne avînd puterea de a face obligatorii regulamente contrarii legei. Că așa fiind și întru cît apelantul Petru Ghițescu întrunește toate condițiunile prevăzute prin legea de a 1861 și acea de la 1884 pentru an avocat și este înscris în tabloul ordinului, hotărîrea consiliului de disciplină urmează să fie reformată. Semnați d-nii: I. I. Vrănceanu,Eug. Deniei, Al.G. Hina, Al. Alexiu.—D. N. Volenti făcu o deosebită părere, pe care îndată ce ne vom procura-o, ne vom face o deosebită plăcere de a o publica în extenso. Anunțindu-se că anul acesta viața băile Slănic va fi mai puțin costisitoare, deja au și început a se renea camere. Pănă in prezent următoarele persoane s’au înscris : d-nii Duiliu Zamfrescu prim secretar la legațiunea din Roma, Baicoianu inginer, goneai Bakban, Livezanu, Sfetescu, Marin, Butculescu, Aslan (Galați), Galaț, Aurelian etc. A apărut „Cosmogonia mosaică și Geologia“, două conferințe ținute la societatea culturală „Viitorul“ de P. S. Lazăr. Archimandrit Gherasim Miron, Directorul seminarului din Roman. Broșura se vinde în folosul sporitei capitalului societății. Costă 80 b. INFORMAȚII DIN ȚARA Corwin in nave a fasificatorilor biletelor de Bancă romane și belgiane.—Am anunțat că Curtea cu jurați din Neapole era chemată a judeca pe mai mulți italieni, care încercaseră a falsiffica biletul de 20 fei uilanc ci Naționale a României DIN LOCALITATE Procesul d-lui avocat P. Olințescu. Iată deciziunea curței secția I în interesantul proces privitor pe d. avocat P. Ghițescu, care fusese oprit de consiliul de disciplină de a exercita profesiunea de avocat, pe cît timp va ocupa funcțiunea de comisar comunal. Asupra apelului intersectat de avocatul Petru Ghițescu contra hotărîrei consiliului de disciplină al ordinului avocaților din jud. Iași, dată sub No. 65 la 12 Mai 1901, prin car apelantul este oprit de a exercita profesiunea de avocat pe cît timp va yk SHunțiunea agricolă Ultima decadă a lunei Mai s’a caacterizat cu ploi parțiale, alocurea însoțite de furtună și grindină—fără asă ca să fi alterat simțitor situațiunea generală agricolă, care se poate incă privi ca frumoasă din punctul de vedere al recoltelor. Porumbilor, sfeclelor, cartiofilor, ploile le-a făcut chiar bine, de asemenea oarzelor și orăsurilor , mai cu seamă în unele udețe în cari se se simțea deja ne voo de ploaie. Rapița, în județele dunărene, Ialomița, Vlașca etc. se seceră deja, iar in alte județe încep nd cu cele mai din josul țării urmează a se secera. Unele colze mai timpurii de asemenea >K Dl. X. Eraclide a fost numit, după o așteptare de trei luni, șef a serviciului Contencios la Eforia Sf Spiridon. gá. Eri la lucrările înscrise de la Școala Normală de institutoare s’a dat din Pedagogie „Complectarea educațiunei pedagogice a unei institutoare prin munca sa proprie. Iar la franceza li s’a dat traducerea din Românește in Franțuzește a unui fragment din „Țiganii“ de V. Alexandri. Azi s’au dat lucrările la Matemateca. Pentru examinarea absolvenților școlilor rurale din Jud. Iași s’a delegat la 5 circumscripții dl. Dmetrov, sub-revizor. Ne place a întreba : cum va examina dl. Sub-revizor, cînd se știe că d-sa ori nu prezenta elevi absolvenți, ori îi prezenta dintre cei mai slabi ? Ce, adică, scaunul de subrevizor l’a făcut și capabil! Ce autoritate va avea față cu bunii învățători ? Ții !Pe ziua de 1 Iunie c. I. Zaharescu a fost numit agent cl. I la serviciul accizelor. Î K CARNETUL REPORTERULUI Cazul Comerciantului Horn Superstiție.—Cum se lasă omul exploatat.—La loterie.— Cîștigul delOOOO mărci Cum a fost exploatat.— Hană Dorohoianul —Pietraru—Polii girate. - Sărăcia - Casa obidută.—Dispariția.—La Cernăuți Superstiția, cauza attor nenorociri înregistrează incă o victimă. E vorba de comerciantul Horn, dispărut din Iași și stabilit la Cernăuți. Iată un om recunoscut ca cinstit, care părăsește comerțul și țara și in cea mai mare mizerie, se duce să trăiască in Cernăuți.* Horn avea credința inebr miabilă că dinsul va deveni bogat prin ciștiguri de loterie. Acastă credință revenise o idee fixă la dinsul. Avînd o situație materială binișoară proprii; de pilărie și case, dinsul suct la loterie. Absolut niciodată nu refuza agenții care desfăceau bilete in chestiune. Marea lui nenorocire era că avea de confident pe d. R. Acest om lipsit de scrupule, a știut să exploateze íornurile, credințele naive, suprstițile lui Horn pănă cînd l’a adus la sapă de lemn.* R. intră in înțelegere cu un zidar numit Diohaimul. In jurul a estui Dorohoian sa făcusemi acum cîțiva ani un zgomot infernal. Lumea naivilor și lesne credincioșilor asedia casele zodierului. Grație ascendentului ce-l avea asupra lui Horn, Zodierul de conivență cu R. povestind ui o suă de lucruri intime aflate de a ialtul prietinii făcea recomandași să joace mereu la loterie, precum să facă și o sumă de întreprinderi. Cum să se opuie, el atot crezătorul, mai cu samă cind Zodierul ii spunea acurile toate cite îl priveau. In sfârșit într’o zi, Horn cîștigă 5.000 mărci. Cîștigul a fost pentru el o nenorocire, căci i-a întărit credința în nooci in loterie. Curind însă reurnele lui Dorohoianu dispare și cu dinsul dispare și Dorohoianu. Dar Horn n’avea liniște. Intr’o nooapte viseiză că de va juca un număr, care se termină cu o va cîștiga. Dinsul încredințează acest secret ui R. Și de astă dată confidentul găsește un mijloc să-l exploateze. Vizită pe lîngă dinsul să meargă numai decît zodierul Pietraru, din strada Sf. Andrei. Acestuia îi spusese să i recomande lui Horn să joace la loterie un număr ce se termină cu 6 și să înființeze o brutărie în piața Sf. piridon. Horn se și supune și de astă dată, dar printr’o intîmplare cu adevazat extraordinară, Horn cîștigse și de astă dată 35 000 mărci. In mintea lui se făcuse in sfrșit dovada complectă: nu mai avea nici un motiv să nu asculte de cerințele exploatatorilor sei. Horn îi face un cadou de 5 mii lei lui Pietraru, ca să-și mărite fata și In ziua nuntei ii dă un cadou de una mie lei Girează o sumă de poliți pe numele lui Pietraru și R. iar mai tîrziu tot dinsul le plătește. Timp de patru cinci ani joacă a douăsprezeci feluri de loterii și nu cîștigă la nici una. Rezultatul e cheltueli mari, exploatat de zodier și de falsul prietin, afacerile merg prost, firma Jurist scoate casa In vinzare, și în cele din urmă Horn dispare lăsind un pasiv de 40 mii lei. In ultimele vremuri era notorie starea lui de sărăcie și mulți, foarte mulți, cunosc cele istorisite în prezentul articol de reportagiu. A eșit de subt presă ultimul număr din Revista învățătorilor din România. Abonamentul pe an 5 lei. Recomandăm călduros corpului didactic rural această revistă, singurul organ de publicitate al întregului corp învățătoresc din țară. Redacția și administrația Buzău, la I. G. Dumitraș. Aseară a sosit in simpaticul magistrat d. Corneliu Botez. MAttUMITE orașul nostru din Botoșani, Gluma zilei. Trei țigani găsesc pe drum o pereche de nădragi. Fiindcă ’i găsiseră cîte trei, cîte și trei aveau dreptul să-i poarte, dar fiindcă nu-i puteau împărți, se învoiră să’i ia unul, iar celorlalți doi să le dea, pentru partea lor, cite doi franci. Țiganul n’avea parale și rămase dator. Peste cite-va zile, îl întîlnește unul din creditori și nu’l slăbește pînă nu’i ia paralele. După ce plăti, cel cu nădragii se dete la o parte și începu să reflecteze. — Uit’te, nene , pănă nu găsisem nădragii, nu eram dator nimănui; de cînd a dat norocul peste mine, m’am îngropat în datorii pănă’n git !