Evenimentul, februarie-martie 1902 (Anul 10, nr. 1-50)
1902-02-06 / nr. 3
t imp c n nina ?ui Lucu I— — muu No. 3 informpatii _1............................................. .............. _______ Ora 2. 7>. Take Ionescu fruntașul conservator, a fost primit Duminică la ora 5. 80 în audiență de M. S. Regele. Audiența a durat până la ora 8 și 15 minute. Luni seară va avea loc în cancelaria „Liceului Național“ obișnuita ședință săptămînală a membrilor societăței „Arhiva“. In această ședință d. A. D.Xenopol va da cetire lucrărei intitulată „Ultima rază“, datorită unei cunoscute d-ne din societatea ieșană care, se ascunde sub pseudonimul Riria. D. P. Cujă văduvit de rotunda sumă de 500 lei de la primărie și de leafa de profesor de la școala militară, a început să așeze saloanele în vederea cucerirei directoratului școalei normale Vasile Lupu. D. P. Cujbu nădăjduește că își va isbîndi visul la începutul viitorului an școlar. Studenții mediciniști romîni au ținut aseară o întrunirea în localul societăței lor pentru a decide în mod definitiv cu privire la unirea celor două societăți mediciniste. 71 Se vorbește că mai mulți funcționari de pe lingă cancelaria mitropolitană, își vor înainta dimisiunile îndată după instalarea noului mitropolit al Moldovei. „Căminul părintescu acțiune dramatică de A. von Wurmb și A. Vojen a apărut într’un elegant volumaș și se află depus la toate librăriile din țară. Această apariție e cu atit mai de actualitate și cu atit mai interesantă, cu cît unul din autorii ei, dl. Al. P. Vojen a prilejuit de curînd o interesantă polemică literară cu ocazia reprezentărei piesei d-sale „Zadarnic“ care va apare imprimată peste citva timp. Acei cari au urmărit publicațiile d-lui Vojen se vor interesa aceti „Căminul părintesc“ spre a-l cunoaște mai bine din cetite. „Căminul părintesc“ este închinată talentatei noastre artiste d-na Aglaea Teodoru (Pruteanu) care a creat rolul „Helenei“ în seara de 22 Aprilie 1901, când lucrarea dramatică a autorilor s’a reprezentat pe scena teatrului național din Iași. Vechiul și cunoscutul atelier de cadre,fși pocitură a lui Neculai Luchian din strada Săvescu, a trecut și funcționează sub conducerea fiului acestuia care primește și execută orice comandă. Se știe că atelierul acesta e unicul din orașul nostru care execută minunat tot ce privește această branșă, după cum publicul a putut constata din expozițiile de pictură ce s’au făcut pănă acuma in Iași.. Desigur că dacă din multe puncte de vedere Iașul a dat îndărăt, în ce privește muzica regresul de colosal. In a doua capitală a țerei, nu numai că nu se găsește o orchestră care să cânte la o operă sau operetă, dar chiar o orchestră — care să merite acest nume — care să evite la un bal, găsești cu foarte multă greutate dacă nu deloc Dar și în ce privește diletantismul muzical, astăzi se cu mult mai prejos de cât cum a fost odinioară Amicii Artelor au dispărut ca și societatea filarmonică și încercarea de a se formă un nou cerc muzical a eșuat și eșuază mereu. Pare însă că lucrurile se vor îndrepta întru cît-va într’adevăr se agită formarea unui cerc de amatori de muzică și de diletanți de talent. Ciți-va profesori de conservator au promis concursul lor. Ceia ce pare a asigura reușita acestei întreprinderi, ie că s’au făcut abstracțiune de sentimente de exclusiv și separatism. E un început fericit și sperăm că în curînd se vor produce lucruri frumoase despre care ne vom ocupa la timp. M S’au făcut următoarele schimbări în personalul poliției locale: D. Botez sub-comisar de la secția I, transferat la secția IV, în locul d-lui sub-comisar Leureanu, care a trecut la secția II. D-nii sub-comisari V. Raileanu de la secția V și Soituz de la secția I au fost transferați unul în locul celui l’alt. Pentru a satisface cerințele numeroasei clientele, »Centrala“ de cărți poștale ilustrate A. Halpern s’a abonat la mai multe case din străinătate spre a primi în fiece zi cele mai frumoase actualități. Pentru astăzi au sosit cărți poștale peisaje de vinat, esecutate în peniță. Biroul de asistență al Evenimentului susține cauza oricăruia din membrii clubului, care are a se plinge de vre o atingere a drepturilor sale, din partea administrațiunei publice. Samond Rostand Alianța franceză.—Conferința d-lui S. Prasin. — Influența limbei franceze. — Limba universală. — Nevoia cunoștinței unei altei limbi.— Edmond Rostand.—Omul.—Opera.— Duminică a avut loc în amfiteatrul liceului național prima conferință a Alianței franceze, Grupul Regional din Iași. Publicul din cel mai ales era compus în majoritate de doamne și domnișoare. Dl. G. Beldiman, profesor la Alianță, dă citirei scrisoarei d-lui Dr Thiron, președintele, care se scuză că nu poate asista. Conferențiarul își începe expunerea arătînd că, deoarece cauze independente de voința sa împiedecă pe dl. Dr. Thiron să facă expunerea sa obicinuită, îl va suplini înainte de a intra în fondul subiectului său A fost o vreme cind limba franceză era cu adevărat universală. Nu avem nevoe de altă dovadă decît subiectul pus la concurs de către Academia din Berlin în 1784: »Ce a făcut universală limba franceză ?* De asemenea sunt cunoscute și educația dată de regele Frederic Wilhelm al Prusiei marelui Frederic și iubirea nețărmurită a acestiia pentru limba franceză și pentru cei ce o susțineau.Prietenia extraordinară pe care o arată lui Voltaire e foarte caracteristică. Dar nu numai in Prusia se petrec asemenea lucruri; in Rusia Elisabeta și Caterina II dau atit impuls limbei franceze, nicit Crylov e nevoit să protesteze cu violența cunoscută, cum protesta Swift în acelaș timp și pentru acelaș motiv în Anglia 27 la sută, adică toată pătura cultă din Europa, vorbea franțuzește. Dar de atunci limba franceză a început să decadă. Și pentru a-i reda farmecul dispărut s’a întemeeat în 1898 Alianța franceză, care are un grup regional și în Iași. Dar oare cultivarea acestei limbi nu e o greșală din punctul de vedere național ? Nu pentru desăvirșirea culturei ne mai treime cunoașterea unei limbi mai cunoscute. Dar de ce tocmai limba franceză? Pe noi ne leagă de Franța afinitățile de rasă și de educație, fără să mai adăugăm și influența literară covîrșitoare și politică. Din aceste motive facem cursul actual, în care eu sunt însărcinat să vorbesc despre literatura franceză în secolul al XIX. Eu cred că nu pot începe mai bine cursul, decît vorbind despre Edmond Rostand, care sintetizează așa de frumos toată mișcarea în secolul trecut.# EVENIMENTUL Edmond Rostand s-a născut la 1864 și e fiul lui Joseph-Eugene-Hubert. A venit la Paris 1885.La 1890 a publicat Les Musardises și a apoi La Grece. In manesques. Le 1894 se jucă Lesconfidanță cu d-șoara Rosemonde Gérard, care publică drept răspuns la Musardises, în 1890. Les Pipeaux. (Va urma) Ras BU.ToaRsa fază a diferenței pînă la concurența sumei de 200 milioane. Adică împrumutul de 175 milioane se va consolida pentru 25 milioane. Această diferență va servi la acoperirea deficitului de 18 milioane, despre care a vorbit d. Dim. Sturdza în ședința de Vineri a Camerei. Părerea fostului ministru de finance Luzzatti Cât de bine sunt dispuse piețele europene pentru asemeni operațiuni financiare, arată însuși d. Luzzatti, fost ministru de finance al Italiei, care intră un articol, ce a făcut senzație în toate țările și în toată lumea financiară, a dovedit că acum este momentul pentru toate statele să facă operațiuni de împrumut, de consolidare și de conversiune. Această părere a servit și guvernului ungar de bază pentru începerea unor negocieri de conversiune a împrumuturilor sale. După informațiile, pe care le avem, negocierile acestea ale Statului ungar merg bine. Convocarea Corpurilor Legiuitoare D. Dim. Sturdza crede că pînă la finele lunei Aprilie, conversiunea, sau mai bine zis, consolidarea împrumutului de 175 milioane, se va face. Și cum proectul de consolidare va trebui votat de Camere, d. Dimitrie Sturdza le va convoca în sesiune extraordinară în primele zile ale lunei Mari. Conversiunea împrumutului Confirmarea conversiunei Svonurile înregistrate de noi, spune „Epoca“, despre apropiatul demers al d-lui Dim. Sturdza pentru conversiunea împrumutului de 175 milioane, se confirmă. In această privință mai aflăm următoarele amănunte de la un cunoscut financiar din Capitală, în măsură de a fi bine informat : Acum trei săptămîni d. Dimitrie Sturdza a primit un raport de la d. A. Al. Beldiman, ministru al țarei la Berlin, despre imensul succes al împrumutului prusian, care in două zile a fost acoperit de mai multe ori, precum și despre bunele dispoziții ale piețelor financiare din Germania și despre fermitatea cursului hîrtielor romane. D. Beldiman și-a exprimat părerea că acum ar fi momentul oportum ca să se facă demersuri pentru conversiune. In urma însărcinării date de d. prim-ministru, d. Beldiman a avut o intrevedere cu d. Hansemann, directorul general al băncii Disconto- Gesellschaft. Acesta a declarat, că in adevăr dispoziția piețelor este bună, dar pentru Rominia ar fi bine ca să se aștepte rezultatele încasărilor din cele 12 sau cel puțin 10 luni ale anului financiar curent. Și dacă aceste rezultate vor fi bune de tot atunci, conversiunea poate să se facă în condiții ușoare. D. Sturdza la Berlin D. Dim. Sturdza se grăbește acum cu închiderea camerelor ca să aibă vreme să studieze bine cestiunea conversiunei, deoarece e vorba ca în primile zile ale lunei Martie, înainte de plecareaa MM. II. la Abbazia, să meargă la Berlin pentru a negocia conversiunea. Nu se știe încă de ce natură sunt condițiile d-lui Sturdza; nici chiar d-sa nu este fixat asupra acestui punct. Se știe însă, că beneficiul ce se va realiza de către stat din această sumă va servi la anuitatea necelocuitorii târgului Răducăneni, alarmați au cerut interveniția ministerului fugind să se trimeată o comisiune care se evalueze terenul ocupat actualminte de acest tărgușor și în urma acestei evaluări să se fixeze in mod proporțional și prețul rescumpărărei, prevăzindu-se și imașul necesar târgului. Unii dintre locuitorii bătrâni, invocă prescripțiunea pe motivul că nu numai că stăpinise locul lor de mai mult de 30 ani, dar că chiar in actele ce s’au făcut la înființarea târgului s’ar putea prevede că în urma unei stăpîniri de 30 ani, stăpînitorul să devie deplin drept proprietar. SFETNICII RĂI f.~e> 5>lîau ixtime$e rejeti) de Octave Mirebean înainte de a face rezumatul, să cităm textual vorbele Sarei Bernhardt asupra acestei piese : „Avoir fait une piece pareille à son coup d’essai, cela promet pour Vavenir dramatique d’Octave Mirbeau ! Un revoluționar, Jean Roule, încearcă de a revolta—în vederea unei greve apropiate—pe unul din cei mai vechi lucrători din fabrică, pe Louis Thieux, contra patronului Hargand. Femeiea acestuia, a lui Louis Thieux ie pe moarte, și ieia mai încă doi ficiori, unul a fost pierdut zdrobit de mașini și celălalt a murit de ostigi la vârsta de 19 ani. Jean Boule profită de această nouă nenorocire pentru a excita cu încetul ura acestui bătrîn sclav a muncei, cei 27 de ani de servitudine căruiea, și de muncă, i-a tocit energia. Louis Thieux ie simbolul resemnărei disperate a majorităței urmenilor, a acelei resemnări, care se piedica principală in transformarea economică a zilei de mine. Iei nu răspunde de citatit lui Jean Roule : „Nu-i drept ! nu-i drept!“ Jean Roule s’a atașat de Madeleine, fica lui Louis Thieux, și, în noaptea agoniei, mișcat de spectacolul dureros și de mizeria din casa lui Thieux, se hotărăște de a da pe față idialul și amorul lui Cast pentru Madeleine, care ușor se lasă în toiul primei fericiri din vieața sa : iubește și se simte iubită ! Către Jean Roule, Jea îngăima lucruri timide pentru un moment, Jea încearcă de a se apăra contra acestui vis prea frumos. Dar Jean Roule o învăluie cu atâta drăgălășie serioasă și profundă că iea se cucerită numai decît de acest om, care, „nu-i ca ceilalți“. Aici se petrece o scenă admirabilă de pasiune concentrată și simplă, unde trebuie să admiri accentul pasionat și reținut al îndrăgostitului iei , cit și pentru frumuseța și înălțarea emoțiunei, care vibrează în tot decursul acestui dialog de dragoste, a cărui tonie unic în teatrul modern. — „.. leu nu sînt decît o fată sărmană, spune Madeleine, tristă și bolnavă ; leu nu sunt frumoasă.. — Nu iești frumoasă ! rpostează Jean Roule ! Nu iești frumoasă ! — „...Oh ! Madeleine! Tu n’ai frumuseța obraznică a bogaților, făcută din despoierea și din foamea noastră, tu ai frumuseța care-mi place, frumuseța sfintă a suferinței, ingenunchez in fața ta“. Iei o iubește pentru sărmana sa față oferită, pentru umerii iei îndoiți, pentru minele iei istovite a căror degete, sunt uscate de muncă, pentru ochii iei înroșiți de atita tristeță și de attea lacrimi. la. Jean Roule nu povestește trecutul său, visurile sale zdrobite, luptele, descurajerele și dezgustul lui. Zei a suferit, și a suferit mai cu samă din cauza indiferenței omenești și de nefolosința sforțărilor sale in aratarea fericirei ; de aceasta a suferit mai mult decît din cauza foamei suferită în închisori... Ideea că poate nicăiri nu poate găsi dreptatea, l’a făcut să sufere și mai mult încă. Dar simte cum începe să-i revie credința, pentru că iubește ! și umanitatea întreagă aceia pe care el iubește in Madeleine, aceasta-i viitorul. In această scenă domină forța puternică și uimitoare de pesimism, care se aproape generală la urmeri, și transportul admirabil de vigoare morală într’un viitor. Greva izbucnește. Bande de greviști vin pănă sub ferestrele castelului dintînd Camagnola, în momentul în care, după un dejun la Hargand—fabricanți declamă banalitățile lor obișnuite, asupra ordinei, asupra progresului, asupra „legilor eterne“. Fiul lui Hargand, Robert, care s’a întîlnit, în actul vitai, la Lous Thieux cu Jean Roule, și care spune că-i prietenul muncitorilor, îi ascultă umere. Robert Hargand, rîdicînd din așa cum este iei, ie fără îndoială un produs al literaturei. Iei și-a părăsit familia, a părăsit uzina, și milioanele tatălui său, timp de patru ani pentru a trăi neatinnat și a-și câtiga existența într-un mod liber. Nu poți ști sigur ce gândește iei, se știe numai are idei deosebite de a tatălui anică său și de a prietinilor tatălui său. Astăzi, pe cind deputații voiau luarea în considerație a budgetului, d. Carp se postă la urnă spre a controla pe d. Diamandi. — Dacă votezi alb la alb, i-a spus d. Carp d-lui Diamandi să știi că te aleg, cind vei fi în opoziție. Și, preocupat să observe pe d. Diamandi d. Carp însuși vota, din greșala, alb la alb, adică pentru luarea în considerație a budgetului. Mai mulți deputați din incintă aplaudată pe șeful junimiștilor. D. Carp ca să se răzbune, se duse la d. Sturdza și-i spuse : Din greșală am votat pentru, așa că veți avea unanimitate. Numai greșeli de astea să faci răspunse primul-ministru. Unii deputați făceau ha?, alții ziceau: — Cum se trădează carajul! Deanu afiind despre greșeala d.lui Carp, zise : — Apoi bine, d. Carp n’a combătut budgetul acesta ci budgetele viitoare ! D. inspector silvic al regiunei Iași a fost invitat de Ministerul de domenii să întocmească un tablou statistic de toate pădurile de stejar aflate în cuprinsul acestei regiuni Aceste date statistice vor fi ținute la dispoziția străinilor amatori de lemn de stejar. M. Dl N. Gane prefectul județului nostru, a obținut cu începere de astăzi un concediu de 5 zile. Deasemenea a obținut un concediu de 4 zile d. Gh. Eraclide comisarul gărei Ungheni. Prefectura de județ a încuviințat d-lui I. Chipon deschiderea unei fabrici de rachiu în comn. Poeni. După toate probabilitățile Iașul va mai fi înzestrat încă cu o muzică militară. D. Anton Cirillo valorosul profesor al conservatorului a fost însărcinat de ministerul de războiu cu alcătuirea unei muzici militare la batalionul de vînători. D. prefect de poliție I. Șendrea a primit aseară o telegramă din Brăila, prin care e încunoștiințat că un individ foarte elegant, recomandndu-se avocatul Fotescu din Capitală a exclocat pe giuvaergiul Deutschmister luîndu-i mai multe cutii cu bijuterii in valoare de peste 13,000 lei Elegantul excroc s’a făcut nevăzut. Poliția din Brăila roagă pe d-nul Prefect al orașului nostru a dispune a se face cercetări în orașul nostru, unde se bănuește că îndrăznețul excroc s’ar fi refugiat. %. INSERȚII ȘI RECLAME *) Primim de la ’P. Enescu din Răducăneni următoarele cu rugămintea de a le da publicităței : Un număr de 78 locuitori din Tirgușorul Răducăneni, jud. Fălciu, printr’o petițiune adresată ministerului se pling contra d-lui C. Bogdan primarele acelei comune, care îi silește cu forța se semneze declarații cum să se învoesc la răscumpărarea acelui tărgușor, rescumparare care s-ar urca la suma de 260.000 lei, după evaluarea făcută de comună. Acel târg fusese pănă acum supus imbaticului plătindu-se 2 lei 25 bani pe stînjen, iar după evaluaera făcută acum pentru rescumparare, s’aiurea la suma de 13,385 lei falcea plătibilă în 40 ani. *) Articolele publicate sub această rubrică privesc direct pe autor. REDUCERE la Lămpile incadescente de Petrol sistem Auer Pentru a obține un consum mai mare s’a redus prețul de la 18 lei la 15 lei. Depositul G< neral Magasia Karakasch sure. Zonopâon (GramophonU a perfecționat) Ultima invenție Americană. Construit după principii, noi redă foarte natura, vocea omenească și sunetul instrumentelor, esecutînd astfel în original cintecele celor mai mari artiști prețul unui Zonophon de lux cu casetă de stejar lei 125. Cea mai plăcută și eftină distracție Magasinul de Musică „Grünberg“ Iași, Piața Unirii. Iași Deposit permanent de Cylindre pentru Fonographa 2,50 și plăc pentru Gramaphon a 3 lei bucata. Fotografiați-vă numai la fotografia artistica WEISS Piața Unirei Hotel Romînia lîngă farmacia Werner Prețuri foarte reduse. Singurul atelier care garantează reușita perfectă a fotografiilor.____________________ Viutru Cortoianu Avocatoarele de consultație 9—11 a. m. Str. Parol 23 Al „mo árama și zmir vechnul Aldiiicl cumpără și plătește cele mai avantajoase prețuri. Prima fabrică Romina de Metaluri. Avind un loc de cumpărare la D. S Wachtel str. de Sus. Emil Ortony fie Utatis si 23 apriliea sa din Strada Buna-Vestire N. 2 compusă, d’intr’un antret și șase odăi sus, două în subsol, bucătărie Spălătorie, grajd, șură, odae pentru viziteu, lemnărie, pivniță și grădină. A se adresa la doamna Victoria Glose din Slinba Buna-Vestire No. 2 str. £ am. Gons. de la 8—9 a. m. și 13 pmctrada Zoiei No. 2 RENUMITA Franzeleria Szakmary de inchiriet chiar de acuma cu tot inventar și clientela. Strada de sus No. 168 D-na Sofia Grosu Moașa Primește faceri și bolnave acasă cu îngrijirea celor mai buni medici. Str. Cizmăriei No. 5. (colț cu strada Bărboi) „Cheia sânătăței“, „Sifilisul“ (ediția II-a), „Tuberculoza“, „Stomacul și Trinjit“, „Impotența“, „Paludismul“, „Scorbutul“, (in «elaborarea d-lui prof. V. Babeț), „Pneumococcia“, „Analiza urinei“ și „Boli simulate“. Broșurile se obțin la autorul: Osciorul S. Prijior Iași, str. Golia 46 Carele de cons, de la 9 -11 a: m. și 4—7 p. m. _______ MUȘAMALE de calitate superioară și absolut impermeabile Executăm prompt în orice dimensiuni în fabrica noastră Cu resboaele noastre mecanice sistemul cel mai perfecționat mai țesem tot felul de pînze de In, Ginepa, Jută și Bumbac . Pinze de Poioage (cergi-zăblac), de perdele , pînze militare de bluze, de corturi, de căptușele ; diferite driluri, pinză, de bumbac națională, pinză pentru croitori, priză pentru cismari SACI, de cinepă și jumătate de cînepă, etc. Fabrică de Fringhi,rie Tot felul de frînghii și sfori de comerț, fringhii groase din cinepă și Manila pentru macarale, transmisiuni, pentru puțuri de păcură, etc. calitate superioară. Expediem mărfurile franco în oricare stații din Rominia. FRÎNGINELi IE Și Teretorie Mecănică ilraghiceanu, Cristescu et to București, soseaua B »narnit»,«21. Gasa descoruși npumut din Iași Societate anonimă, capital 500000 lei Cassa de Scont și împrumut din ași face următoarele operațiuni: 1) . Scontează polițe, cupoane și titluri eșite la sorți. 2) . Face împrumut cu gaj comercial sau acte autentice de cesiuni de chirii sau arenzi. 3) . Deschide compturi curente, pe inposit de titluri sau efecte comerciale. 4) . împrumută pe mărfuri, efecte și acțiuni, care -i sunt constituite în gaj, varante, etc. 5) . împrumută pe ipotecă. 6) Primește bani spre fructificare cu procente convenționale. 7) . Cumpără și vinde efecte publice și acțiuni de tot felul. 8) . Se însărcinează cu operaiuni de comision lumiumu Str. Arcului 9 Iași Se pune la disposiția tuturor Agricultorilor de aletori Agricoli precum și furniza lucrăfuncționari superiori ca Administratori comptabili chelari etc. Deasemenea se însărcinează cu arendarea și vinzarea moșiilor avind corespondenți în toate capitalele de județe. Cumpărătorii de moșii și cei car au bani de plasat pe ipoteci, să viziteze Biroul spre a li se propune afaceri avantajoase. Avind corespondenți în toate porturile țării, roagă pe agricultori de a trimete probe din toate cerealele, vor face de către mari operațiunile cartierul oficial care și a strămutat Biroul tot in str. Arcului 9. Direcțiunea. Un student d î bere dorește a prepara elevi de cursul secundar. A se adresa la administrație sub inițialele D. T. Cea mai eficace In Arseio-Ferapoasa contra Anemiei, Boalelor de femei Nervelor și a Pielei etc. Se găsește de vînzare ape minerale pe la Pharmacie și drogherie» i