Evenimentul, februarie-martie 1902 (Anul 10, nr. 1-50)

1902-02-06 / nr. 3

t­ i­m­­p c n n­in­a ?­u­­­i L­u­­c­u I— — m­­u­u No. 3 informpatii _1............................................. .............. _______ Ora 2. 7>. Tak­e Ionescu fruntașul conservator, a fost primit Du­minică la ora 5. 80 în audiență de M. S. Regele. Audiența a durat până la ora 8 și 15 mi­­nute. Luni seară va avea loc în cancelaria „Liceului Național“ obișnuita ședință săptămînală a membrilor societăței „Arhiva“. In această ședință d. A. D.Xenopol va da cetire lucrărei intitulată „Ultima rază“, datorită unei cunoscute d-ne din societatea ieșană care, s­e ascunde sub pseudonimul Riria. D. P. Cuj­­ă văduvit de rotunda sumă de 500 lei de la primărie și de leafa de profesor de la școala militară, a început să așeze saloa­nele în vederea cucerirei directo­ratului școalei normale Vasile Lupu. D. P. Cujbu nădăjduește că își va isbîndi visul la începutul viito­rului an școlar. Studenții mediciniști romîni au ținut aseară o întrunirea în localul societăței lor pentru a decide în mod definitiv cu privire la unirea celor două socie­tăți mediciniste. 71­ Se vorbește că mai mulți func­ționari de pe lingă cancelaria mi­tropolitană, își vor înainta dimi­­siunile îndată după instalarea nou­lui mitropolit al Moldovei. „Căminul părintescu acțiune dra­matică de A. von Wurmb și A. Vo­­jen a apărut într’un elegant volumaș și se află depus la toate librăriile din țară. Această apariție e cu atit mai de actualitate și cu atit mai interesantă, cu cît unul din autorii ei, dl. Al. P. Vojen a prilejuit de curînd o intere­santă polemică literară cu ocazia re­­prezentărei piesei d-sale „Zadarnic“­ care va apare imprimată peste cit­va timp. Acei cari au urmărit publica­țiile d-lui Vojen se vor interesa a­ceti „Căminul părintesc“ spre a-l cu­noaște mai bine din cetite. „Căminul părintesc“ este închinată talentatei noastre artiste d-na Aglaea Teodoru (Pruteanu) care a creat ro­lul „Helenei“ în seara de 22 Aprilie 1901, când lucrarea dramatică a au­torilor s’a reprezentat pe scena tea­trului național din Iași. Vechiul și cunoscutul­ atelier de cadre,fși pocitură a lui Neculai Lu­ch­­ian din strada Săvescu, a trecut și funcționează sub conducerea fiului acestuia care primește și execută ori­ce comandă. Se știe că atelierul acesta e unicul din orașul nostru care execută minunat tot ce privește această branșă, după cum publicul a putut constata din expozițiile de pictură ce s’au făcut pănă acuma in Iași.. De­sigur că dacă din multe puncte de vedere Iașul a dat îndărăt, în ce privește muzica regresul de colosal. In a doua capitală a țerei, nu numai că nu se găsește o orchestră care să cânte la o operă sau operetă, dar chiar o orchestră — care să merite acest nume — care să evite la un bal, găsești cu foarte multă greutate dacă nu de­loc Dar și în ce privește diletantismul muzical, astăzi se cu mult mai pre­jos de cât cum a fost odinioară Ami­cii Artelor au dispărut ca și socie­tatea filarmonică și încercarea de a se formă un nou cerc muzical a e­­șuat și eșuază mereu. Pare însă că lucrurile se vor în­drepta întru cît-va într’adevăr se agită formarea unui cerc de amatori de muzică și de di­letanți de talent. Ciți-va profesori de conservator au promis concursul lo­r. Ceia ce pare a asigura reușita a­­cestei întreprinderi, ie că s’au făcut abstracțiune de sentimente de exclu­siv și separatism. E un început fericit și sperăm că în curînd se vor produce lucruri fru­moase despre care ne vom ocupa la timp. M S’au făcut următoarele schimbări în personalul poliției locale: D. Botez sub-comisar de la secția I, transferat la secția IV, în locul d-lui sub-comisar Leureanu, care a trecut la secția II. D-nii sub-comisari V. Raileanu de la secția V și Soituz de la secția I au fost transferați unul în locul ce­­lui­ l’alt. Pentru a satisface cerințele nume­roasei clientele, »Centrala“ de cărți poștale ilustrate A. Halpern s’a abo­nat la mai multe case din străinătate spre a primi în fie­ce zi cele mai frumoase actualități. Pentru astăzi au sosit cărți poștale peisaje de vinat, esecutate în peniță. Bi­roul de asistență al Evenimen­tului susține cauza ori­căruia din membrii clubului, care are a se plin­­ge de vre­ o atingere a drepturilor sale, din partea administrațiunei publice. Samond Rostand Alianța franceză.—Conferința d-lui S. Prasin. — Influența limbei franceze. — Limba univer­sală. — Nevoia cunoștin­ței unei altei limbi.— Edmond Rostand.—­­Omul.—Opera.— Duminică a avut loc în amfiteatrul liceului național prima conferință a Alianței franceze, Grupul Regional din Iași. Publicul din cel mai ales era compus în majoritate de doamne și domnișoare. Dl. G. Beldiman, profesor la Ali­anță, dă citirei scrisoarei d-lui Dr Thiron, președintele, care se scuză că nu poate asista. Conferențiarul își începe expunerea arătînd că, de­oare­ce cauze inde­pendente de voința sa împiedecă pe dl. Dr. Thiron să facă expunerea sa obicinuită, îl va suplini înainte de a intra în fondul subiectului său A fost o vreme cind limba fran­ceză era cu adevărat universală. Nu avem nevoe de altă dovadă de­cît subiectul pus la concurs de către A­­cademia din Berlin în 1784: »Ce a făcut universală limba franceză ?* De asemenea sunt cunoscute și e­­ducația dată de regele Frederic­ Wil­­helm al Prusiei marelui Frederic și iu­birea nețărmurită a acest­iia pentru limba franceză și pentru cei ce o sus­­țineau.Prietenia­ extraordinară pe care o arată lui Voltaire e foarte caracte­ristică. Dar nu numai in Prusia se petrec asemenea lucruri; in Rusia Elisabeta și Caterina II dau atit im­puls limbei franceze, nicit Crylov e nevoit să protesteze cu violența cu­noscută, cum protesta Swift în ace­­laș timp și pentru acelaș motiv în Anglia 27 la sută, adică toată pătu­ra cultă din Europa, vorbea franțu­zește. Dar de atunci limba franceză a în­ceput să decadă. Și pentru a-i reda farmecul dispărut s’a întemeeat în 1898 Alianța franceză, care are un grup regional și în Iași. Dar oare cultivarea acestei limbi nu e o greșală din punctul de vedere na­țional ? Nu pentru desăvirșirea culturei ne mai treime cunoașterea unei limbi mai cunoscute. Dar de ce tocmai limba franceză? Pe noi ne leagă de Franța afinitățile de rasă și de educație, fără să mai adăugăm și influența literară covîrșitoare și politică. Din aceste motive facem cursul actual, în care eu sunt însărcinat să vorbesc despre literatura franceză în secolul al XIX. Eu cred că nu pot începe mai bi­ne cursul, decît vorbind despre Ed­mond Rostand, care sintetizează așa de frumos toată mișcarea în secolul trecut.# EVENIMENTUL Edmond Rostand s-a născut la 1864 și e fiul lui Joseph­-Eugene-Hu­­bert. A venit la Paris 1885.La 1890 a publicat Les Musardises și a apoi La Grece. In manesques. Le 1894 se jucă Les­con­­fidanță cu d-șoara Rosemonde Gérard, care publică drept răspuns la Musardises, în 1890. Les Pipeaux. (Va urma) Ras BU­.ToaRsa fază a diferenței pînă la concurența sumei de 200 milioane. Adică împru­mutul de 175 milioane se va con­solida pentru 25 milioane. Această diferență va servi la acoperirea de­ficitului de 18 milioane, despre care a vorbit d. Dim. Sturdza în ședința de Vineri a Camerei. Părerea fostului ministru de finance Luzzatti Cât de bine sunt dispuse piețele europene pentru asemeni operațiuni financiare, arată însuși d. Luzzatti, fost ministru de finance al Italiei, care intră un articol, ce a făcut sen­zație în toate țările și în toată lumea financiară, a dovedit că acum este momentul pentru toate statele să facă operațiuni de împrumut, de consoli­dare și de conversiune. Această părere a servit și guver­nului ungar de bază pentru începe­rea unor negocieri de conversiune a împrumuturilor sale. După informațiile, pe care le avem, negocierile acestea ale Statului un­gar merg bine. Convocarea Corpurilor Legiui­toare D. Dim. Sturdza crede că pînă la finele lunei Aprilie, conversiunea, sau mai bine zis, consolidarea îm­prumutului de 175 milioane, se va face. Și cum proectul de consolidare va trebui votat de Camere, d. Dimitrie Sturdza le va convoca în sesiune extra­ordinară în primele zile ale lu­nei Mari. Conversiunea împrumutului Confirmarea conversiunei Svonurile înregistrate de noi, spu­ne „Epoca“, despre apropiatul de­mers al d-lui Dim. Sturdza pentru conversiunea împrumutului de 175 milioane, se confirmă. In această privință mai aflăm următoarele a­­mănunte de la un cunoscut finan­ciar din Capitală, în măsură de a fi bine informat : Acum trei săptămîni d. Dimitrie Sturdza a primit un raport de la d. A. Al. Beldiman, ministru al țarei la Berlin, despre imensul succes al împrumutului prusian, care in două zile a fost acoperit de mai multe ori, precum și despre bunele dispo­ziții ale piețelor financiare din Ger­mania și despre fermitatea cursului hîrtielor romane. D. Beldiman și-a exprimat părerea că acum ar fi mo­mentul oportum ca să se facă de­mersuri pentru conversiune. In urma însărcinării date de d. prim-ministru, d. Beldiman a avut o intrevedere cu d. Hansemann, direc­torul general al băncii Disconto- Gesellschaft. Acesta a declarat, că in adevăr dispoziția piețelor este bu­nă, dar pentru Rominia ar fi bine ca să se aștepte rezultatele încasă­rilor din cele 12 sau cel puțin 10 luni ale anului financiar curent. Și dacă aceste rezultate vor fi bune de tot atunci, conversiunea poate să se facă în condiții ușoare. D. Sturdza la Berlin D. Dim. Sturdza se grăbește acum cu închiderea camerelor ca să aibă vreme să studieze bine cestiunea conversiunei, de­oare­ce e vorba ca în primile zile ale lunei Martie, îna­inte de plecareaa MM. II. la Abba­zia, să meargă la Berlin pentru a negocia conversiunea. Nu se știe încă de ce natură sunt condițiile d-lui Sturdza; nici chiar d-sa nu este fixat asupra acestui punct. Se știe însă, că beneficiul ce se va realiza de către stat din acea­stă sumă va servi la anuitatea nece­locuitorii târgului Răducăneni, a­larmați au cerut interveniția minis­terului fugind să se trimeată o co­­misiune care se evalueze terenul ocupat actualminte de acest tărgușor și în urma acestei evaluări să se fixeze in mod proporțional și prețul rescumpărărei, prevăzindu-se și ima­șul necesar târgului. Unii dintre locuitorii bătrâni, in­vocă prescripțiunea pe motivul că nu numai că stăpinise locul lor de mai mult de 30 ani, dar că ch­iar in actele ce s’au făcut la înființarea târgului s’ar putea prevede că în urma unei stăpîniri de 30 ani, stă­­pînitorul să devie deplin drept pro­prietar. SFETNICII RĂI f.~e> 5>lîau ixtim­e$e r­ejeti) de Octave Mirebean înainte de a face rezumatul, să cităm textual vorbele Sarei Bern­hardt asupra acestei piese : „Avoir fait une piece pareille à son coup d’es­sai, cela promet pour Vavenir drama­­tique d’Octave Mirbeau ! Un revoluționar, Jean Roule, în­cearcă de a revolta—­în vederea unei greve apropiate—pe unul din cei mai vechi lucrători din fabrică, pe Louis Thieux, contra patronului Hargand. Femeiea acestuia, a lui Louis Thieux ie pe moarte, și iei­a mai încă doi ficiori, unul a fost pierdut zdrobit de mașini și celălalt a murit de os­­tigi la vârsta de 19 ani. Jean Boule profită de această nouă nenorocire pentru a excita cu încetul ura aces­tui bătrîn sclav a muncei, cei 27 de ani de servitudine căruiea, și de muncă, i-a tocit energia. Louis Thieux ie simbolul resemnărei disperate a majorităței urm­enilor, a acelei resem­nări, care se piedica principală in transformarea economică a zilei de mine. Iei nu răspunde de cit­atit lui Jean Roule : „Nu-i drept ! nu-i drept!“ Jean Roule s’a atașat de Madeleine, fica lui Louis Thieux, și, în noaptea agoniei, mișcat de spec­tacolul dureros și de mizeria din casa lui Thieux, se hotărăște de a da pe față idialul și amorul lui Cast pen­tru Madeleine, care ușor se lasă în toiul primei fericiri din vieața sa : iubește și se simte iubită ! Către Jean Roule, Jea îngăima lu­cruri timide pentru un moment, Jea încearcă de a se apăra contra aces­tui vis prea frumos. Dar Jean Roule o învăluie cu atâta drăgălășie seri­oasă și profundă că iea se cucer­ită numai de­cît de acest om, care, „nu-i ca ceilalți“. Aici se petrece o scenă admirabilă de pasiune concentrată și simplă, unde trebuie să admiri ac­centul pasionat și reținut al îndră­gostitului iei , cit și pentru frumu­­seța și înălțarea emoțiunei, care vi­brează în tot decursul acestui dialog de dragoste, a cărui ton­ie unic în teatrul modern. — „.. leu nu sînt de­cît o fată săr­mană, spune Madeleine, tristă și bol­navă ; leu nu sunt frumoasă.. — Nu iești frumoasă ! r­postează Jean Roule ! Nu iești frumoasă ! — „...Oh ! Madeleine! Tu n’ai fru­museța obraznică a bogaților, făcută din despoierea și din foamea noastră, tu ai frumuseța care-mi place, fru­­museța sfintă a suferinței, ingenun­chez in fața ta“. Iei o iubește pen­tru sărmana sa față oferită, pentru umerii iei îndoiți, pentru minele iei istovite a căror degete, sunt uscate de muncă, pentru ochii iei înroșiți de atita tristeță și de at­tea lacrimi. l­a. Jean Roule nu povestește tre­cutul său, visurile sale zdrobite, lup­tele, descurajerele și dezgustul lui. Zei a suferit, și a suferit mai cu samă din cauza indiferenței ome­nești și de nefolosința sforțărilor sale in aratarea fericirei ; de aceasta a suferit mai mult de­cît din cauza foamei suferită în închisori... Ide­ea că poate nicăiri nu poate găsi drep­tatea, l’a făcut să sufere și mai mult încă. Dar simte cum începe să-i re­­vie credința, pentru că iubește ! și umanitatea întreagă aceia pe care el iubește in Madeleine, aceasta-i vii­torul. In această scenă domină forța pu­ternică și uimitoare de pesimism, care se aproape generală la urm­eri, și transportul admirabil de vigoare morală într’un viitor. Greva izbuc­nește. Bande de greviști vin pănă sub ferestrele castelului dintînd Cam­­­agnola, în momentul în care, după un dejun la Hargand—fabricanți de­clamă banalitățile lor obișnuite, a­­supra ordinei, asupra progresului, a­­supra „legilor eterne“. Fiul lui Har­gand, Robert, care s’a întîlnit, în actul vitai, la L­ou­s Thieux cu Jean Roule, și care spune că-i prietenul muncitorilor, îi ascultă umere. Robert Hargand, rîdicînd din așa cum este iei, ie fără îndoială un produs al literaturei. Iei și-a părăsit familia, a părăsit uzina, și milioanele tatălui său, timp de patru ani pentru a trăi neatinnat și a-și câ­tiga existența în­tr-un mod liber. Nu poți ști sigur ce gândește iei, se știe numai are idei deosebite de a tatălui an­i­că său și de a prietinilor tatălui său. Astăzi, pe cind deputații voiau lua­rea în considerație a budgetului, d. Carp se postă la urnă spre a controla pe d. Diamandi. — Dacă votezi alb la alb, i-a spus d. Carp d-lui Diamandi să știi că te aleg, cind vei fi în opoziție. Și, preocupat să observe pe d. Dia­mandi d. Carp însuși vota, din gre­șala, alb la alb, adică pentru luarea în considerație a budgetului. Mai mulți deputați din incintă a­­plaudată pe șeful junimiștilor. D. Carp ca să se răzbune, se duse la d. Sturdza și-i spuse : Din greșală am votat pentru, așa că veți avea unanimitate. Numai greșeli de astea să faci­­ răspunse primul-ministru. Unii deputați făceau ha?, alții zi­ceau: — Cum se trădează car­ajul! D­eanu afiind despre greșeala d.lui Carp, zise : — Apoi bine, d. Carp n’a combă­tut budgetul acesta ci budgetele vii­toare ! D. inspector silvic al regiunei Iași a fost invitat de Ministerul de dome­nii să întocmească un tablou statis­tic de toate pădurile de stejar aflate în cuprinsul acestei regiuni Aceste date statistice vor fi ținute la dispoziția străinilor amatori de lemn de stejar. M. Dl N. Gane prefectul județului nos­tru, a obținut cu începere de astă­zi un concediu de 5 zile. Deasemenea a obținut un conce­diu de 4 zile d. Gh. Eraclide comi­sarul gărei Ungheni. Prefectura de județ a încuviințat d-lui I. Chipon deschiderea unei fa­brici de rachiu în comn. Poeni. După toate probabilitățile Iașul va mai fi înzestrat încă cu o muzică militară. D. Anton Cirillo valorosul profe­sor al conservatorului a fost însărcinat de ministerul de războiu cu alcătui­rea unei muzici militare la batalio­nul de vînători. D. prefect de poliție I. Șendrea a primit aseară o telegramă din Brăila, prin care e încunoștiințat că un in­divid foarte elegant, recomand­ndu-se avocatul Fotescu din Capitală a ex­clocat pe giuvaergiul Deutschmister luîndu-i mai multe cutii cu bijuterii in valoare de peste 13,000 lei Elegantul excroc s’a făcut ne­văzut. Poliția din Brăila roagă pe d-nul Prefect al orașului nostru a dispune a se face cercetări în orașul nostru, unde se bănuește că îndrăznețul ex­croc s’ar fi refugiat. %. INSERȚII ȘI RECLAME *) Primim de la ’P. Enescu din Ră­­ducăneni următoarele cu rugămintea de a le da publicităței : Un număr de 78 locuitori din Tirgușorul Răducăneni, jud. Fălciu, printr’o petițiune adresată ministeru­lui se pling contra d-lui C. Bogdan primarele acelei comune, care îi si­lește cu forța se semneze declarații cum să se învoesc la răscumpărarea acelui tărgușor, rescumparare care s-ar urca la suma de 260.000 lei, după evaluarea făcută de comună. Acel târg fusese pănă acum supus imbaticului plătindu-se 2 lei 25 bani pe stînjen, iar după evaluaera fă­cută acum pentru rescumparare, s’ai­urea la suma de 13,385 lei falcea plătibilă în 40 ani. *) Articolele publicate sub această ru­brică privesc direct pe autor. REDUCERE la Lămpile incadescente de Petrol sistem Auer Pentru a obține un consum mai mare s’a redus prețul de la 18 lei la 15 lei. Depositul G< neral Magasia Ka­­rakasch sure. Zonopâon (Gramophon­U a perfecționat) Ultima invenție Americană. Con­struit după principii, noi redă foarte natura­, vocea omenească și sunetul instrumentelor, esecutînd ast­fel în o­­riginal cintecele celor mai mari ar­tiști prețul unui Zonophon de lux cu casetă de stejar lei 125. Cea mai plăcută și eftină distracție Magasinul de Musică „Grünberg“ Iași, Piața Unirii. Iași Deposit permanent de Cylindre pentru Fonograph­a 2,50 și plăc pentru Gramaphon a 3 lei bucata. Fotografiați-vă numai la fotografia artistica WEISS Piața Unirei Hotel Romînia lîngă farmacia Werner Prețuri foarte reduse. Singurul a­­telier care garantează reușita perfec­tă a fotografiilor.____________________ Viutru­ Cortoianu Avocat­oarele de consultație 9—11 a. m. Str. Parol 23 Al „mo árama și zmir vechn­u­l Aldiiicl cumpără și plătește cele mai avantajoase prețuri. Prima fabrică Romina de Metaluri. Avind­­ un loc de cumpărare la D. S Wachtel str. de Sus. Emil Ortony fie Utat­is si 23 aprilie­a sa din Strada Buna-Vestire N. 2 compusă, d’intr’un antret și șase odăi sus, două în sub­sol, bucătărie Spă­lătorie, grajd, șură, odae pentru vi­ziteu, lemnărie, pivniță și grădină. A se adresa la doamna Victoria G­lose d­in Slinba Buna-Vestire No. 2 st­r. £ am. Gons. de la 8—9 a. m. și 1­3 p­m­c­t­rada Zoiei No. 2 REN­U­M­I­T­A Franzeleria Szakmary de inchiriet chiar de acuma cu tot inventar și clientela. Strada de sus No. 168 D-na Sofia Grosu Moașa Primește faceri și bolnave acasă cu îngrijirea celor mai buni medici. Str. Cizmăriei No. 5. (colț cu strada Bărboi) „Cheia sânătăței“, „Sifilisul“ (ediția II-a), „Tuber­culoza“, „Stomacul și Trinjit“, „Im­potența“, „Paludismul“, „Scorbutul“, (in «elaborarea d-lui prof. V. Ba­beț), „Pneumococcia“, „Analiza uri­nei“ și „Boli simulate“. Broșurile se obțin la autorul: Osciorul S. Prij­ior Iași, str. Golia 46 Carele de cons, de la 9 -11 a: m. și 4—7 p. m. _______ MUȘAMALE de calitate superioară și absolut impermeabile Executăm prompt în ori­ce dimensiuni în fabrica noastră Cu resboaele noastre mecanice sis­temul cel mai perfecționat mai țesem tot felul de pînze de In, Gi­­nepa, Jută și Bumbac . Pinze de Poioage (cergi-zăblac),­ de perdele , pînze militare de bluze, de corturi, de căptușele ; diferite driluri, pinză, de bumbac națională, pinză pentru croitori, priză pentru cismari SACI, de cinepă și jumătate de cînepă, etc. Fabrică de Fringhi,­rie Tot felul de frînghii și sfori de comerț, fringhii groase din cinepă și Manila pentru macarale, transmisi­uni, pentru puțuri de păcură, etc. calitate superioară.­­ Expediem măr­furile franco în ori­care stații din Rominia. F­R­Î­N­G­IN­­­E­Li I­E Și Teretorie Mecănică ilraghiceanu, Cristescu et to București, soseaua B »narnit»,­­«21. Gasa descoruș­i np­umut din Iași Societate anonimă, capital 500000 lei Cassa de Scont și împrumut din ași face următoarele operațiuni: 1) . Scontează polițe, cupoane și titluri eșite la sorți. 2) . Face împrumut cu gaj comer­cial sau acte autentice de cesiuni de chirii sau arenzi. 3) . Deschide compturi curente, pe inposit de titluri sau efecte comer­ciale. 4) . împrumută pe mărfuri, efecte și acțiuni, care -i sunt constituite în gaj, varante, etc. 5) . împrumută pe ipotecă.­ 6) Primește bani spre fructificare cu procente convenționale. 7) . Cumpără și vinde efecte pu­blice și acțiuni de tot felul. 8) . Se însărcinează cu oper­aiuni de comision lu­miu­mu Str. Arcului 9 Iași Se pune la disposiția tuturor A­­gricultorilor de a­le­tori Agricoli precum și furniza lucră­funcționari superiori ca Administratori compta­­bili chel­ari etc. Deasemenea se însărcinează cu a­­rendarea și vinzarea moșiilor avind corespondenți în toate capitalele de județe. Cumpărătorii de moșii și cei car au bani de plasat pe ipoteci, să vi­ziteze Biroul spre a li se propune afaceri avantajoase. Avind corespon­denți în toate porturile țării, roagă pe agricultori de a trimete probe din toate cerealele, vor face de către mari operațiuni­le cartierul oficial care și a strămutat Biroul tot in str. Arcului 9. Direcțiune­a. Un student d­ î bere dorește a prepara elevi de cur­sul secundar. A se adresa la administrație sub inițialele D. T. Cea mai eficace In Arseio-Ferapoasa contra Anemiei, Boalelor de femei Nervelor și a Pielei etc. Se găsește de vînzare ape minerale pe la Pharmacie și drogherie» i

Next