Evenimentul, iulie-septembrie 1905 (Anul 13, nr. 118-181)
1905-08-19 / nr. 148
No. 148 Mai întii, ca să ajungi la voluptate trebue să ai in tine o desăvîrșită încredere în omul care va fi al tău. Ca o simpatie perfectă să unească gusturile tale și dorințele tale cu ale lui Și să’ți aduci aminte că bărbatul pe care ’l iubești tu trebue să te iubească și el, să dorească numai binele tău, și că a jurat să te facă fericită. Orice ar face el, în dragoste, să primești, el este prietenul tău, el este călăuza ta, el este dulcele stăpân fiindcă tu ai frumusețea și slăbiciunea. De la sărutările lui dintîi, mai cu seamă să te silești să găsești ce fel de fiori vor turbura visele tale, pune’ți gîndul pe căminul voluptăți, fă un apel la carnea ta pentru a o deștepta din lungul somn în care a rămas ațipită și scoal’o spre misterioasa fericire pa care tu nu o cunoști dar pe care ai s’o cunoști. In orice moment mai cu seama ferește-te de a te teme că nu ai putea să găsești fericirea asta. Tu ești datoare să pui mina pe ea, ea este bunul tău, să nu ai nici o neliniște și-o spun încă o dată, trebue să mergi spre voluptate cu încredere în tine ; tot gândul tău trebue să fie în slujba dorinței tale, fiindcă ea își coace bucuriile sub fruntea ta. Din toată mlădierea trupului tău să lucrezi ca să dai viață ființei tale, iubirea este un desen, o armonie, o mingîiere și o beție. Luxura și voluptatea sunt la voia lăcomiei tale ; este ospătarea crierului tău și este opera cărnei tale. Nici o pudoare nu trebue să te tulbure. Nici o desmierdare nu trebue să-ți roșească fruntea. Culcușul tău este întunecos, desmierdările se plimbă în întuneric, și dacă tu nu le ai simți puicuța, nu le-ai vedea trecînd Chiar, oricît de aproape ai fi de sărutările amantului tău, tu nu vezi aceste drage sărutări. Asculta, danțul începe, tu simți în tine gustul plăcerei, tot ca și cum ai bea șampanie, vezi depărtata beție; ascultă trezind, în sbîrnîieli, murmure de amor împrejurul urechilor tale subt sărutările care -ți udă buzele asigura cu un braț fericit imbrățișarec care te zdrobește, și lasă-ți visul să meargă in voia cerului tău, și așteaptă fericirea; mai așteaptă puțin, nu opri valsul dus dumnezeește, iată fericirea; iute, închide ochii, cufundă in tine sforțarea dorinței tale, fă un apel, umflâ-ți pieptul, deschide gura ca să treacă suspinele viitoare, 9i cu disperare, abandonează-te, dă te, toată, este suspinul, și este intr’o isbucnire a toatei violenței tale, o mare furioasă, care urlă, care te înfășoară, te îngroapă te duce, cu furie, te face și mori, te face să mori in prea multă bucurie.... Este un minut de voluptate, care vor contribui prin sfaturile lor la o bună conducere a instituțiunei. Nu trebue creat un monopol pentru asociațiunile de profesori, pentru că în chestii de învățămînt monopolul este dăunător interesului general și dă naștere la felurite abuzuri, bănueli și alte inconveniente. 12. — Actuala organizare trebuind modificată, gimnaziile trebuind a fi transformate în licee cu șase clase nu mai poate fi vorba de posibilitatea specializării absolvenților de gimnaziu. Cred însă că în starea actuală foarte puțini nimeresc specializarea ce-și aleg in cursul superior și cei mai mulți recunosc mai tîrziu ce au greșit. 13. — In școlile secundare trebue a se da o cultură generală, din care fiecare școlar va eși cu o suma de cunoștinți, care să formeze pe omul complect din stratul mijlociu al societății, plus cunoștința perfectă a unei meserii. Liceele vor forma baza tuturor celorlalte școli. Totuși trebue să mai existe școli speciale, precum : școli comerciale, școli normale, seminarii, școli de pictură, de inginerie, școli militare, etc. în care vor intra absolvenții liceelor, ca și la diferitele facultăți ale universităților noastre. Aceste diferite școli speciale trebuesc transformate în Academii de specializare cu organizarea lor proprie. Astfel, un loc de școli comerciale superioare să fie Academii de comerț, care să dea o cultură specială comercială. Școalele comerciale elementare n’au nici o rațiune de a fi, ca și gimnaziile. Ele trebuesc suprimate sau transformate in licee. Nimic nu va împedeca însă pe un școlar, care a făcut 2—3 clase de liceu, să între într’o prăvălie, ca ucenic sau într’un atelier. Așa trebue privită cultura orășanului ca meseriaș și comerciant. Trebue exclusă cultura orașanului ca agricultor, pentru foarte multe motive lesne de înțeles . Cireș !! Profesor ---- — —pri In chestia reformei învățămîntului 10. — Statul trebuind a urmări întinderea culturei cît mai mult, pănă la așa grad Sa cu un gardist de oraș să fie un absolvent de liceu, este evident că trebue să încurajeze inițiativa privată. 11 . Nu înțeleg totuși o legiferare a invâțămîntului secundar particular, pentru că o legiferare implică neapărat o restrîngere a condițiunilor de ființă a acestui învățămînt, care trebue lăsat a se desvolta sub toate formele posibile și intocită libertatea, atît pentru băeți cit și mai ales pentru fete. Statul trebue să intervină aici numai in ce poate atinge marele sale interese sau ordinea publică. Și fiind-că lucrurile se pot înțelege diametral opus, de aceea precizez că prin marele interese ale statului înțeleg : 1) ca limba și istoria țării să aibă locul de onoare ; 2) educațiunea să aibă nota națională și patriotică; 3) ca direcțiunea să fie încredințată unor persoane capabile de această însărcinare și de o conduită ireproșabilă ; 4) corpul didactic să fie recrutat dintre profesorii definitivi de la școalele statului, adecă oameni cu experiență, formați în cariera didactică. O poezie inedită .~ Revista asociației învățătorilor și învățătoarelor din Romnia publică o poiezie inedită datorită lui Mihai Eminescu. Ca titlu de curiozitate reproducem și noi poiezia în chestiune: 6li nopții tineri la Sari» învață, £a aîterara la cin *e leagă noinit, apoi îmi vin de exiceîn c norodul,în chipul lor de oaie creață. Ca ei îți cască ochii săi norodul. Să-i vede u feii țaraMtc-mnci mustața, aTina-vtca \\\ dinți tigara lunduiața, Si -toata ziua feat de alundiul, Saidul. ^offee&c j;e -na*, ca tvafeti-mfea-nei te fc-txa-mfea S-tafe'pi de..., £>«• cațeuele,,.. viața lor au și-® asuncete; -pîimfea! ^i-aceã-te urăzțuzi ușurele,ce au uitat -pwV a upattzd fimțea, Szetiud ai j>e cazul țării: „ițele*! ---------- ® 0»minmum ■ Viitorul Rusiei și al Japoniei. Să plătească Germania oalele sparte ? de Rudolf Martin, consilier în serviciul statistic al imperiului german. Iată darea de samă ce publică .Pester Loyd" despre această carte prea interesantă. In cap. Spune întrebarea la care dă mai apoi răspuns: „Evoluția năuntrică a Rusiei duce la revoluție și la bancruta Statului ?“ Interesul de a lămuri întrebarea e mare și privește toate clasele sociale și toate națiile. Dacă Rusia dă faliment, Franța va pierde douăsprezece și jumătate miliarde de lei, iar Germania trei și trei sferturi. In cap. II dovedește că ura înpotriva Germaniei e pricina de căpetenie a înfrîngerilor rusești. De un sfert JUVENTMENTUL A DIN LUMEA ARTISTICA. Angajamentele de la Teatru — pentru stagiunea 1905-1906 — Angajamentele pentru viitoarea stagiune a Teatrului nostru național s’au făcut în mod definitiv în ultimele zile. De pe această întârziere anul acesta, cînd e bine știut că în alți ani angajamentele erau făcute încă din primele zile ale lunei Mai, adică două luni după închiderea stagiunei ? Răspunsul e ușor de găsit și trebue căutat tocmai în acel fenomen care se produce de cîțiva ani la noi in ceia ce privește arta dramatică : „supraproducția de artiști ce ni se dă de către clasele de Declamație a Conservatoarelor noastre din Iași și București“. Buni sau răi acești artiști, cu talent sau fără talent, adevărul însă rămîne același și anume că avem o supraproducție în această ramură a artei. Teatrele noastre naționale și au recrutat personalul artistic peste complect pentru mulți ani încă de acum înainte, ceia ce nu împedicăm în fiecare an să avem o nouă serie de absolvenți ai claselor de Declamație cari, în virtutea diplomei lor, or să ceară un angajament al unul din teatrele naționale. La teatrul din Iași s’a observat anul acesta că numărul cererilor de angajament — venite nu numai din Iași, dar chiar și din București și Craiova—au Întrecut cu mult pe cele din anul trecut. Or, aceasta nu dovedește oare că toate lucrurile sunt complecte și la teatrele din București și Craiova și că absolvenții Conservatorului din Capitală ne mai găsind loc acolo, își căutau un refugiu la Iași și dijduu^iu fugind nu a ümia că supraproducția există și încă cu prisosință ? De sigur că da. Tocmai din cauza acestor numeroase cereri de angajamente primite la Teatru din Iași, s’a întârziat stabilirea definitivă a angajamentelor pentru viitoarea stagiune comitetul avea de cumpănit bine, avea de cerut relații asupra noilor petiționari, și numai după aceia să se pronunțe. Pentru aceasta a trebuit timp, din care pricină angajamentele s-au făcut cu două luni mai tărziu. Și nici nu se putea altfel, deoarece de modul cum se recrutează personalul artistic al unui teatru depinde succesul spectacolelor din stagiune și comitetul teatral era obligat să țină seamă de aceasta Acum cunoaștem însă in mod oficial angajamentele cari s’au făcut la Teatrul Național din Iași pentru stagiunea anului 1905 1906,care se va deschide la finele lunei Octombrie după toate probabilitățile. Iată clar cum e compus personalul artistic: Societate.—Doamnele: Atena Georgescu, Aglae Pruteanu, Verona Cuzinschi, Maria Cornescu, Ecaterina Petrone și Eufrosina Momuleanu. Societari.—Domnii: P. S. Alexandrescu, Em. Manoliu, D. Constantinescu, C. Ionescu, M. Popovici, V. Cuzinschi, Alex. Rădulescu-Mariu, C. Penel, Gh. Al. Criță, State Dragomir, Mircea Pella și C. Momuleanu Gagiste.—Doamnele : Zoe Conduratu, Natalia Profir, Marcela Marcilian, Maria Gheorghiu, Eleonora Dimitriu, Maria Beliador-Stăuceanu, Ana Cateliu, Natalia Marinescu, Natalia Ionescu și Papadopol. Gogiști.—Domnii . Petru Petrone de veac, cu cheltueli uriașe, se înarmează Rusia la granița sa apusană, în loc de a se pregăti cu tot dinadinsul pentru întreprinderea din Asia răsăriteană. Catastrofa militară de astăzi a Rusiei e numai începutul unei catastrofe mult mai groznice înlăuntru. Prin recoltarea din 1905 începe în Rusia o periodă obicinuită de ani de foamete. Neingrijirea desăvîrșită a agriculturei,—meseria de căpetenie a Rusiei,—timp de un veac face peste putință îndreptarea stărei politicei interne, a celei economice și financiare. Starea agriculturei rusești hotărăște viitorul economic și financiar al Rusiei. Zugrăvirea foarte interesantă a stărei innapoiate a agriculturei rusești o încheie astfel: „Starea agriculturei rusești e desnădăjduită!“ În cap. 4 face comparație între Franța înnainte de revoluția cea mare (1789) și Rusia de astăzi. „Starea agricolă a Rusiei e fotografia celei din Franța în pragul revoluției“. Cu cifre oficiale dovedește că hectarul de pămînt rusesc nu dă nici a treia parte cereale cît hectarul german. Agricultura rusască ar avea nevoe de un capital de una sută douăzeci și cinci de miliarde de lei pentru a ajunge la nivelul celei germane, dar țăranilor le lipsește cultura și știința de a munci așa cum cere agricultura modernă. Aceste lipsuri ale agriculturei rusești nu pot fi înlăturate în timp mai scurt de 100—150 de ani. Sărăcia țăranilor ruși, 85 la sută din locuitorii Rusiei, va fi peste 20 de ani mai mare decît azi, deoarece numărul lor o să sporească și pămîntul o să fie și mai sărăcit. Ori în ce caz falimentul statului rusesc nu poate fi înlăturat. Autorul caută a dovedi că deficitul bilanțului rusesc va fi, în cei zece ani următori, de 750 de milioane de lei pe an. Acest deficit o să ruineze valuta de aur, cel mai tîrziu în 10—20 de ani! Alte primejdii amenință a aduce această ruină și mai curînd. O dată cu ruina valutei de aur e gata și falimentul statului. Datoria statului rus e acuma de 20 de miliarde 625,000 de milioane de lei; peste 5 ani va fi de 30% miliarde, peste 10 ani, de 37*/a; peste 30 de ani, de 62*/* miliarde. Rusia nu-și va putea plăti dobînzile și amortizarea datoriei, altfel de ort cu împrumuturi nouă. E peste putință să fie creditul Rusiei mai mult de 15 ani ; e de crezut că în zece sau chiar în cinci ani nu va mai găsi nicăeri să i se dea bani cu împrumut în străinătate. Atunci statul rusesc nu va mai avea ce păgubi, declarîndu-se falit, îndată ce străinătatea nu i-ar mai da bani, Rusia nu va mai plati anuitățile datoriei In capitolul după care vine cel din urmă autorul arată că puterea cea mai mare a Rusiei este bancruta statului. Sunt 20 de ani de cînd W. Roscher a arătat că darea falimentului e o armă cu două rosturi în mîinile Rusiei. Starea înnapoiată a agriculturei rusești nu se poate îndrepta. Nepotrivirea între mizeria materială și sufletească a țăranilor ruși și lumea cealaltă civilizată e antagonismul cel mai primejdios din cîte cunoaște pînă acuma istoria Autorul discută cu mare luare aminte dacă revoluția are sau nu putința de a reuși. Cea mai mare piedică pentru revoluție e înainte de toată întinderea uriașă a împărăției După cum înFrânt» chemarea celor trei stări la 5 Maiu 1789, tot așa în Rusia chemarea parlamentului va fi începutul revoluției. O agricultură rămasă în urmă, o foamete o povară de anuități de plătit care e de 40% din veniturile Statului anevoie se poate împaca într-o putere europeană mare cu chemarea parlamentului. Neînțelegerea între parlament și coroană nu poate lipsi. Prin parlament se creează centrul cu autoritate în jurul căruia are a Se grupa mișcarea revoluționară. Chiar în prefață arată autorul că i-au împins motive naționale și sociale să scrie cartea. Trebuie împedecat ca Germania, în timp de pace, având o armată puternică, să păgubească 3% miliarde de lei chiar 7%. Autorul vorbește de un împrumut de 384 miliarde de lei ce Rusia ar fi poruind să facă în Germania. N. Red. Germania nu poate să plătească oalele sparte ale politicei rusești , treaba Franței, aliata Rusiei, să dea Rusiei bani și de acum înnainte pentru politică mare, astfel bancruta Rusiei va slăbi puterea economică a Franței. Atunci alianța duplă nu va mai fi în stare să poarte războiu cu Germania, care va fi în stăpînirea întregei sale puteri financiare, economice și militare. El îndeamnă pe capitaliștii germani să vînză, pe î ncetul, hîrtiile rusești, în lunile și anii ce urmează. Pe aită vreme Rusia va mai găsi bani în Franța și’n America spre a-și plăti anuitățile, hîrtiile rusești nu vor cădea, ba vor găsi cumpărători și cele de cari Germania se va desface treptat. Deoarece Rusia datorește Germaniei numai 334 miliarde de lei, o să fie cu putință să se cotorosească de ele înainte de a fi dat statul rusesc faliment. Sprijinul ce America are de gînd, se pare, în curînd a da Rusiei, va ușura această operație foarte mult. Paraschivescu, loan Gr lrțUn, loan Profir, Alex. Mavrodi, Vasiloldescu, Demetrescu-Demion, C. Dotriu, Gh. Dimitriu -Păușești, D. Hi<joca, c. Nagheț și Aristide Cristea. Aceste sunt angajamente făcute. Direcția de scenă e încredința d-lui State Dragomir, iar registrajul lui C. B. Penel. Zilele acestea se va întocu și repertoriul viitoarei stagiuni, asupra căruia ne vom ocupa la timp și cît mai pe larg posibil. Syius, in orașul nostru au fost rugate de Ministerul Cultelor și instrucțiunei publice, să-i trimeată programul și personalul respectiv al fiecarei școli. o Societatea de binefacere „Fraema Romînă", din localitate, va conoca peste citeva zile pe membrii ei o adunare generală. Autoritățile rusești au cerut auorităților noastre urmărirea și prinderea călugărului rus Manole Iochim, care a dispărut de la o mînăstire din apropriere de Kiev și care se crede că ar fi trecut în Romînia. In comuna Cornești, a Incetat din viată dri dimineață femeea Anica J. Tudore, în etate de 114 ani. Numita femee se născuse la anul 1791. Pe ziua de 1 Septembrie a. c., se va numi cîte un titular la catedrele vacante de Geografie și desemn, de la Gimnasiul Ștefan cel Mare, și desemn și caligrafie, de la gimnasiul „Alexandru cel Bun“, din orașul nostru. La examenul de admitere la școala de infanterie și cavalerie au reușit : Marinescu Gavril, Sănătescu Constantin, Lupu Corneliu, Istrate Gh., Dimitrescu Constantin, Damian Radu, Georgescu Eugeniu, Maciei Nicolae, Grigoriu Aristide, Vîrtojanu Stan, Burada Ion, Topor Ion, Dorescu Dumitru, Gaski G. Constantin, Papadorul Const., Codreanu, Mihail George, Theodorescu Gheorghe, Theodorescu Nicolae, Drăgănescu Traian, Boerescu Pirvu, Popovici Ștefan, Stoiescu Ioan, Sobri An, Ceoranie Dumitiu, Vlad Victor, Carp Constantin P. Petre, Iliescu Niculae, Marinescu Const., Popovici Ion, Stoican Gh. Moloiu Alex., Bendescu C., Valearu Const., Plesnicianu, Caraciiți Petra, Dragomir Petre, Candieni Alex., Constantinescu Petre, Covoru Ion, Vîrvoreanu Virgil, Panaitescu Ion, Negoescu A., Popescu A. A., Miclescu, Teoharie D tin, Niculescu Dumitru, Costăchescu A., Păun Constantin, Popovici Ioan, Paparizu I Slota Aurel, Greculescu, Mitrescu G Vasile, Dimopol G., Goromanu Ioan Antonescu Mat., Georgescu A. V. loan A., Bogdănescu O., Crăiniceanu G., Boerescu C., Turceanu F., Ciocăneu, Madumovici G, Teodorescu Alexandru, Eftimie C, Iordache G. Cioban I, Găvănescul Virgil, Pandele AL, Popescu Asima , Dobra G Teodor Al., Lambrinescu I., Giurai Nie., Brătășanu , Ionescu Grigore Vasilescu Iosef, Ionescu Const., Negreanu, C-tinescu Const. Vielic Adrian, Ștefănescu A. Ion, Ionescu Const., Tabacovici, Rădulescu Al. Berman Dr., Constantinescu V. De ineriu, Popeacu C Ion, Priboianu Gh. Campinteanu Grig., Teodorescu Ion Ispas AL, Stoenescu Pant., Ionan Ioan, Lăzărescu Nic., Bădescu I. Constantin. D. colonel Cotescu președintele comisiunei și directorul școalei va supune azi aprobării d-lui genera Maru tabloul reușiților. O asociație de profesori secundari prepară elevi în particular de cursul secundar, cursul comercial, precum și elevi care vor să dea concura de burse la Internatele Statului. De asemenea prepară și elevi, car sunt actualmente în clasa Vil-a , cărora li s’a admis de Minister sî treacă examenul de clasa VIII-a ii sesiunea Septembrie. Cererile se vor adresa d-lui G. Nica, secretarul asociației, str. Academiei No. 2. • înscrierile de eleve la școala practică de croitorie Hristache Zăpescu în urma unei noui organizări se încep de la 15 August. • Locuitorul Costachi a Babei, din comuna Măcărești, pornindu-se la tirg cu un car cu barbusi, pe drum a încetat subit din viață. • Duminică 14 August a avut loc la Huși cununia civilă și religioasă a amicului și fostului nostru colaborator dr. Fridman-Sigfrid din Bârlad cu d r. dr. Adela Herșcovici. Martorii cununiei au figurat din partea doctorului d-nii dr. Neculai Lupu medic primar al județului Fălciu și d Costică Popov avocat, iar din partea d-rei dr. au figurat d. I. Lupu student în drept și dr. Herșcovici. Cununia religioasă a avut loc Insui limita sub o ploaie de gloanțe. Rîul curgea sub roșeață de flăcări. Regimentele lui Korsok și Woynilowicz rînd pe rînd căutau să înainteze pe sub mitralii, dar fură silite să dee îndărăt. Sombru, cu lorneta de campanie la ochi, Gosiewski observa fazele luptei. El se întoarse în sfirșit spre unul din ofițerii săi. — Hassam Bey, și garda luiin apă , comandă el, să puie mina pe echipaje. Acestea vor fi prada lor. Și înșiși ei porni în galop spre cimpia pe care intre sălcii stăteau nemișcate armatele Laudaniene ascunse. (Va urma) Mișcarea în magistratură Ziarul Dimineața anunță Următoarele : Ele s’au făcut decietere pentru numirile în magistratură, in locurile devenite vacante prin nimirile ce î’au făcut la secția III-a a Casației. Decretele vor fi trimise azi cu mîine la Gastein, spre a fi semnle de rege.* Credem a ști că se vor face următoarele numiri: D. N. Zamfirescu, actual procuror de secție la Curtea de apel din București, procuror la secția III-a Casației. D. Bildirescu, președinte la Curtea de apel din Craiova, prim-președ. 1 aceeași Curte in locul d-lui Leonțeanu, înaintat la Casație. D. Georgescu, consilier la Curtea de apel din Craiova, președinte d secție la aceiași Curte. D. Dîmboviceanu, consilier la Curtea de apel din București, președinte la secția II-a a aceleiași Curți, în locul d -lui Cerchez, trecut la Casație D. Sofian, consilier la Curtea d apel din Iași președinte de secție li aceeași curte, în locul decedatului Vrinceanu. D. Grigorovici, consilier la Curte de apel din Galați, în aceeași calitatea Iași. D. Panait Ionescu, președinte d secție la Curtea de apel din Galaț, prim-președinte al aceleiași Curți, locul d-lui Elefterie Economu, trecu la Casație. D. G. Tanoviceanu, consilier 1 Curtea de apel din Galați, președinte de secție la aceeași Curte. D. Maxim, prim-președinte al tribunalului Covurlui, consilier la Curte de apel din Galați, in locul d-ln Stoicescu, înaintat la Casație. D. Titus Istrati, senator, consilie la Curtea de apel din Galați, în locul d-lui Grigorovici D-nii Pompilian și G. Buzdugar președinți de secție la trib. Ilfov Miculescu, prim-președinte la trib Br&jlași Antonescu, președintele tril Romanați, consilieri la Curtea d apel din București, în locul d-li Victor Rimniceanu, I. Cerchez, Boși și Djuvara, trecuți la Casație. D. Frank, președintele trib. Roman, consilier la Curtea de apel din Iași, in locul d-lui Donici, trecut 1 Casație.* D. Paraschivescu, președinte d secție la trib. Mehedinți, prim-președinte la trib. Covurlui. D. Radian, președintele trib. Buzău, prim-președinte la trib. Brăila D. Matei Balș, președintele tril Constanța și Algiu, președ. trib. Vlașca, in aceiași calitate la trib. Ilfov D. N. C. Schina, președ. de secții la trib. Iași, președ. la Constanța. D. Zaharescu, președ. trib. Huși in aceiași calitate la Iași, in locul-lui Schina. D. Stroici, președ. la tribunalu Putna, prim-președ. al aceluiași tribunal. D. Bădescu-Roșiori, jude de ședință la Brăila, președinte de secție și trib. Putna. D. Cosloveanu, jude sindic la trib Ia*]', președinte la Roman. INFORMAȚII FOIȚA ZIARULUI EVENIMENTUL HENRIK SIENKIEWICZ 183 Potopii I Traducere de Patia Domnea o liniște și un calm nemărginit în care aba de se auzea la suflarea vintului, susurul frunzelor de pe mlădițe, și veselul ciripit al păserelelor abia eșite din cuiburile, iar dinspre lagăr venea un murmur greoi și neîntrerupt. Cu luneta la ochi, limita observa mișcările dușmanului: o frămîntare, încoace și în colo extraordinară , artilerii își desfăcea bucățile tunurilor subt un zgomot moenit. Kmita își părăsi locul, după ce se încredințase că de aci încolo Suedezii aveau să-și mute lagărul. El își ascunse oameniii printre tufele și buturugii din împrejurimi. în vreme ce el se duse în goana calului să întîlnească grosul armatei. El găsi pe hatman gata să încalece. Gosiewski ascultă raportul. Curînd fu dat ordinul de plecare. Gloatele plecară rind pe rînd, și peste puțin ajunseră la locul unde își ascunsese Andrei Tatarui. Soroka îi vesti că inamicul iși urmează mișcarea de retragere : echipagiile, pe care le păzea ariere-garda eșeau acum dintre intărituri. Gosiewski își ridică bățul de conetabil. — Le e peste putință să se mai întoarcă îndărăpt de-acum, zise el, căci bagajele le Ia numele Tatălui, închide drumul, al Fiului, și al Sfintului Spirit înainte domnilor ! Nu perdeți nici o clipă ! Și făcu semn ofițerului care purta steagul. Toate fanioanele și toate drapelele se așezară de a lungul liniilor; trompetele lunară, fluerile tătarilor scoteau șuere ascuțite, țimbalele vibrau asurzitor, tobele te năuceau zece mii de săbii străluciră în lumină; din zece mii de piepturi ostășești se răsună strigătul străvechiu de războiu: — Isuse ! Marie ! In acelaș timp, tatarii începură să strige răgușit : — Alah ! Hu ! Alah! Deși atît de neașteptat era atacul, Waldek își aranjă iute liniile. O mie de pași despărțeau cele două armate ...Intre dînsele, se găsea cîmpia emailată de bogata verdeață și apa nului sinuos și repede; tunurile prusiene detonară cele d’intăi, lupta începea. Atunci hatmanul zise întorcindu-se spre limita . Pentru numele lui D-zeu, comandă d-ta acest zid viu ! Și arătă cu bățul seu care avea la capăt un măr de aur bătut în pietre scumpe spre un regiment de infanteriști cuirasați. *— Urmați-ma, copiii porunci Babiniezi ,, Caii se avuntară pe cîmpie, culcînd urechile la pămînt, în goana lor, asemeni unei leuoaice, ce se aruncă pe urma celui ce o atacă. Cavalerii urlau după obiceiul tătăresc, sind culcați pe gîturile cailor. Intr’un avint furios, ei străbătură cîmpia, ajunseră la unu, și trecură pe țîrmul opus, străbătîndu 1 în galop Suedejii ținută față asediatorilor printr’o bruscă schimbare de front. Feuer ! Foc ! și o ploaie de gloanțe primi pe tatari. Valuri de fum își rotocoleau ușoara albeața străbătută de fulgere luminoase, dar călăreții se îndesau înspre ei. Oameni și cai năvăliră producînd un zingănit formidabil de săbii, și lănci, caschete și zale. De-o parte, erau giganții îmbrăcați greoi în oțel, opunînd masivele pepturi ale cailor lor ca zid nestrăbătut, de altă parte nămolul furios și desordonat a nourului cenușiu de tatari, așezat în semilună și minat înainte de puterea cîștigată alergînd. Zădarnic rîdeau uriașii cu amindouă minele spada lor. Cu față sîngerată, ei lunecă pe gîtul calului seu, năucit, pe care-l doboară sub greutatea lui. Astfel Suedezii vedeau căzînd cadavrele a lor. Strigătele șefilor care încercau să aducă O D. N. Adam, secretarul ad-interim al Camerei noastre de Comerț, va întocmi un tablou de falimentele ce s’au declarat in ultimele două luni. Direcțiunile școalelor partculare la ordine trupele se pierdeau în nemărginită larmă. Kmita se lupta cu cel de pe urmă soldat, însă, la cîțiva pași ia urmă, Kremlicz și Sorokta ambii săi soldați vegheau pe șeful lor. In acea clipă ucise cu o lovitură dură în simplă, pe purtătorul drapelului suedez, care lăsă să i scape din mină flamura albastră. Acesta fu semnalul învălmășelei. Centrul, lovit se retragea indă răpt în dezordine în spre cele două aripi... In această învămășală Andrei zări deodată pe dragonii îmbrăcați în roș, ai lui Carol Gustav, trimiși de Boguslas în ajtorul infanteriei. — Acum, zise el, Volodowski nu va întârzia să treacă iul, pe urma tătarilor mei. Cu toate acestea tuurile bubuiau pe toată linia; salve neîntrerupte de puști bubuiau asem?ni unei avalanșe de grîu... Și în îrtejurile de fum, tatarii și dragonia luptau corp la corp. Lupta se prergea iar întăririle așteptate nu mi soseau. Dușmanul va să nimicească trupa 1905 Avr k AA1