Evenimentul, iulie-septembrie 1905 (Anul 13, nr. 118-181)

1905-08-19 / nr. 148

No. 148 Mai întii, ca să ajungi la voluptate trebue să ai in tine o desăvîrșită în­credere în omul care va fi al tău. Ca o simpatie perfectă să unească gus­turile tale și dorințele tale cu ale lui Și să’ți aduci aminte că bărbatul pe care ’l iubești tu trebue să te iu­bească și el, să dorească numai bi­nele tău, și că a jurat să te facă fe­ricită. Ori­ce ar face el, în dragoste, să primești, el este prietenul tău, el este călăuza ta, el este dulcele stăpân fiind­că tu ai frumusețea și slăbi­ciunea. De la sărutările lui dintîi, mai cu seamă să te silești să găsești ce fel de fiori vor turbura visele tale, pu­­ne’ți gîndul pe căminul voluptăți, fă un apel la carnea ta pentru a o deș­tepta din lungul somn în care a ră­mas ațipită și scoal’o spre misterioasa fericire pa care tu nu o cunoști dar pe care ai s’o cunoști. In ori­ce moment mai cu seama ferește-te de a te teme că nu ai pu­tea să găsești fericirea asta. Tu ești datoare să pui mina pe ea, ea este bunul tău, să nu ai nici o neliniște și-o spun încă o dată, trebue să mergi spre voluptate cu încredere în tine ; tot gândul tău trebue să fie în slujba dorinței tale, fiind­că ea își coace bucuriile sub fruntea ta. Din toată mlădierea trupului tău să lu­crezi ca să dai viață ființei tale, iu­birea este un desen, o armonie, o mingîiere și o beție. Luxura și voluptatea sunt la voia lăcomiei tale ; este ospătarea crieru­lui tău și este opera cărnei tale. Nici o pudoare nu trebue să te tulbure. Nici o desmierdare nu tre­bue să-ți roșească fruntea. Culcușul tău este întunecos, desmierdările se plimbă în întuneric, și dacă tu nu le ai simți puicuța, nu le-ai vedea tre­cînd Chiar, ori­cît de aproape ai fi de sărutările amantului tău, tu nu vezi aceste drage sărutări. Asculta, danțul începe, tu simți în tine gustul plăcerei, tot ca și cum ai bea șampanie, vezi depărtata beție; ascultă trezind, în sbîrnîieli, murmure de amor împrejurul urechilor tale subt sărutările care -ți udă buzele a­­sigura cu un braț fericit imbrățișa­rec care te zdrobește, și lasă-ți visul să meargă in voia c­­erului tău, și așteaptă fericirea; mai așteaptă pu­țin, nu opri valsul dus dumnezeește, iată fericirea; iute, închide ochii, cu­fundă in tine sforțarea dorinței tale, fă un apel, umflâ-ți pieptul, deschide gura ca să treacă suspinele viitoare, 9i­ cu disperare, abandonează-te, dă te, toată, este suspinul, și este in­­tr’o isbucnire a toatei violenței tale, o mare furioasă, care urlă, care te înfășoară, te îngroapă te duce, cu fu­rie, te face și mori, te face să mori in prea multă bucurie.... Este un minut de voluptate, care vor contribui prin sfaturile lor la o bună conducere a in­stituțiu­nei. Nu trebue creat un monopol pen­tru asociațiunile de profesori, pentru că în chestii de învățămînt monopo­lul este dăunător interesului general și dă naștere la felurite abuzuri, bă­­nueli și alte inconveniente. 12. — Actuala organizare trebuind modificată, gimnaziile trebuind a fi transformate în licee cu șase clase nu mai poate fi vorba de posibilita­tea specializării absolvenților de gim­naziu. Cred însă că în starea actuală foarte puțini nimeresc specializarea ce-și aleg in cursul superior și cei mai mulți recunosc mai tîrziu ce au greșit. 13. — In școlile secundare trebue a se da o cultură generală, din care fie­care școlar va eși cu o suma de cunoștinți, care să formeze pe omul complect din stratul mijlociu al so­cietății, plus cunoștința perfectă a unei meserii. Liceele vor forma baza tuturor ce­lorlalte școli. Totuși trebue să mai existe școli speciale, precum : școli comerciale, școli normale, seminarii, școli de pictură, de inginerie, școli militare, etc. în care vor intra ab­solvenții liceelor, ca și la diferitele facultăți ale universităților noastre. Aceste diferite școli speciale trebu­­esc transformate în Academii de spe­cializare cu organizarea lor proprie. Ast­fel, un loc de școli comerciale superioare să fie Academii de comerț, care să dea o cultură specială comer­cială. Școalele comerciale elementare n’au nici o rațiune de a fi, ca și gimna­ziile. Ele trebuesc suprimate sau trans­formate in licee. Nimic nu va împedeca însă pe un școlar, care a făcut 2—3 clase de liceu, să între într’o prăvălie, ca u­cenic sau într’un atelier. Așa trebue privită cultura orășanu­­lui ca meseriaș și comerciant. Tre­bue exclusă cultura orașanului ca agricultor, pentru foarte multe mo­tive lesne de înțeles­ ­. Cireș !! Profesor ---- — —pri In chestia reformei învățămîntului 10. — Statul trebuind a urmări în­tinderea culturei cît mai mult, pănă la așa grad Sa cu­ un gardist de oraș să fie un absolvent de liceu, este evident că trebue să încurajeze ini­țiativa privată. 11 . Nu înțeleg totuși o legife­rare a invâțămîntului secundar par­ticular, pentru­ că o legiferare implică neapărat o restrîngere a condițiuni­lor de ființă a acestui învățămînt, care trebue lăsat a se desvolta sub toate formele posibile și in­tocită liber­tatea, atît pentru băeți cit și mai a­­les pentru fete. Statul trebue să in­tervină aici numai in ce poate atinge marele sale interese sau ordinea pu­blică. Și fiind-că lucrurile se pot înțelege diametral opus, de aceea precizez că prin marele interese ale statului în­țeleg : 1) ca limba și istoria țării să aibă locul de onoare ; 2) educațiunea să aibă nota na­țională și patriotică; 3) ca direcțiunea să fie încredin­țată unor persoane capabile de acea­stă însărcinare și de o conduită ire­proșabilă ; 4) corpul didactic să fie recrutat dintre profesorii definitivi de la școa­­lele statului, adecă oameni cu expe­riență, formați în cariera didactică. O poezie inedită .~ Revista asociației învățătorilor și învățătoarelor din Romnia publică o poiezie inedită datorită lui Mihai Eminescu. Ca titlu de curiozitate reproducem și noi poiezia în chestiune: 6li nopții tineri la Sari» învață, £a aît­erara la cin *e leagă noinit, a­poi îmi vin de­­ exiceîn c norodul,­­în ch­ipul lor de oaie creață. Ca ei îți cască och­ii săi norodul. Să-i vede u feii ța­­raMtc-mnci mustața, aTina-vtca \\\ dinți tigara lund­uiața, Si -toata ziua feat de alundiul, Saidul. ^offee&c j;e -na*, ca tvafeti-mfea-nei te fc-txa-mfea S-tafe'pi de..., £>«• cațeuele,,.. viața lor au și-® asuncete; -pîimfea! ^i-aceã-te urăzțuzi ușurele,­­ce au uitat -pwV a upattzd fimțea, Szetiud a­­i j>e cazul țării: „ițele*! ---------- ® 0»minmum ■ Viitorul Rusiei și al Japoniei. Să plătească Germania oalele spar­te ? de Rudolf Martin, consilier în serviciul statistic al imperiului ger­man. Iată darea de samă ce publică .Pester Loyd" despre această carte prea interesantă. In cap. S­pune în­trebarea la care dă mai apoi răspuns: „Evoluția năuntrică a Rusiei duce la revoluție și la bancruta Statului ?“ Interesul de a lămuri întrebarea e mare și privește toate clasele sociale și toate națiile. Dacă Rusia dă fali­ment, Franța va pierde douăspre­zece și jumătate miliarde de lei, iar Germania trei și trei sferturi. In cap. II dovedește că ura în­po­triva Germaniei e pricina de căpete­nie a înfrîngerilor rusești. De un sfert JUVENTMENTUL A DIN LUMEA ARTISTICA. Angajamentele de la Teatru — pentru stagiunea 1905-1906 — Angajamentele pentru viitoarea sta­giune a Teatrului nostru național s’au făcut în mod definitiv în ultimele zile. De pe această întârziere anul acesta, cînd e bine știut că în alți ani angajamentele erau făcute încă din primele zile ale lunei Mai, adică două luni după închiderea stagiunei ? Răspunsul e ușor de găsit și tre­bue căutat tocmai în acel fenomen care se produce de cîți­va ani la noi in ceia ce privește arta dramatică : „supra­producția de artiști ce ni se dă de către clasele de Declamație a Conservatoarelor noastre din Iași și București“. Buni sau răi acești ar­tiști, cu talent sau fără talent, ade­vărul însă rămîne același și anume că avem o supraproducție în această ramură a artei. Teatrele noastre na­ționale și au recrutat personalul ar­tistic peste complect pentru mulți ani încă de acum înainte, ceia ce nu împedică­m în fie­care an să avem o nouă serie de absolvenți ai claselor de Declamație cari, în virtutea diplo­mei lor, or să ceară un angajament al unul din teatrele naționale. La teatrul din Iași s’a observat a­­nul acesta că numărul cererilor de angajament — venite nu numai din Iași, dar chiar și din București și Craiova—au Întrecut cu mult pe cele din anul trecut. Or, aceasta nu do­vedește oare că toate lucrurile sunt complecte și la teatrele din București și Craiova și că absolvenții Conser­vatorului din Capitală ne mai găsind loc acolo, își căutau un refugiu la Iași­­ și dijduu^iu fugind nu a ümi­a că supraproducția există și încă cu prisosință ? De sigur că da. Tocmai din cauza acestor numeroase cereri de angaja­mente primite la Teatru din Iași, s’a întârziat stabilirea definitivă a anga­jamentelor pentru viitoarea stagiune comitetul avea de cumpănit bine, a­­vea de cerut relații asupra noilor pe­tiționari, și numai după aceia să s­e pronunțe. Pentru aceasta a trebuit timp, din care pricină angajamentele s-au făcut cu două luni mai tărziu. Și nici nu se putea alt­fel, de­oa­re­ce de modul cum se recrutează personalul artistic al unui teatru de­pinde succesul spectacolelor din sta­giune și comitetul teatral era obli­gat să țină seamă de aceasta Acum cunoaștem însă in mod ofi­cial angajamentele cari s’au făcut la Teatrul Național din Iași pentru sta­giunea anului 1905 1906,care se va deschide la finele lunei Octombrie după toate probabilitățile. Iată clar cum e compus personalul artistic: Societate.—Doamnele: Atena Geor­­gescu, Aglae Pruteanu, Verona Cu­­zinschi, Maria Cornescu, Ecaterina Petrone și Eufrosina Momuleanu. Societari.—Domnii: P. S. Alexan­­drescu, Em. Manoliu, D. Constanti­­nescu, C. Ionescu, M. Popovici, V. Cuzinschi, Alex. Rădulescu-Mariu, C­­. Penel, Gh. Al. Criță, State Dra­­gomir, Mircea Pella și C. Momuleanu Gagiste.—Doamnele : Zoe Condu­­ratu, Natalia Profir, Marcela Marci­­lian, Maria Gheorghiu, Eleonora Di­­mitriu, Maria Beliador-Stăuceanu, Ana Cateliu, Natalia Marinescu, Natalia Io­nescu și Papadopol. Gogiști.—Domnii . Petru Petrone de veac, cu cheltueli uriașe, se înar­mează Rusia la granița sa apusană, în loc de a se pregăti cu tot dina­dinsul pentru­­ întreprinderea din A­­sia răsăriteană. Catastrofa militară de astăzi a Rusiei e numai începutul u­­nei catastrofe mult mai groznice în­­lăuntru. Prin recolta­rea din 1905 în­cepe în Rusia o periodă obicinuită de ani de foamete. Neingrijirea desăvîrșită a agricul­turei,—meseria de căpetenie a Rusi­ei,—timp de un veac face peste pu­tință îndreptarea stărei politicei in­terne, a celei economice și financiare. Starea agriculturei rusești hotărăște viitorul economic și financiar al Ru­siei. Zugrăvirea foarte interesantă a stărei innapoiate a agriculturei rusești o încheie ast­fel: „Starea agricultu­­rei rusești e desnădăjduită!“ În cap. 4 face comparație între Franța în­­nainte de revoluția cea mare (1789) și Rusia de astăzi. „Starea agricolă a Rusiei e fotog­rafia celei din Franța în pragul re­voluției“. Cu cifre oficiale dovedește că hectarul de pămînt rusesc nu dă nici a treia parte cereale cît hecta­rul german. Agricultura rusască ar avea nevoe de un capital de una sută două­zeci și cinci de miliarde de lei pentru a ajunge la nivelul celei ger­mane, dar țăranilor le lipsește cul­tura și știința de a munci așa cum cere agricultura modernă. Aceste lipsuri ale agriculturei ru­sești nu pot fi înlăturate în timp mai scurt de 100—150 de ani. Sără­cia țăranilor ruși, 85 la sută din lo­cuitorii Rusiei, va fi peste 20 de ani mai mare de­cît azi, de­oare­ce nu­mărul lor o să sporească și pămîn­­tul o să fie și mai sărăcit. Ori în ce caz falimentul statului rusesc nu poa­te fi înlăturat. Autorul caută a do­vedi că deficitul bilanțului rusesc va fi, în cei zece ani următori, de 750 de milioane de lei pe an. Acest de­ficit o să ruineze valuta de aur, cel mai tîrziu în 10—20 de ani! Alte primejdii amenință a aduce această ruină și mai curînd. O dată cu ruina valutei de aur e gata și falimentul statului. Datoria statului rus e acuma de 20 de mi­liarde 625,000 de milioane de lei; peste 5 ani va fi de 30% miliarde, peste 10 ani, de 37*/a; peste 30 de ani, de 62*/* miliarde. Rusia nu-și va putea plăti dobînzile și amorti­zarea datoriei, alt­fel de ort cu îm­prumuturi nouă. E peste putință să fie creditul Rusiei mai mult de 15 ani ; e de crezut că în zece sau chiar în cinci ani nu va mai găsi nicăeri să i se dea bani cu împrumut în străinătate. Atunci statul rusesc nu va mai avea ce păgubi, declarîndu-se falit, îndată ce străinătatea nu i-ar mai da bani, Rusia nu va mai plati anuitățile datoriei In capitolul după care vine cel din urmă autorul arată că puterea cea mai mare a Rusiei este bancruta statului. Sunt 20 de ani de cînd W. Roscher a arătat că darea falimentului e o armă cu două rosturi în mîinile Rusiei. Starea în­­napoiată a agriculturei rusești nu se poate îndrepta. Nepotrivirea între mi­zeria materială și sufletească a țăra­nilor ruși și lumea cealaltă civilizată e antagonismul cel mai primejdios din cîte cunoaște pînă acuma istoria Autorul discută cu mare luare a­­minte dacă revoluția are sau nu pu­tința de a reuși. Cea mai mare pie­­dică pentru revoluție e înainte de toată întinderea uriașă a împărăției După cum în­Frânt» chemarea celor trei stări la 5 Maiu 1789, tot așa în Rusia chemarea parlamentului va fi începutul revoluției. O agricultură ră­masă în urmă, o foamete o povară de anuități de plătit care e de 40% din veniturile Statului anevoie se poate împaca într-o putere europeană mare cu chemarea parlamentului. Ne­înțelegerea între parlament și coroană nu poate lipsi. Prin parlament se creează centrul cu autoritate în ju­rul căruia are a Se grupa mișcarea revoluționară. Chiar în prefață arată autorul că i-au împins motive naționale și so­ciale să scrie cartea. Trebuie împe­­decat ca Germania, în timp de pace, având o armată puternică, să păgu­bească 3% miliarde de lei chiar 7%. Autorul vorbește de un împrumut de 38­4 miliarde de lei ce Rusia ar fi poruind să facă în Germania. N. Red­. Germania nu poate să plătea­scă oalele sparte ale politicei rusești , treaba Franței, aliata Rusiei, să dea Rusiei bani și de acum înnainte pentru politică mare, ast­fel bancruta Rusiei va slăbi puterea economică a Franței. Atunci alianța duplă nu va mai fi în stare să poarte războiu cu Germania, care va fi în stăpînirea în­­tregei sale puteri financiare, econo­mice și militare. El îndeamnă pe ca­pitaliștii germani să vînză, pe î ncetul, hîrtiile rusești, în lunile și anii ce urmează. Pe aită vreme Rusia va mai găsi bani în Franța și’n America spre a-și plăti anuitățile, hîrtiile ru­sești nu vor cădea, ba vor găsi cum­părători și cele de cari Germania se va desface treptat. De­oare­ce Rusia datorește Germaniei numai 33­4 mi­liarde de lei, o să fie cu putință să se cotorosească de ele înainte de a fi dat statul rusesc faliment. Spriji­nul ce America are de gînd, se pare, în curînd a da Rusiei, va ușura a­­ceastă operație foarte mult. Paraschivescu, loan Gr­ lrțUn, loan Profir, Alex. Mavrodi, Vasi­loldescu, Demetrescu-Demion, C. Dotriu, Gh. Dimitriu -Păușești, D. Hi<joca, c. Nagheț și Aristide Cristea. Aceste sunt angajamente­ făcute. Direcția de scenă e încredința d-lui State Dragomir, iar registraju­l lui C. B. Penel. Zilele acestea se va întocu și re­pertoriul viitoarei stagiuni, asupra căruia ne vom ocupa la timp și cît mai pe larg posibil. Syius, in orașul nostru au fost rugate de Ministerul Cultelor și instrucțiunei publice, să-i trimeată programul și personalul respectiv al fie­carei școli. o Societatea de bine­facere „Fra­­em­a­ Romînă­", din localitate, va con­­oca peste cite­va zile pe membrii ei o adunare generală.­­ Autoritățile rusești au cerut au­­orităților noastre urmărirea și prin­­derea­ călugărului rus Manole Iochim, care a dispărut de la o mînăstire din apropriere de Kiev și care se crede că ar fi trecut în Romînia.­­ In comuna Cornești, a Incetat din viată dri dimineață femeea Anica J. Tudore, în etate de 114 ani. Numita femee se născuse la anul 1791.­­ Pe ziua de 1 Septembrie a. c., se va numi cîte un titular la catedre­le vacante de Geografie și desemn, de la Gimnasiul Ștefan cel Mare, și desemn și caligrafie, de la gimnasiul „Alexandru cel Bun“, din orașul no­stru.­­ La examenul de admitere la școala de infanterie și cavalerie au reușit : Marinescu Gavril, Sănătescu Con­stantin, Lupu Corneliu, Istrate Gh., Dimitrescu Constantin, Damian Radu, Georgescu Eugeniu, Maciei Nicolae, Grigoriu Aristide, Vîrtojanu Stan, Burada Ion, Topor Ion, Dorescu Du­­mitru, Gaski G. Constantin, Papado­­rul Const., Codreanu, Mihail Geor­­ge, Theodorescu Gheorghe, Theodo­­rescu Nicolae, Drăgănescu Traian, Boerescu Pirvu, Popovici Ștefan, Stoi­­escu Ioan, Sobri An­, Ceoranie Du­­mitiu, Vlad Victor, Carp Constan­tin P. Petre, Iliescu Niculae, Mari­nescu Const., Popovici Ion, Stoican Gh. Moloiu Alex., Bendescu C., Va­­learu Const., Plesnicianu, Caraciiți Petra, Dragomir Petre, Candieni A­­lex., Constantinescu Petre, Covoru Ion, Vîrvoreanu Virgil, Panaitescu Ion, Negoescu A., Popescu A. A., Miclescu, Teoharie D tin, Niculescu Dumitru, Costăchescu A., Păun Con­stantin, Popovici Ioan, Paparizu I Slota Aurel, Greculescu, Mitrescu G Vasile, Dimopol G., Goromanu Ioan Antonescu Mat., Georgescu A. V. loan A., Bogdănescu O., Crăinicea­nu G., Boerescu C., Turceanu F., Cio­căn­eu, Madumovici G, Teodorescu Alexandru, Eftimie C, Iordache G. Cioban I, Găvănescul Virgil, Pande­le AL, Popescu Asima , Dobra G Teodor Al., Lambrinescu I., Giurai Nie., Brătășanu , Ionescu Grigore Vasilescu Iosef, Ionescu Const., Ne­greanu, C-tinescu Const. Vielic A­drian, Ștefănescu A. Ion, Ionescu­­ Const., Tabacovici, Rădulescu Al. Berman Dr., Constantinescu V. De ineriu, Popeacu C Ion, Priboianu Gh. Cam­pinteanu Grig., Teodorescu Ion Ispas AL, Stoenescu Pant., Ionan I­oan, Lăzărescu Nic., Bădescu I. Con­stantin. D. colonel Cotescu președintele comisiunei și directorul școalei va supune azi aprobării d-lui genera Maru tabloul reușiților. O­­ asociație de profesori secun­dari prepară elevi în particular de cursul secundar, cursul comercial, pre­cum și elevi care vor să dea concura de burse la Internatele Statului. De asemenea prepară și elevi, car sunt actualmente în clasa Vil-a , cărora li s’a admis de Minister sî treacă examenul de clasa VIII-a ii sesiunea Septembrie. Cererile se vor adresa d-lui G. Nica, secretarul asociației, str. Academiei No. 2. • înscrierile de eleve la școala practică de croitorie Hristache Ză­pescu în urma unei noui organizări se încep de la 15 August. • Locuitorul Costachi a Babei, din comuna Măcărești, pornindu-se la tirg cu un car cu barbusi, pe drum a în­cetat subit din viață. • Duminică 14 August a avut loc la Huși cununia civilă și religioasă a amicului și fostului nostru colabo­rator dr. Fridman-Sigfrid din Bârlad cu d r. dr. Adela Herșcovici. Martorii cununiei au figurat din partea doctorului d-nii dr. Neculai Lupu medic primar al județului Făl­ci­u și d Costică Popov avocat, iar din partea d-rei dr. au figurat d. I. Lupu student în drept și dr. Her­școvici. Cununia religioasă a avut loc In­sui limita sub o ploaie de gloanțe. Rîul curgea sub roșeață de flăcări. Regimentele lui Korsok și Woynilo­­wicz rînd pe rînd căutau să înainteze pe sub mitralii, dar fură silite să dee îndărăt. Sombru, cu lorneta de campanie la ochi, Gosiewski observa fazele lup­tei. El se întoarse în sfirșit spre u­­nul din ofițerii săi. — Hassam Bey, și garda lui­­­in apă , comandă el, să puie mina pe echipaje. Acestea vor fi prada lor. Și înșiși ei porni în galop spre cimpia pe care intre sălcii stăteau nemișcate armatele Laudaniene as­cunse. (Va urma) Mișcarea în magistratură Ziarul Dimineața anunță Următoa­­rele : Ele s’au făcut decietere pentru nu­­mirile în magistratură, in locurile de­venite vacante prin nimirile ce î’au făcut la secția III-a a Casației. Decretele vor fi trimise azi cu mîine la Gastein, spre a fi semnle de rege.* Credem a ști că se vor face urmă­toarele numiri: D. N. Zamfirescu, actual procu­ror de secție la Curtea de apel din București, procuror la secția III-a­­ Casației. D. Bildirescu, președinte la Curtea de apel din Craiova, prim-președ. 1 aceeași Curte in locul d-lui Leonțea­nu, înaintat la Casație. D. Georgescu, consilier la Curtea de apel din Craiova, președinte d secție la aceiași Curte. D. Dîmboviceanu, consilier la Cur­tea de apel din București, președin­te la secția II-a a aceleiași Curți, în locul d -lui Cerchez, trecut la Casație D. Sofian, consilier la Curtea d apel din Iași președinte de secție li aceeași curte, în locul decedatului Vrinceanu. D. Grigorovici, consilier la Curte de apel din Galați, în aceeași calitat­ea Iași. D. Panait Ionescu, președinte d secție la Curtea de apel din Galaț, prim-președinte al aceleiași Curți,­­ locul d-lui Elefterie Economu, trecu la Casație. D. G. Tanoviceanu, consilier 1 Curtea de apel din Galați, președin­te de secție la aceeași Curte. D. Maxim, prim-președinte al tri­bunalului Covurlui, consilier la Curte de apel din Galați, in locul d-ln Stoicescu, înaintat la Casație. D. Titus Istrati, senator, consilie la Curtea de apel din Galați, în lo­cul d-lui Grigorovici D-nii Pompilian și G. Buzdugar președinți de secție la trib. Ilfov­­ Mi­culescu, prim-președinte la trib Br&j­la­și Antonescu, președintele tril Romanați, consilieri la Curtea d apel din București, în locul d-li Victor Rimniceanu, I. Cerchez, Boși și Djuvara, trecuți la Casație. D. Frank, președintele trib. Ro­man, consilier la Curtea de apel din Iași, in locul d-lui Donici, trecut 1 Casație.* D. Paraschivescu, președinte d secție la trib. Mehedinți, prim-preșe­dinte la trib. Covurlui. D. Radian, președintele trib. Bu­zău, prim-președinte la trib. Brăila D. Matei Balș, președintele tril Constanța și Algiu, președ. trib. Vlaș­ca, in aceiași calitate la trib. Ilfov D. N. C. Schina, președ. de secții la trib. Iași, președ. la Constanța. D. Zaharescu, președ. trib. Huși in aceiași calitate la Iași, in locu­l-lui Schina. D. Stroici, președ. la tribunalu Putna, prim-președ. al aceluiași tri­bunal. D. Bădescu-Roșiori, jude de ședin­ță la Brăila, președinte de secție și trib. Putna. D. Cosloveanu, jude sindic la trib Ia*]', președinte la Roman. INFORMAȚII FOIȚA ZIARULUI EVENIMENTUL HENRIK SIENKIEWICZ 183 Potopii I Traducere de Patia Domnea o liniște și un calm ne­mărginit în care ab­a de se auzea la suflare­a vintului, susurul frunze­lor de pe mlădițe, și veselul ciripit al păserelelor abia eșite din cuiburile, iar dinspre lagăr venea un murmur greoi și neîntrerupt. Cu luneta la ochi, limita observa mișcările dușmanului: o frămîntare, încoace și în colo extraordinară , ar­tilerii își desfăcea bucățile tunurilor subt un zgomot moenit. Kmita își părăsi locul, după ce se încredințase că de aci încolo Sue­­dezii aveau să-și mute lagărul. El își ascunse oameniii printre tufele și bu­turugii din împrejurimi. în vreme ce el se­ duse în goana calului să întîl­­nească grosul armatei. El găsi pe hatman gata să înca­lece. Gosiewski ascultă raportul. Curînd fu dat ordinul de plecare. Gloatele plecară rind pe rînd, și peste puțin ajunseră la locul unde își ascunsese Andrei Tatarui. Soroka îi vesti că inamicul iși urmează mișcarea de retragere : echipagiile, pe care le pă­zea ariere-garda eșeau acum dintre intărituri. Gosiewski își ridică bățul de co­netabil. — Le e peste putință să se mai întoarcă îndărăpt de-acum, zise el, căci bagajele le Ia numele Tatălui, închide drumul, al Fiului, și al Sfintului Spirit­ înainte domnilor ! Nu perdeți nici o clipă ! Și făcu semn ofițerului care purta steagul. Toate fanioanele și toate drape­lele se așezară de a lungul liniilor; trompetele lunară, fluerile tătarilor scoteau șuere ascuțite, țimbalele vi­brau asurzitor, tobele te năuceau zece mii de săbii străluciră în lumi­nă; din zece mii de piepturi ostă­șești se răsună strigătul străvechiu de războiu: — Isuse ! Marie ! In acelaș timp, tatarii începură să strige răgușit : — Alah ! Hu ! Alah! De­și atît de neașteptat era atacul, Waldek își aranjă iute liniile. O mie de pași despărțeau cele două armate ...Intre dînsele, se găsea cîmpia e­­mailată de bogata verdeață și apa nului sinuos și repede; tunurile pru­siene detonară cele d’intăi, lupta în­cepea. Atunci hatmanul zise întorcindu-se spre limita . Pentru numele lui D-zeu, co­mandă d-ta acest zid viu ! Și arătă cu bățul seu care avea la capăt un măr de aur bătut în pietre scumpe spre un regiment de infante­riști cuirasați. *— Urmați-ma, copii­i porunci Ba­biniez­­i ,, Caii se avuntară pe cîmpie, cul­­cînd urechile la pămînt, în goana lor, asemeni unei leuoaice, ce se aruncă pe urma celui ce o atacă. Cavalerii urlau după obiceiul tă­tăresc, sind culcați pe gîturile cailor. Intr’un avint furios, ei străbătură cîmpia, ajunseră la unu, și trecură pe țîrmul opus, străbătîndu 1 în galop S­u­e­d­e­j­i­i ținută față asediatorilor printr’o bruscă schimbare de front. Feuer ! Foc ! și o ploaie de gloan­țe primi pe tatari. Valuri de fum își rotocoleau ușoara albeața străbătută de fulgere luminoase, dar călăreții se îndesau în­spre ei. Oameni și cai năvăliră producînd un zingănit for­midabil de săbii, și lănci, caschete și zale. De-o parte, erau giganții îmbră­cați greoi în oțel, opunînd masivele pepturi ale cailor­ lor ca zid nestrăbă­­­tut, de altă parte nămolul furios și desordonat a nourului cenușiu de tatari, așezat în semilună și minat înainte de puterea cîștigată aler­gînd. Zădarnic rîd­eau uriașii cu amin­­două minele spada lor. Cu față­ sîngerată, ei lunecă pe gîtul calului seu, năucit, pe care-l doboară sub greutatea lui. Ast­fel Suedezii vedeau căzînd cadavrele a lor. Stri­gătele șefilor care încercau să aducă O D. N. Adam, secretarul ad-in­­terim al Camerei noastre de Comerț, va întocmi un tablou de falimentele ce s’au declarat in ultimele două luni.­­ Direcțiunile școalelor partculare la ordine trupele se pierdeau în ne­mărginită larmă. Kmita se lupta cu cel de pe urmă soldat, însă, la cîți­va pași ia urmă, Kremlicz și Sorokta ambii săi soldați vegheau pe șeful lor. In acea clipă ucise cu o lovitură dură în simplă, pe purtătorul drapelului suedez, care lăsă să i scape din mină flamura al­bastră. Acesta fu semnalul învălmă­­șelei. Centrul, lovit se retragea indă răpt în dezordine în spre cele două aripi... In această învăm­ășală An­drei zări deodată pe dragonii îmbră­cați în roș, ai lui Carol Gustav, tri­miși de Bogus­las în aj­torul infan­teriei. — Acum, zise el, Volodowski nu va întârzia să treacă iul, pe urma tătarilor mei. Cu toate acestea tuurile bubuiau pe toată linia; salve neîntrerupte de puști bubuiau asem?ni unei avalanșe de grîu... Și în îrtej­urile de fum, tatarii și dragonia luptau corp la corp. Lupta se prergea iar întăririle așteptate nu mi soseau. Dușmanul va să nimicească trupa 1905 A­v­r­ k A­A­1

Next