Făclia, ianuarie-martie 1970 (Anul 24, nr. 7203-7276)

1970-01-20 / 7216. szám

metia 2 Metr­a MANIFESTĂRI CULTURAL-ARTISTICE EXPllțJVERE SPECTACOL Duminică, 18 ianuarie, a.c., la Căminul cultural din car­tierul Someșeni, a avut,­ loc «Spunerea „Sarcini ale ti­neretului muncitor rezultate din documentele plenarei CIC, al .P.G.R. din decem­brie­­ 1969“. A vorbit prof. Corneliu Furda. A urmat o seară de dans pentru tineret. SPECTACOLE DE MUZICĂ UȘOARĂ Tot duminică, formația de estradă a­ Casei municipale de cultură Cluj, a prezentat la Gherla, două spectacole de varietăți. Unul, în mati­neu, pentru elevii de liceu­ și de la Școala profesională, iar al doilea, seara, pentru cetă­țeni. Programul a cuprins melodii de muzică ușoară ro­mânească și străină, din cele mai cunoscute, dansuri mo­derne, momente vesele etc. S-au bucurat de un deosebit succes interpreții vocali: Ste­la Enache, Bokor Ildikó, Iu­­liu Merca și Dem Negruțiu, momentele vesele susținute de Claudia Ghiță, Nicolae Trifan și Valentin Barițchi. Dansurile moderne au fost interpretate de Kiss Anama­­ria, Iuditha Balogh, Vas­ileana și Köver Adela. Spectacolele s-au bucurat de mult succes. DE MUZICĂ POPULARĂ Formația de muzică popu­lară a Casei municipale de cultură „Doina Clujului" a prezentat duminică, la sediu, un­ spectacol muzical-core­­grafic cuprinzînd melodii de muzică populară ardeleneas­că și din județul Cluj, pre­cum și suite de dansuri de pe Someș și de la Mociu. De mult succes s-au bucurat interpreții vocali, artiști a­­matori: Rozalia Suciu, Cor­nelia Vlaicu, Eugenia Tușa, Oliver Mureșan și Ludovic Ioii. Momente vesele și prezentarea Aurel Dumitru. Sala a fost neîncăpătoare pentru iubitorii muzicii populare veniți la spectacol. SEARĂ DE FILME DOCUMENTARE In­ organizarea Universită­ții populare, sîmbătă 17 ia­nuarie a.c., a avut loc o sea­ră de filme documentare in­titulată „Luna își dezvăluie tainele". Au fost prezentate diapozitive color cu imagini luate de Soiuz 5, 6 și 7, pre­cum și filmele color luate de expedițiile lunare Apollo 10 și 11. Manifestarea s-a bu­curat de prezența unui nu­meros public care a solicitat repetarea ei. Sîmbătă și duminică, concertele Filarmonicii clujene, diri­jate de Emil Simon, au avut ca solist pe apreciatul violo­nist IVRY GITLIS (Israel). Talentul și virtuozitatea in­terpretului oaspete au dat strălucire pieselor de Paganini, Bartók și Bach. In fotografie, violonistul Ivry Gitlis și di­rijorul Emil Simon la una din repetiții CONFERINȚĂ TEHNICĂ la Universitatea Muncito­rească Clujeana, în cadrul cursului „Aplicarea automati­zării și electronicii în indus­tria de piele și încălțăminte“, ing. Ion Berifldan,, șeful co­lectivului de studii și cercetări termoenergetice de la Institu­tul de fizică atomică Cluj, va expune tema: Descrierea ca­zanului automatizat Gama 2, realizat de colectivul sus-a­­mintit. Expunerea are loc azi, marți 20 ianuarie, ora 14.30, în ca­binetul energetic al Combina­tului Clujeana. r i 1 cronica măruntă . La începutul lunii septembrie 1969, Augustei Cîm­­penașu din comuna Bobîlna și-a dus televizorul la reparat la atelierul de specialitate din Dej. I s-a promis că în cel mai scurt timp îl va avea reparat. Și a rămas cu pro­misiunea. La 15 ianuarie, era încă nereparat. • Un grup de locatari din blocul de pe Aleea Padiș nr. 5 din Cluj ne sesizează că în zilele și nopțile de 17 și 18 ianuarie, 8 apartamente au rămas fără încălzire. Blo­cul e nou, instalațiile noi,­­dar defecte... 0 Ion Postol, fiind în avansată stare de ebrietate, a început să urle (el credea că, de fapt, cîntă­ în jurul orei două­ luni dimineața, trezind o bună parte din locatarii blocurilor de pe strada Borhanci. Amenda pentru aseme­nea fapte e foarte aspră. Sperăm că a doua oară n-o mai face. 0 S-a întocmit dosar de urmărire penală in­culpatulu Ioan Cuț născut în 27 august 1939, în comuna Viișoara, de profesie tehnician constructor. Sub pretextul că este inspector la Secția de prevederi sociale și se ocupă cu re­calcularea și mărirea pensiilor, Ioan Cuț a înșelat buna credință a 27 de persoane. Acum i se „calculează" lui, tot un fel de „pensionare". • Soarele răsare azi la 7,47’, apune la 17,07’. Au trecut din 1970 doar 19 zile și au mai rămas de parcurs 346 zile. 0 Un serviciu de bună vecinătate? Depinde cum o iei. Ea intrarea în librăria „Universității" se află­ un afiș ca­re face reclamă numărului de anul nou al „Tribunei 1*. Să nu mai fi apărut de atunci „Tribuna“? 0 O simplă întrebare, care poate fi pusă pe seama cu­riozității: Cine răspunde de curățirea la timp a trotuare­lor din Cluj? Nu de alta, dar se pare că a nins și medicii și­ așa se plîng de inflație de bolnavi. I . In școlile județului are loc etapa pe clase și școli a Olimpiadei Școlarului. Una dintre cele­­ mai disputate pro­pe­se pare a fi concursul de săniuțe, care va fi dotat cu trofeul „Săniuța de argint”. Să vedem cine ajunge în fa­ze superioare. NOI PREMISE DE EXTINDERE A RELAȚIILOR COMERCIALE EXTERNE (Urmare din pag.­l­ă) printr-un cont simplu de îm­prumut, deschis separat de cel prin care se creditează do­cumentele de decrentare ale produselor livrate la intern. Rambursarea acestor credite se va face din sumele viza­te de întreprinderea de co­merț exterior, reprezentînd contravaloarea în lei, la cursul oficial, a valutei înca­sate de la clientul extern, pre­cum și din sumele reprezen­tînd diferența de stveț acope­rite de la buget. Document de mare impor­tanță practică, recenta hotărî­­re lărgește posibilitatea de amplificare a relațiilor co­merciale externe ale fiecărei întreprinderi, creează o bază materială concretă pentru de­butul unor noi produse pe piața externă. Credem că e de datoria fiecărei întreprin­deri să fructifice din plin condițiile ce s-au creat prin măsurile luate. STOICIIVE NOI IN ACTIVITATEA INTREMAUR PENTRU MECANIZAREA AGRICULTURII (Urmare din pag. l­a) noilor mașini primite în do­tare, tractoarele de 40 C.P., pentru legumicultura, pomi­cultură, terenuri în pantă etc.. In cadrul complexului de mă­suri care se întreprind în a­­ceastă perioadă menite să a­­sigure creșterea producției în cooperativele agricole, un rol de primă însemnătate îl are aplicarea măsurilor cu privi­re la organizarea secțiilor de mecanizare în cadrul unită­ților agricole. Hotărîrea ple­narei Consiliului Uniunii Na­ționale a Cooperativelor Agri­cole de Producție, din decem­brie anul trecut, prevede să se organizeze pînă la începu­tul campaniei de primăvară a acestui an este o secție de me­canizare cu caracter perma­nent în fiecare cooperativă a­­gricolă, asigurînd aplicarea tuturor măsurilor de care de­pinde creșterea producției. Pînă la aplicarea acestor noi reglementări, cele 148 de cooperative agricole din jude­țul nostru erau deservite de un număr de numai 112 sec­ții de mecanizare, existînd și cazuri cînd o secție de meca­nizare deservea două-trei coo­perative așezate la distanță unele de altele. In aceste îm­prejurări, nu se putea reali­za o colaborare corespunză­toare intre conducerea coope­rativei și cea a secției de me­canizare. In urma aplicării măsurilor stabilite, pe raza județului Cluj vor funcționa 141 secții de mecanizare, doar 7 C.A.P.-uri cu suprafețe mici rămînînd fără secție proprie de mecanizare. Din cele 34 cooperative de­servite pe raza județelor Să­laj și Bistrița-Năsăud, doar 7 nu vor avea secție proprie de mecanizare,­­ci din moti­vul că au nevoie doar de 2—5 tractoare. Asigurarea personalului de conducere, a șefilor de sec­ție pentru secțiile noi înfiin­țate s-a făcut pe seama redu­cerii aparatului administrativ al întreprinderilor de meca­nizare și trecerea în activita­tea de producție a unor in­gineri și tehnicieni care, în acest fel, își vor putea a­­duce mai deplin aportul la îmbunătățirea activității sec­țiilor de mecanizare. Pentru a face față sarcini­lor mereu sporite, secțiile de mecanizare vor fi dotate în continuare cu noi tractoare și mașini agricole, într-un sorti­ment variat, destinat diversi­ficării lucrărilor executate. Baza materială a secțiilor de mecanizare se va întări prin construirea de noi ate­liere de întreținere. Față de 17 ateliere construite în 1969, s-a prevăzut ca în 1970 să fie construite încă 47 ateliere, a­­sigurîndu-se întreținerea și e­­fectuarea reparațiilor curente la utilajul din dotare. Prin a­­menajarea unor spații ce pot fi puse la dispoziție de către C.A.P.-uri, pînă la sfirșitul acestui an va trebui încheia­tă acțiunea de dotare cu ate­liere a secțiilor de mecanizare. In legătură cu organizarea și rolul secțiilor, cu atribuții­le și obligațiile ce revin atit secției de mecanizare cât și cooperativei, noile relații se bazează pe criterii economi­ce, pe accentuarea interesu­lui reciproc. Elementul nou în organizarea secțiilor de mecanizare permanente constă în aceea că acestea vor func­ționa ca sector mecanic al cooperativei, revenindu-le sar­cina de a executa lucrările mecanizate în cîmp, întreține­rea utilajelor de irigat și a mijloacelor de transport ale cooperativei cit și introdu­cerea mecanizării în ferme­le zootehnice, executarea re­parațiilor și întreținerilor din parcul propriu și efectuarea oricăror altor lucrări de care are nevoie cooperativa sau membrii cooperatori. In urma înființării în coo­perative a fermelor speciali­zate pe sectoare de activitate, secția de mecanizare are sar­cina de a intensifica proce­sul de diversificare a lucrări­lor agricole specifice fiecărei ferme. In cadrul noilor reglemen­tări, un rol deosebit de im­portant îi revine inginerului șef al cooperativei, care, în calitate de reprezentant al sta­tului, va coordona și activi­tatea secției de mecanizare, răspunzînd atit de realizarea sarcinilor de producție cit și de realizarea planului de pro­ducție al secției de mecaniza­re. Inginerul șef al cooperati­vei, în calitate de coordona­tor unic, poate stabili mă­suri corespunzătoare de u­­tilizare optimă atât a mijloa­celor existente la secția de mecanizare cit și de cele ale cooperativei pentru executarea la timp și de calitate a tutu­ror lucrărilor necesare în ac­tivitatea complexă de produc­ție a cooperativei. Relațiile dintre secția de mecanizare și cooperativă sînt concretizate prin prevederile noului tip de contract care se aplică începînd cu acest an. Trăsătura esențială a aces­tor relații constă în caracte­rul lor economic, în răspun­derea reciprocă atit­ă secției pentru obținerea producției și veniturilor planificate de coo­perativă, cât și a cooperativei pentru realizarea planului de producție și economic al sec­ției de mecanizare. Noul tip de contract angajează secția de mecanizare pentru execu­tarea lucrărilor prevăzute pe baza programului și a comen­zilor de lucru săptămînale. Contractul stabilește și clauze ferme pentru cooperativa a­­gricolă în ceea ce privește asi­gurarea de către aceasta a condițiilor pentru executarea la timp a tuturor KwHMlett prevăzute. Noul contract între I.M.A. și C.A.P., in cadrul obligații­lor părților contractante, sta­bilește și cotele de penalizare în contul celor vinovați, în cazul neasigurării executării lucrărilor de calitate și un timp optim de către secția de mecanizare cit și penalizarea C.A.P. în cazul neasigurării condițiilor pentru folosirea la capacitate a utilajelor din do­tare prin eliberarea terenului, asigurarea îngrășămintelor chi­mice, a semințelor etc. Pentru folosirea integrală a timpului de lucru, mecanizato­rii rămași disponibili la sec­ție în anumite perioade pot fi utilizați la alte lucrări nece­sare cooperativei, pentru ca­re, în afara minimului garan­tat, primesc o retribuție su­plimentară de la C.A.P., in raport cu activitatea depusă. Pentru stimularea mecani­zatorilor, s-a prevăzut premie­rea acestora dintr-un fond constituit de cooperativele a­­gricole în limita unei cote de pînă la 20 la sută din volu­mul producției obținute peste plan la principalele culturi, pentru care aceștia au efec­tuat tot ciclul de lucrări. Pătrunși de importanța sar­cinilor ce le revin, mecaniza­torii din județul nostru sunt hotărîți să nu-și precupețeas­că eforturile pentru a asigu­ra agriculturii noastre un loc de frunte în cadrul econo­miei naționale, să asigure ob­ținerea unor recolte îmbelșu­gate pe ogoarele cooperative­lor deservite. O vrednică instituție de cultură... (Urmare din pag. f-a)­na“, „Asociația pentru cultura poporului român din Mara­mureș“ — amindouă înființate în același an, 1861; „Asociația națională arădană pentru cul­tura și conversarea poporului român“, întemeiată în anul următor, 1802. R­odul îmbelșugat al „As­­trei“ s-a vădit în același timp și în aceeași mă­sură în instituțiile înființate sau patronate de „Asociațiu­­ne": școli, burse pentru stu­denți, elevi și meseriași meri­tuoși, reviste și ziare, biblio­teci și multe altele. Este­ în­deobște cunoscut rostul în­semnat împlinit de toate a­­ceste instituții, mlădițe ale „Astrei“ în dezvoltarea cultu­rii poporului român în gene­ral și deopotrivă în lupta pen­tru emanciparea socială și națională a acestuia. Mai pu­țin cunoscut este rolul Bi­bliotecii „Astra“, care a îm­plinit de curînd frumoasa Vîrstă centenară de cînd și-a deschis larg porțile tuturor celor însetați de știință și cultură. De la înființarea ei, înte­meietorii i-au statornicit ros­turile de la care nu s-a abă­tut niciodată, în vremuri li­niștite sau în artele furtunoa­se, de a adăposti comorile culturii, științei și artei pen­tru folosul celor doritori să-și îmbogățească mintea și să-și înnobileze inima, bogății ce trebuiau să se reverse apoi cu puterea apei vii spre pro­gresul material și spiritual al poporului. La înființare, Bi­blioteca „Astred“ era unica bibliotecă românească publi­că din toate provinciile locui­te de români, iar multă vre­me după aceea, o jumătate­­ de secol, a rămas cea mai în­semnată­ instituție de acest fel. Cărțile, revistele și ziarele bibliotecii proveneau mai a­­les din donațiile generoase a­­le tuturor condeierilor din Transilvania și din România deopotrivă, precum și a nu­meroșilor învățați străini prie­teni și sprijinitori ai culturii românești. Dările de seamă anuale, cu prilejul adunărilor generale ale „Astrei", consem­nează zecile și sutele de do­nații. Se întâlnesc printre do­natorii propriilor opere toți scriitorii și oamenii de știință ardeleni, bănățeni, crișeni, maramureșeni, români, alături de care sunt înșirate numele intelectualilor progresiști ma­ghiari și germani: se înșiruie numele învățaților bucovineni și ale celor din România: Alecsandri, Kogălniceanu, Odo­­bescu, Sioni, Rosetti, Hurmu­­zachi, Sbiera, Bolintineanu, Bolliac, Ha­șdeu, Maiorescu, Xenopol, Negruzzi, Eminescu, Creangă, Caragiale, Pop Mar­țian, Aurelian, Conta, Urechia, Delavrancea și mulți, mulți alții. Aceste danii generoase au făcut neîn­căpător și nesatisfă­­cător localul care adăpostea biblioteca. De aceea, în rapor­tul general cu prilejul adu­nării anuale a „Astrei" din a­­nul 1897, se consemna consta­tarea că „Biblioteca „Astrei" — unica bibliotecă româneas­că publică din țară, este a­­dăpostită în condiții necores­­punzătoare. E nevoie să se a­­sigure condiții inimos necesa­re pentru o dezvoltare cores­punzătoare importanței ce o are pentru orice națiune cul­tă o bibliotecă națională pu­blică­, întregită an de an, cu alte danii sau schimburi cu pu­blicațiile „Astrei”, în ajunul primului război mondial Bi­blioteca „Asociațiunii” cu­prindea 5 265 opere, In 6115 vo­lume și 2 385 broșuri din toa­te domeniile cultural-șt­iințifi­­ce: filosofie, pedagogie, bele­tristică (poezii, proză­­ teatru), istorie (a românilor și univer­sală), teologie, științe natura­le, geografie, economie agrară, industrie și comerț, fizică-chi­­mie, matematică, drept, poli­tică, medicină, dicționare și enciclopedii. Se adăugau apoi, ca o anexă a Bibliotecii, nu­meroasele și valoroasele do­cumente care vor forma apoi Arhiva „Asociațiunii“, cuprin­zând cele mai importante iz­voare nu numai privitoare la viața culturală, ci deopotri­vă la întreaga viață națională a românilor din Transilvania și Ia parte și la evenimentele din România. De o mai bună și o mai co­respunzătoare organizare a be­neficiat Biblioteca „Astrei“ în­­cepînd din anul 1905, cînd a fost adăpostită în monumenta­la clădire din Parcul ce poar­tă și el numele „Asociațiunii”. Aici se aflau, în ajunsul ce­lui de-al doilea război mon­dial, 77 350 volume și 4 127 colecții de ziare și reviste pentru ca, în 1944, să nume­re în depozitele ei peste 97 000 de volume, cărți și aproape 4­600 colecții de ziare și re­viste cuprinzînd, și unele și altele comori, ce povesteau în paginile lor fapte de vrednicie ale poporului român, "'ale na­ționalităților conlocuitoare și deopotrivă a altor­ popoare din vecinătate sau de mai de­parte. pvestea Bibliotecii „As­­trei“ ar fi văduvită de o prețioasă parte, între­gitoare, dacă s-ar uita pome­nirea,­­măcar și în puține și­ruri, a altei biblioteci, numită de la întemeiere „poporală“, Miblh aîîndu-î-se caracterul primordial. La mijlocul ultimului dece­niu al veacului trecut, vred­nicii conducători ai „Asocia­țiunii"' și-au dat seama de în­semnătatea, pentru progresul material și spiritual al po­porului, înființării unei „Bi­blioteci poporale". Se hotăra, așadar, la 1895, pregătirea sta­tutului pentru organizarea și rostul unei asemenea biblio­teci. N-a trecut anul, că în pinul din despărțămi­ntele „As­trei* se înființează o aseme­nea bibliotecă, se pare, cea dinții, la Feldioara. Dar „Regulamentul“ pentru înființarea și administrarea „Bibliotecii poporale" pe te­ritoriul „Astrei* a fost defini­tivat și pus în aplicare de-abia în 1899. „Regulamentul” defi­nește mai întîi scopul institu­ției: răspândirea cunoștințelor folositoare din orice ram al activității omenești și dezvol­tarea gustului de ci­tit în ma­sele mari ale poporului ro­mân. Nu se minimaliza nici conținutul și forma de înfăți­șare a cărților, publicate în „Biblioteca popo­rală“, stil u­­șor „poporal" și tratând de preferință chestiuni ce se re­feră la nevoile de toate zilele ale poporului: agricultură, po­­mărit, grădinărit, vierit, stu­­părit, industrie, comerț, drept ș.a., fără a omite scrierile be­letristice de cuprins instructiv și distractiv, de cuprins isto­ric, etnografic și moral. In schimb, scrierile de cuprins îndoielnic nu-și găseau locul în „Biblioteca poporală“ a „Astrei*. Din punct de vedere a­l or­ganizării sale, „Biblioteca po­porală“ era fie stabilă,­­ în comunele cu o populație de peste 2­000 locuitori, fie ambu­lantă, în comunele mai puțin populate. Oportunitatea și utilitatea „Bibliotecii poporale“ s-au a­­deverit cu prisosință într-un timp cit se poate de scurt. Abia trecuse deceniul de la aprobarea „Regulamentului“, că asemenea biblioteci au luat ființă pe întreg cuprinsul Transilvaniei („Astra" își în­tinsese despărțămintele în ultimul deceniu al secolului trecut pînă în Maramureș Crișana și Banat). Se consem­na, astfel, în raportul general pe anul 1912, existența unui număr de 429 biblioteci po­porale, cu circa 26 335 volu­me. Proveneau aceste cărți fie din cumpărare, dar mai ales din însuși donațiile „Astrei“. Această „Alma Mater" ge­neroasă se mîndrea — o mîn­­drie modestă, însă, așa cum șade bine instituțiilor și oa­menilor cu adevărat vrednici — cu cele 333 cărți (beletristi­ce, de știință popularizată și școlare) dăruite bibliotecilor sale poporale, la care se a­­dăugau alte 5 849 crăți de cu­prins foarte felurit, distribui­te gratuit ostașilor răniți și bolnavi. Toate acestea intr-un singur an: 191S. C­a și alte instituții de cultură, tot astfel și Bi­blioteca „Astrei” a în­­registrat în anii erei noi, so­cialiste, saltul remarcabil, can­titativ și calitativ. Zestrea ei s-a întreit prin cele peste 305 000 volume; un spor și mai mare se consemnează la numărul cititorilor, care de la 3 000—5 000 anual înainte de 1944, au ajuns în ultimii ani la 20 000—21 000 anual (o cincime a întregii populații a orașului), grăitoare în aceeași măsură pentru înțelegerea ma­rilor prefaceri culturale în România socialistă este struc­tura cititorilor, care de la membrii corpului didactic și elevi s-a lărgit mereu, cu­prinzînd ingineri, tehnicieni, muncitori, țărani. Biblioteca „Astrei” și-a îm­plinit cu prisosință menirea și și-o îndeplinește cu aceeași dăruire și astâzi. I se cuvine, la centenarul său glorios, o­­m­agiu de recunoștință și, în același timp, urarea de neîn­cetată prosperitate. 1 l La cinematograful Victoria: „RECONSTITUIREA“ filmei Știu dar nu mă interesea­ză cine a scris textul pentru „Reconstituirea“, deoarece au­torul moral și artistic al fil­mului este Lucian Pintilie, a­­cest foarte serios restaurator al realității, omorî cînd con­troversat, cînd țintit de pă­­mîrat, cînd sufocat de apolo­gii. Am auzit șoptit sau cu vo­ce tare rostindu-se capodope­ră și mi se pare că trebuie să rostim cu voce tare acest adevăr. Mai modest, Lucian Pintilie,, . își vede filmul la proporții subiective, și tot subiectiv îi judecă pe inter­preți, nevenindu-i să-și crea­dă că face școală, că impu­ne un stil de viziune cine­matografică. Din acest mo­ment nu mai putem spune „veșnic tînăra cinematografie română“: o primă mărturie a maturității există. Ar însemna să credem în hazard, nu „a­­ranjamente“, dacă „Reconsti­tuirea" nu va aduce cîteva premii mondiale pentru ori­ginalitate, realism, interpreta­re și mare artă regizorală. Dar tocmai de aceea, mă in­trigă atitudinea presei de spe­cialitate — nu a rubricilor de specialitate! — care face sem­nificativ, și mă intrigă pro­gramarea clujeană a filmului intr-o sală neconsacrată pre­mierelor, de ce? Ni se pa­re cumva că spectatorii vor ocoli acest film, că nu vor căuta să-i descifreze semnifi­cația? Nu discut despre su­biect, nu voi analiza merite­le creatorilor, pentru a da po­sibilitate spectatorilor să-și ex­prime părerea asupra filmu­lui, să judece toate implica­țiile posibile. Aștept scrisori. Cinematograful Republica proiectează: „WINNETOU IN VALEA MORȚII* Același Karl May, aceeași coproducție vest-germano-iu­­goslavo-italiană, aproape a­­ceiași interpreți ai subregnu­­lui consacrat: Pierre Brice, Lex Barker, Karin Dor, Rik Battaglia, Ralf Wolter, Eddi Áront... In film nu se în­tâmplă nimw formidabil, da­că nu credem că însuși subge­nul este formidabil: un ofi­țer, tn căutarea unei comori din Valea Morții, este secon­dat în peripețiile sale de­ Winnetou și Old Shatterhand în Vestul sălbatic. Cinematograful specializat Arta prezintă: „MEMENTO“ O producție iugoslavă sub zodia celebrului „Hiroșima, dragostea mea”, în unde sec­vențe mult mai sincer și mult mai apropiat de clipă. Amin­­­tindu-și cutremurul cunoscut de la Skopje, o tânără vrea să radieze totul din memo­rie dar nu o lasă prezentul neliniștitor și o anume coor­donată misterioasă a viitoru­lui. Dramatismul izvorăște din jocul și neliniștea tinerei eroi­ne, care, parcă, zugrăvește in intenții tragedia Pompeiului. Acesta e meritul de prim or­din al regizorului Dimitrie Osmanu­ și al interpreților Re­nata Freiskorn, Steve Zigon, Zlatko Golubovic, Kole Ange­­lovski. In sala cinematografului 23 August: „IUBIREA STRICT OPRITĂ* „Pentru sport — împotriva iubirii!* este lozinca unui an­trenor de parașutism, care pî­nă la urmă — in comedia propusă de De la­ Berlin — se vor împăca. Păcat că nu e co­medie și nici măcar sportivă. Dar tineretul găsește resurse și pentru așa ceva Prin ur­mare, totul e bine cînd se termină cu bine. (ar. i.) Scenă din filmul „Vii în Valea Morții“ ?Ioț Secvență din filmul „Memento“ I.A.S. „AVICOLA“ APAHIDA Ferma nr. 2, cu sediul in Apahida, angajeaza UN ELECTRICIAN CALIFICAT. (135) întreprinderea orășeneasca DE TRANSPORT CLUJ Bulevardul Lenin nr. 81—83, telefon 2­29-40, recrutează de urgență: 0 Candidați pentru școala de conducători tro­leibuze. Condițiile: stagiul militar satisfăcut. Toți cei interesați sunt obligați să posede domiciliul stabil pe o rază mai puțin de 40 km de orașul Cluj. Relații suplimentare la biroul personal al întreprin­derii, zilnic între orele 8-15. (185) MICA PUBLICITATE 0 Declar nul indexul pier­dut. Németh Eva, Facultatea de filologie, secția maghiară, anul III. (182) 0 Tânără pereche cu copil mic caută cameră nemobilată. Muasi­a Bumbești 15. (180) 0 De vinzare: dulap com­binat (panel). Ion Chica 24, telefon 1­43-32. (189) 0 Cu adîncă durere anun­țăm încetarea din viață a scumpului nostru soț, fetă, frate și bunic LĂPUȘAN IO­AN, pensionar P.T.T. înmormântarea are loc la 21 ianuarie, ora 13,00 de la Capela cimitirului Familia îndurerată ■

Next