Făclia, octombrie-decembrie 1972 (Anul 26, nr. 8052-8130)

1972-12-03 / 8106. szám

I S-au împlinit 87 de ani de la nașterea unuia dintre cei mai mari scriitori ai literatu­rii noastre — Liviu Rebreanu. Personalitatea omului și scriitorului se înscrie între e­­xemplele cele mai strălucite pe care le-a dat literatura ro­mână dintre cele două războa­ie mondiale: amintirea omului, din imaginea pe care ne-a lă­sat-o, reface modelul unui ca­racter distins, iar opera lui — oricîte căutări vor veni să-și înregistreze un act de naștere — rămîne, prin marea ei artă, prin substanța-i autentică me­nită să-l individualizeze între creatori, una din marile valori care vor birui timpul. Născut într-o noapte de no­iembrie, sub o ploaie de stele — cum notează sensibil fiica sa, Puiu Rebreanu — viitorul scriitor era dintre cei aleși — ca și Eminescu, Creangă, Cara­­giale sau Blaga —­ să înscrie o nouă treaptă în ascensiunea spiritualității românești. „Lingă muntele Țibleș, în­fundat ca în albie și ferit de vînturi, satul Tîrlișua adăpos­tea cîndva doi soți, Vasile și Ludovica Rebreanu. La 27 noiembrie 1885... ve­nea un om pe lume. Picurau din cer (stele) din belșug, cu prisosință, stropi de lumină, scăpărări argintii în noapte tîrzie de toamnă! ...feciorul meu va fi om în­semnat! Afară plouă cu stele!“ va spune cu emoție fericitul învățător. „De satul Maieru, însă ■— cum mărturisește scriitorul — se leagă pe urmă primele im­presii care au lăsat urme ce nu se pot șterge, în toate do­meniile percepției și ale con­științei“. Și tot în satul Maieru va trăi „cele mai frumoase și mai fericite zile“ ale vieții sale. Maieru, și apoi Prislopul, de lîngă Năsăud — care azi îi poartă numele — vor fi pri­mele medii de viață care vor alimenta substanța viitoarelor mari opere. Legenda, care îl păstrează atît de familiar aici, îl ancorează prin fire nevăzu­te, vrînd parcă să-l rețină cit mai viu pe locurile care i-au fost dragi, care i-au umplut sufletul, și cărora le-a răspuns dîndu-le o parte din nemurire. Subliniind legătura dintre o­­peră și viață, cu luciditatea-i caracteristică, scriitorul dă prețioase lămuriri atît asupra genezei, cit și a raportului din­tre arta sa și realitate în „Mărturisirile" sale. „Realitatea pentru mine a fost numai un pretext pentru a-mi crea o altă lume, nouă, cu legile ei, cu întîmplările ei“... „Poate că azi nici eu însumi n-aș mai fi în stare să explic atîtea scene cum s-au înlăn­țuit, de unde au apărut“. „Emoția nu intră în artă în stare brută, luată gata din na­tură, ci totdeauna transforma­tă complet prin misterioase și insesizabile metamorfoze, care constituie însăși taina creației literare“. Creatorul lui Ion, al Pădurii spînzuraților, al Răscoalei, ca să amintim doar titlurile arhi­cunoscute, traduse în zeci de limbi, Liviu Rebreanu rămîne romancierul de tip monumen­tal, care aduce un univers spe­cific într-o structură ce poartă amprenta unei mari personali­ tăți, înscriindu-și numele ală­turi de marii romancieri din literatura universală. Plecat prematur, în plină forță de creație, Liviu Rebrea­nu a lăsat o adîncă impresie în rîndul­­ celor ce l-au cunos­cut, cutremurîndu-i. „Venea nemurirea — notează Claudia Minulescu în acea zi tristă de toamnă a anului 1944 — închi­să în patru scânduri să se fu­teze generos pămîntului, de unde ieșise Ion, crescuse Bo­­loga, se mîntuiau țăranii chi­nuiți și morți pentru drep­tate... Venea să poposească defini­tiv, sub cerul metropolei, în care inima lui palpitase și se abătuse tumultuos, cînd sînge­­le lui, numai din argilă, își făurea eroii ce avea să-i a­ducă nemurirea...“ A rămas opera, marea sa o­­peră, perenă ca marile edifi­cii, să înfrunte timpul, Valeriu VARVARI PLASTICA­^. CSEH GUSZTÁV Cseh Gusztáv, unul dintre cei mai cunoscuți graficieni clujeni, s-a născut la 13 iulie 1934 la Cluj. Mediul familial (tatăl său, Cseh Gusztáv, de a­­semeni un reputat grafician, profesor la Institutul „Ion An­­dreescu“ din Cluj) potențează înclinația sa timpurie pentru desen, pasiunea pentru grafică. Ca urmare absolvă Institutul de arte plastice „Ion Andrees­­cu“ din Cluj în 1960. Din 1961 de cînd datează și debutul său expozițional în cadrul ex­poziției regionale de grafică Cluj, artistul va participa la toate expozițiile regionale, ju­dețene, festive organizate la Cluj, precum și la saloanele de grafică organizate la Bucu­rești. Cseh Gusztáv a participat de asemenea la manifestarea expozițională a Filialei U.A.P. Cluj în Iugoslavia la Titograd (1968). Expozițiile personale (grafică de șevalet) deschise la Cluj (1965 și 1967) și Sibiu (1972) ca și aceea mai amplă de la Sa­tu Mare (1968) constituie o confirmare a seriozității cu care artistul își concepe crea­ția. Iubind lumea cărților, Cseh Gusztáv caută și exprimarea în forme plastice, cît mai a­­decvate, a conținutului ideatic a acestora, creația în domeniul graficii de carte alcătuind o preocupare consecventă a ar­tistului. începînd încă din anii studenției, graficianul a ilus­trat și a realizat prezentarea grafică a peste 200 d­e cărți. Pentru prezentarea grafică a colecției Forrás (Kriterion) Cseh a primit diploma de o­­noare pentru „cele mai fru­moase cărți ale anului“. De asemenea, a colaborat cu desene și ilustrații la nume­roase ziare și reviste: Utunk, Korunk, Igazság, Săptâmîna, Napsugár și a participat expozițiile de grafică de carte. Astfel la expoziția republicană organizată la Cluj „Arta căr­ții“ expune ilustrațiile la car­tea de basme „Floarea albă“. Numeroase dintre lucrările sale au intrat în patrimoniul muzeelor de artă din Bucu­rești, Cluj, Iași etc. Dedicată artistului, mono­grafia semnată de Sf. Boghida cuprinde pe lîngă o prezenta­re biografică succintă și o concretizare a operei. In prezent, graficianul Cseh Gusztáv se pregătește pentru deschiderea unei expoziții la Esztergom (Ungaria). Alexandra RUS DEAK BEKE EVA Artista decoratoare Deak Beke Éva s-a născut la 21 fe­bruarie 1940, la Sf Gheorghe (județul Covasna). După ab­solvirea Liceului de arte plasti­ce din Tg. Mureș, Beke Eva se înscrie la Institutul de arte plastice „Ion Andreescu“ din Cluj, pe care îl absolvă în 1963 (la clasa de textile a pro­fesorului Iosif Bene). Partici­parea, în 1965, la expoziția re­publicană de artă decorativă deschisă la sala Dalles din București marchează debutul expozițional al artistei. In 1966, Deak Beke Eva expune tapiserii la Sf. Gheorghe, în cadrul unei expoziții de grup organizată de foștii elevi ai li­ceului de arte plastice din Tg Mureș; în anul următor, ar­tista este prezentă atît în ex­poziția regională deschisă la Cluj, cît și în expoziția triena­lă deschisă la București, în Capitală, Deak Beke Eva ex­pune și în anii 1968 și 1969, precum și în 1971 în cadrul expoziției plasticienilor clujeni la București. De menționat, de asemenea, participarea artistei la expoziția Cenaclului Tinere­tului — Cluj 1971, precum și la Expoziția județeană de artă plastică — Cluj 1972. Bogata activitate expozițională a tine­rei artiste decoratoare clujene cuprinde, de asemenea, parti­cipări la expoziții din străină­tate: Moscova — 1965, Lyon — 1968, Varșovia și Viena — 1970. Lucrări ale artistei se găsesc în colecțiile unor pres­tigioase instituții muzeale: Mu­zeul de artă al Republicii So­cialiste România, Muzeul Țării Crișurilor — Oradea, Li­via DRAGOI CSEH GUSZTÁV, MASA AMINTIRII DEAR BERE­EVA, UMBRA ȘI LUMINA SINOPTIC O ZI FARA MATEMATICA „O zi fără matematică“ s-a desfășurat într-o școală din o­­rașul american Tresson. Elevii și profesorii au hotărît să nu facă în ziua aceea nici un cal­cul, să nu folosească ceasurile și calendarele și îndeosebi să nu aibă de-a face cu nici un fel de cifre. Experiența, a demonstrat, de fapt, cît este de necesară ma­tematica. Elevii înșiși, după cîteva ceasuri, s-au convins că nu pot trăi fără matematică. MAȘINI „INFRACTOARE“ PATATE CU VOPSEA Șoferilor care se fac vino­vați de comiterea diverselor infracțiuni pe drumurile pu­blice, poliția statului New York le-a oferit o surpriză: împroșcarea cu vopsea. Dacă la semnalul „stai!“ șoferul nu se conformează, în direcția sa pornește o mașină a poliției de pe geamul căreia iese țea­va unei puști. De la 300 m, din ea sunt aruncate spre ma­șina „infractoare“ jeturi de vopsea; dacă șoferul se face vinovat de încă o abatere, ur­mează o altă culoare de vop­sea, toate aplicate pe port-ba­­gajul mașinii. Dacă pe geamul din spate apare o pată mare roșie, ma­șina respectivă este oprită la primul post de poliție; ea s-a făcut vinovată de abateri gra­ve de la regulile de circulație fapt pentru care șoferul ur­mează să-și primească pe­deapsa. „SOTP“ Pe o stradă dintr-un mic o­­rășel vest-german există un indicator rutier cu inscripția: SOTP. Autoritățile nu consi­deră necesar să corecteze in­scripția, pe motivul că indi­catorul își îndeplinește misiu­nea: fiecare șofer se oprește ca să privească cu atenție gre­șeala de pe pancartă. LONGEVITATE... Se spune, pînă la­ proba contrarie, că cetățeanul ame­rican de­­ culoare Charlie Smith din Florida este cel mai bă­trân om de pe pămînt. El re­vendică 130 de ani și își amin­tește foarte bine ziua cînd, a­­cum 118 ani, s-a urcat din Li­beria pe un vapor devenind a­­poi sclav în Lumea nouă. A­­vea 21 ani, cînd Abraham Lin­coln a abolit sclavia, și lucra la o fermă în Texas, apoi a participat la războiul de sece­siune și își amintește de războ­iul hispano-american. I NEȘANSA SPĂRGĂTORILOR / Hoții erau în al nouălea cer de fericire: descoperiseră, în orașul Torino, atelierul mult visat — pustiu, fără paznic, fără cîini polițiști și cu ușile închise fără dispozitive­­ spe­ciale de siguranță. Dar, sur­priză! Abia intrați pe acest pămînt al făgăduinței, ure­chile lor au fost asurzite de zgomotul rău prevestitor al sirenelor de alarmă și al so­neriilor.­­Explicația: nenorocoșii rău­făcători nimeriseră în atelie­rul unei fabrici de mecanis­me pentru alarme electronice. CURIOZITĂȚI LA SALONUL DE ARTE MENAJERE în fiecare an, la Bruxelles, se organizează o expoziție in­ternațională de produse de uz casnic. La capitolul curiozități s-au remarcat, în acest an, va­na de baie cu ușă pentru persoane mai în vîrstă sau bolnavi care nu pot trece pes­te pereții înalți ai băii, un a­­parat pentru adunarea vacilor intr-un singur loc al pășunii, o lampă pentru „înghițit“ in­secte și, în sfîrșit, un fierbă­­tor de cafea care intră în funcțiune în momentul cînd din pat se aude un căscat pu­ternic... AU EXISTAT AMAZOANELE? Conchistadorii sosiți în A­­merica de sud în secolul al XVI-lea au afirmat că au fost întîmpinați aici de niște fe­mei înalte, blonde, înarmate cu arcuri cu săgeți. împrejură­rile presupun că spaniolii s-au ținut la distanță de aceste fi­ințe agresive, fapt pentru care ar fi fost greu să se afirme cu certitudine dacă erau femei. Antropologul american Gene Savoy, a pornit-o pe urmele conchistadorilor în căutarea acestor ființe — denumite de Herodot_amazoane — și a des­coperit în pădurile braziliene peste 40 de localități construi­te de chachapoyas — o rasă de indieni cu pielea albă și o­­chii albaștri. întors din aceas­tă expediție care a durat 50 de zile, profesorul american a declarat că conchistadorii i-au putut foarte ușor lua pe in­dienii blonzi drept femei. VA ENERVEAZĂ ELECTRICITATEA? Experiențele realizate de un grup de specialiști din Austria au demonstrat că în locuințele unde se află mobilă din mase plastice există, în aer, un cîmp electric de 40—70 mai mare decît în încăperile cu mobilă obișnuită. De asemenea, perde­lele și draperiile din material sintetic au, în multe cazuri, in­fluențe negative asupra psihi­cului celor dinăuntru. Razele soarelui creează, în contact cu aceste perdele, un cîmp elec­tric care, deși este de scurtă durată, totuși „enervează“ oa­menii făcîndu-i să nu se sim­tă in apele lor. SnniNTÄ*TEHN!GÄ* STIINTA FĂCLIA, 3 decembrie 1972 m min» m­inim miniim DOUĂ DIRECȚII DE CERCETARE PENTRU VALORIFICAREA superioară a metalului Prof. dr. ing. I. DRAGAN, șeful Catedrei mașini și utilaje de prelucrare la cald Folosirea mai eficientă a metalului a fost întotdeauna privită de membrii ca­tedrei de mașini și utilaje de prelucrare la cald ca o problemă de mare impor­tanță pentru industrie. Actualitatea și importanța ei reiese și din expunerea to­varășului Nicolae Ceaușescu la Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie a.c., unde arată: „Avem rezerve mari de economisi­re a metalului în industria metalurgică. Pierderile de metal continuă să fie mari atît în procesul de laminare, cît și de prelucrare... Din această cauză, o mare parte din producția de metal se reîntoar­ce în uzinele siderurgice la retopit, sub formă de resturi, tăieturi sau span, iro­­sindu-se­ astfel o cantitate uriașă de muncă, energie, cocs... Și în ramura pre­lucrării metalelor, adaosurile mari duc la ocuparea inutilă a mașinilor-unelte, la prelungirea timpului de prelucrare a pieselor și subansamblelor, deci nu nu­mai că provoacă irosirea metalului, dar influențează negativ și asupra producti­vității muncii. Iată de ce consider că problema economisirii metalului trebuie să constituie un obiectiv central al acti­vității ministerelor, întreprinderilor me­talurgice și constructoare de mașini“, în preocupările noastre de cercetare privind valorificarea superioară a meta­lului s-a mers pe două linii: una tehno­logică și alta legată de construcția de u­­tilaje. în domeniul tehnologic au fost rezolva­te unele teme specifice turnătoriei, ca: „Elaborarea unor fonte de mare rezisten­ță la uzură“ și „Turnarea pieselor din fontă cu grafit nodular cu pereți sub­țiri“. Pe baza cercetărilor efectuate în cadrul primei teme s-au elaborat tehno­logii de turnare a unor piese supuse la uzură abrazivă, piese care au fost puse in funcțiune la unele uzine, uzine care ne-au confirmat că piesele executate de noi și după tehnologia noastră se com­portă excelent, eliminîndu-se astfel pro­curarea unor piese din import. în cadrul celei de-a doua teme, s-au elaborat teh­nologii de obținere a pieselor de tipul carcaselor, corpurilor de armături etc., cu pereți subțiri din fontă cu grafit nodular. Noutatea constă tocmai în posibilitatea obținerii prin turnare a unor astfel de piese din fontă cu grafit nodular. Preocupările noastre pe linia îmbună­tățirii calității pieselor forjate și a mic­șorării adaosurilor de prelucrare au cu­prins mai multe aspecte, în care am ob­ținut realizări însemnate. O problemă de mare însemnătate în acest domeniu o constituie stabilirea domeniului optim de temperatură la care trebuie făcută de­formarea metalelor pentru a se obține calitatea cea mai bună a pieselor. Aces­te cercetări conduc la alegerea tempera­turii optime de deformare care să asi­gure caracteristici fizico-mecanice ridica­te, pierderi mici de metal la încălzire, micșorarea adaosurilor de prelucrare. In­sistăm acum în mod mai accentuat pe prelucrările la semicard, mai ales la pre­lucrările prin extrudare, care au avanta­je deosebite din acest punct de vedere. Sîntem singurii în țară care am avut preocupări mari privind curățirea oxizi­­lor de pe semifabricatele încălzite în ve­derea matrițării prin metode hidraulice și mecanice. O instalație la faza pilot a fost construită și pusă în funcțiune la Fabrica de rulmenți Bârlad, dînd rezul­tate mulțumitoare. Extinderea acestui procedeu va contribui mult la micșora­rea atlosului de prelucrare la piesele ma­­trițate. O altă preocupare a constituit-o matri­­țarea semifabricatelor turnate din oțel și fontă. In urma studiilor efectuate a reie­șit că unele semifabricate turnate din fontă pot primi, în urma deformării, ca­racteristici mecanice foarte ridicate. A­­ceste tehnologii au avantaje deosebite,­­atît din punctul de vedere al folosirii raționale a materialului — putind înlo­cui multe piese din oțel, cu piese din fontă la care se pot asigura adaosuri de prelucrare mici — cît și productivități mai mari, prin eliminarea operațiilor pregătitoare matrițării finale. Pe linia tratamentelor termice, preocu­pări mai intense am avut în domeniul tratamentelor termo-chimice și mai ales din punctul de vedere al influenței defor­mării plastice anterioare asupra calității pieselor tratate. Prin aceste tratamente, economisirea de metal apare indirect ca urmare a micșorării procentului de rebut la tratamente termice și prelungirea du­ratei de funcționare a pieselor tratate. Aș da un singur exemplu de acest fel: aplicînd metoda noastră de fabricare a u­­nor bacuri pentru pretensionarea cablu­rilor la fabricarea elementelor din be­ton, acestea s-au dovedit a fi de foarte bună calitate. Precizăm că aceste bacuri s-au adus înainte (și se aduc parțial și acum) din import. S-a încercat să se exe­cute în țară, rezultatele fiind mai puțin satisfăcătoare. Pentru a compara rezul­tatele obținute cu diferite bacuri se dau următoarele date: durata celor din im­port este de circa 40 trageri, a celor exe­cutate de diferite întreprinderi în jurul a 10—12 trageri, iar a celor executate de noi între 40 și 50 de trageri. Întrucît nu­mărul acestor bacuri folosite în țară a­­tinge cifra de circa 100 000/an, economii­le de material și manoperă ce se pot a­­tinge prin aplicarea tratamentului ter­mic respectiv sînt apreciabile, în domeniul proiectării utilajelor au existat și există preocupări atît în ceea ce privește reducerea greutății, păstrînd sau chiar ridicînd caracteristicile de or­din funcțional, a folosirii unor piese schimbabile cu durată în funcționare mai lungă cît și a proiectării unor utilaje ca­re să asigure o productivitate mai ridi­cată, respectiv piese de o mai mare pre­cizie dimensională și cu adaosuri mici de prelucrare. Contribuții în acest domeniu au cadrele didactice de la catedra noas­tră la fabricarea preselor mecanice fabri­cate la Uzina mecanică Sibiu, a ciocanu­lui matriței fabricat la uzinele „Progre­sul“ Brăila etc. Este în curs proiectarea unui utilaj pentru fabricarea prin defor­mare a șuruburilor pentru Uzina mecani­că de material rulant „16 Februarie" Cluj etc. Realizările noastre privind aplicarea rezultatelor cercetărilor în producție pu­teau fi și mai­­ mari. Alături de unele deficiențe ale noastre, rezultatele au fost diminuate datorită insuficientei atenții date sectoarelor de prelucrare la cald de conducerile unor întreprinderi sau chiar de către foruri mai înalte. Este o reali­tate că in aceste sectoare condițiile de lucru sunt mai grele și mai puțin atră­gătoare. Este însă tot o realitate că în aceste sectoare se pune baza producției din punctul de vedere al folosirii efici­ente a metalului și a ridicării duratei în funcționare a pieselor componente ale oricărei mașini și utilaj. între aceste sectoare de prelucrare a metalelor și cele de prelucrare prin așchiere există deca­laj mare la multe întreprinderi din țară Progrese însemnate în această direcție se pot face, credem, prin construirea de turnătorii și forje centralizate, cu un grad mai mare de mecanizare și auto­matizare. Aceasta ar asigura o dotare mai bună, o perfecționare mai complexă a cadrelor și prin aceasta producerea de piese de calitate mai ridicate cu adaosuri de prelucrare mai mici și cu un procent de rebuturi mai redus. Un factor mobili­zator pe linia valorificării superioare a metalului îl va avea, credem, și Confe­rința pe țară a forjurilor care se va ține la Cluj în zilele de 8—9 decembrie 1972, la care contribuția cadrelor didactice de la catedra noastră este apreciabilă. AU FOST REZOLVATE IMPORTANTE PROBLEME RIDICATE DE ÎNTREPRINDERI Prof. dr. ing. V. IONUȚ, șeful Catedrei mașini agricole înfăptuirea programului elaborat de Congresul al X-lea și Conferința Naționa­lă a partidului de dezvoltare într-un ritm mai accelerat a economiei, implică anga­jarea tuturor­ forțelor pentru cîștigarea acestei importante bătălii. Alături de în­tregul popor, cadrele didactice care lu­crează în colectivul catedrei de mașini a­­gricole au hotărît să-și sporească efortu­rile în vederea realizării unității învăță­­mînt-cercetare-producție, contribuind ast­fel la rezolvarea unor probleme importan­te puse de întreprinderi. Activitatea de cercetare științifică se desfășoară în cadrul catedrei noastre pe colective care cuprind grupuri de discipline, în funcție de spe­cificul acestor discipline cercetarea știin­țifică a abordat teme dintr-un domeniu larg, avînd contracte cu unitățile S.M.A., uzine constructoare de mașini și institute de cercetări. O scurtă retrospectivă a preocupărilor acestor colective permite să se enumere cîteva din temele de cercetare care au fost finalizate prin aplicarea în producție. Astfel, colectivul disciplinelor de specialitate a realizat studii și cerce­tări privind reducerea defecțiunilor la ar­borii cotiți, bolțurile de piston și roțile dințate de la trac­toarele exploatate in ca­drul S.M.A. Cluj. Cadrele didactice de la disciplinele de desen, în cadrul unei con­venții cu întreprinderea Metalurgică Aiud, au reproiectat o serie de piese din tablă a căror desfășurare a fost greșit proiectată, contribuind prin aceasta la înlăturarea ri­sipei de tablă care ar fi existat prin apli­carea tehnologiei date de proiect. De ase­menea, în colaborare cu colectivul disci­plinelor de specialitate pentru secția de mecanică agricolă s-a reproiectat o ma­șină de recoltat cartofi pentru S.M.A. Huedin, în cadrul colectivului ce lucrează la disciplina organe de mașini au fost fina­lizate două teme de importanță majoră pentru economia de metal și valorificarea superioară a sa. Astfel, prin aplicarea lu­crării de doctorat a prof. dr. ing. Alexan­dru Chișu, la executarea lagărelor cu alu­necare din fontă cu grafit nodular s-au obținut economii, numai la U.M.M.R. „16 Februarie“ de 14 milioane lei ca urmare a înlocuirii corpului cuzineților din bronz cu fontă cu grafit nodular. Astăzi acest procedeu introdus încă din 1954 la U.M.M.R. „16 Februarie“ Cluj este gene­ralizat pe țară la toate uzinele de reparat material rulant, în colaborare cu între­prinderea Metalurgică Aiud s-au realizat utilaje siderurgice pentru Combinatul Si­derurgic Hunedoara, utilizînd fonta arma­tă. Introducerea acestui procedeu a adus importante economii prin valorificarea superioară a metalului mărind durabilita­tea utilajelor. Economiile realizate de C.S.H. sunt de peste 6 milioane anual. Colectivul disciplinei organe de mașini a avut ca preocupare în ultimii ani extin­derea utilizării fontei cu grafic nodular la construcția roților dințate și experi­mentarea acestui material în diferite con­diții de solicitare a angrenajelor. Valori­ficarea superioară a acestei fonte în con­strucția de angrenaje pe baza cercetărilor întreprinse constituie obiectul unei con­venții în curs de încheiere cu întreprinde­rea I.U.S.U. Tg. Mureș. Un alt exemplu de preocupări privind reducerea manoperei de prelucrare îl constituie realizarea roților dințate cu au­­tocompensarea erorilor de paralelism din­tre flancurile conjugate, în cadrul unei teze de doctorat elaborată de conf. dr. ing. Mihai Bogdan. Tema acestei teze este înregistrată la O.S.I., fiind obiectul unei invenții a cărei aplicare ar aduce impor­tante economii prin metoda de prelucrare a roților dințate și durabilitatea acestora în funcționare O preocupare legată de ob­ținerea unor scule de precizie pentru pre­lucrarea roților dințate o constituie teza de doctorat realizată și experimentată de tov. șef lucr. dr. ing. Antal Adalbert în cadrul unei convenții cu U.M. Cugir. Re­zultatele expermentale obținute cu fre­zele mele cilindrice cu unghi de degajare pozitiv la prelucrarea roților dințate, au permis evidențierea superiorității acestei scule care va fi aplicată la U.M. Cugir. Preocupările­ noastre viitoare urmăresc finalizarea cercetărilor în diferite uzine și (Continuare în pag. a­­l.a) România se află in perioada înfăptuirii unui nou plan cincinal, într-o perioadă de avânt accelerat al dezvoltării forțelor de producție, a întregii vieți economico-sociale. Ritmul înalt al creșterii economice din actualul cincinal va determina reducerea decalajului existent între Româ­nia și cele mai dezvoltate țări din punct de vedere eco­nomic, va contribui la ridicarea nivelului general de bună­stare a poporului. A asigura atingerea acestor ritmuri — și de ce nu a le depăși — nu se poate face fără o ridicare a nivelului tehnic al producției și perfecționarea organizării vieții economice și sociale. E nevoie de a asimila în cel mai scurt timp posibil noutățile tehnice pentru a crește pro­ductivitatea muncii sociale — acest sintetic indicator ca­re reflectă în ultima instanță nivelul dezvoltării economi­ce a oricărei națiuni. Dar progres rapid în domeniul teh­nic este neconceput fără o largă activitate de cercetare științifică națională care să permită economiei românești să beneficieze de metode și procedee tehnologice inedite. La Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie a.c. tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU fixa cîteva din direcțiile activi­tății de cercetare științifică, răspunderile care revin oa­menilor de știință. „Cercetarea pe anul 1973 — spunea secretarul general al partidului — trebuie să contribuie la rezolvarea problemelor majore, cu caracter prioritar ale dezvoltării economico-sociale a țării... Un obiectiv e­­sențial îl constituie, de asemenea, crearea de produse noi în domeniul construcțiilor de mașini, al industriei chimi­ce, precum și în alte ramuri, elaborarea de tehnologii perfecționate“. Sarcini clare, precise pentru cei ce au rol determinant în introducerea și generalizarea noului în domeniul teh­nic, pentru cercetătorii din institute, cadre didactice din invățămintul superior, cadre tehnice din întreprinderi. O mai bună conlucrare dintre cercetare, învățământ și pro­ducție constituie calea care poate stimula activitatea de cercetare și scurta timpul de la apariția ideii la aplica­rea ei în producția curentă. In cele ce urmează ne-am propus să relatăm modul în care cadrele didactice de la Institutul Politehnic Cluj se preocupă de două importante teme și anume VALORIFICA­REA SUPERIOARA A METALULUI și REDUCEREA MA­NOPEREI DE EXECUȚIE A PRODUSELOR DIN METAL.

Next