Făclia, octombrie-decembrie 1972 (Anul 26, nr. 8052-8130)
1972-12-03 / 8106. szám
I S-au împlinit 87 de ani de la nașterea unuia dintre cei mai mari scriitori ai literaturii noastre — Liviu Rebreanu. Personalitatea omului și scriitorului se înscrie între exemplele cele mai strălucite pe care le-a dat literatura română dintre cele două războaie mondiale: amintirea omului, din imaginea pe care ne-a lăsat-o, reface modelul unui caracter distins, iar opera lui — oricîte căutări vor veni să-și înregistreze un act de naștere — rămîne, prin marea ei artă, prin substanța-i autentică menită să-l individualizeze între creatori, una din marile valori care vor birui timpul. Născut într-o noapte de noiembrie, sub o ploaie de stele — cum notează sensibil fiica sa, Puiu Rebreanu — viitorul scriitor era dintre cei aleși — ca și Eminescu, Creangă, Caragiale sau Blaga — să înscrie o nouă treaptă în ascensiunea spiritualității românești. „Lingă muntele Țibleș, înfundat ca în albie și ferit de vînturi, satul Tîrlișua adăpostea cîndva doi soți, Vasile și Ludovica Rebreanu. La 27 noiembrie 1885... venea un om pe lume. Picurau din cer (stele) din belșug, cu prisosință, stropi de lumină, scăpărări argintii în noapte tîrzie de toamnă! ...feciorul meu va fi om însemnat! Afară plouă cu stele!“ va spune cu emoție fericitul învățător. „De satul Maieru, însă ■— cum mărturisește scriitorul — se leagă pe urmă primele impresii care au lăsat urme ce nu se pot șterge, în toate domeniile percepției și ale conștiinței“. Și tot în satul Maieru va trăi „cele mai frumoase și mai fericite zile“ ale vieții sale. Maieru, și apoi Prislopul, de lîngă Năsăud — care azi îi poartă numele — vor fi primele medii de viață care vor alimenta substanța viitoarelor mari opere. Legenda, care îl păstrează atît de familiar aici, îl ancorează prin fire nevăzute, vrînd parcă să-l rețină cit mai viu pe locurile care i-au fost dragi, care i-au umplut sufletul, și cărora le-a răspuns dîndu-le o parte din nemurire. Subliniind legătura dintre operă și viață, cu luciditatea-i caracteristică, scriitorul dă prețioase lămuriri atît asupra genezei, cit și a raportului dintre arta sa și realitate în „Mărturisirile" sale. „Realitatea pentru mine a fost numai un pretext pentru a-mi crea o altă lume, nouă, cu legile ei, cu întîmplările ei“... „Poate că azi nici eu însumi n-aș mai fi în stare să explic atîtea scene cum s-au înlănțuit, de unde au apărut“. „Emoția nu intră în artă în stare brută, luată gata din natură, ci totdeauna transformată complet prin misterioase și insesizabile metamorfoze, care constituie însăși taina creației literare“. Creatorul lui Ion, al Pădurii spînzuraților, al Răscoalei, ca să amintim doar titlurile arhicunoscute, traduse în zeci de limbi, Liviu Rebreanu rămîne romancierul de tip monumental, care aduce un univers specific într-o structură ce poartă amprenta unei mari personali tăți, înscriindu-și numele alături de marii romancieri din literatura universală. Plecat prematur, în plină forță de creație, Liviu Rebreanu a lăsat o adîncă impresie în rîndul celor ce l-au cunoscut, cutremurîndu-i. „Venea nemurirea — notează Claudia Minulescu în acea zi tristă de toamnă a anului 1944 — închisă în patru scânduri să se futeze generos pămîntului, de unde ieșise Ion, crescuse Bologa, se mîntuiau țăranii chinuiți și morți pentru dreptate... Venea să poposească definitiv, sub cerul metropolei, în care inima lui palpitase și se abătuse tumultuos, cînd sîngele lui, numai din argilă, își făurea eroii ce avea să-i aducă nemurirea...“ A rămas opera, marea sa operă, perenă ca marile edificii, să înfrunte timpul, Valeriu VARVARI PLASTICA^. CSEH GUSZTÁV Cseh Gusztáv, unul dintre cei mai cunoscuți graficieni clujeni, s-a născut la 13 iulie 1934 la Cluj. Mediul familial (tatăl său, Cseh Gusztáv, de asemeni un reputat grafician, profesor la Institutul „Ion Andreescu“ din Cluj) potențează înclinația sa timpurie pentru desen, pasiunea pentru grafică. Ca urmare absolvă Institutul de arte plastice „Ion Andreescu“ din Cluj în 1960. Din 1961 de cînd datează și debutul său expozițional în cadrul expoziției regionale de grafică Cluj, artistul va participa la toate expozițiile regionale, județene, festive organizate la Cluj, precum și la saloanele de grafică organizate la București. Cseh Gusztáv a participat de asemenea la manifestarea expozițională a Filialei U.A.P. Cluj în Iugoslavia la Titograd (1968). Expozițiile personale (grafică de șevalet) deschise la Cluj (1965 și 1967) și Sibiu (1972) ca și aceea mai amplă de la Satu Mare (1968) constituie o confirmare a seriozității cu care artistul își concepe creația. Iubind lumea cărților, Cseh Gusztáv caută și exprimarea în forme plastice, cît mai adecvate, a conținutului ideatic a acestora, creația în domeniul graficii de carte alcătuind o preocupare consecventă a artistului. începînd încă din anii studenției, graficianul a ilustrat și a realizat prezentarea grafică a peste 200 de cărți. Pentru prezentarea grafică a colecției Forrás (Kriterion) Cseh a primit diploma de onoare pentru „cele mai frumoase cărți ale anului“. De asemenea, a colaborat cu desene și ilustrații la numeroase ziare și reviste: Utunk, Korunk, Igazság, Săptâmîna, Napsugár și a participat expozițiile de grafică de carte. Astfel la expoziția republicană organizată la Cluj „Arta cărții“ expune ilustrațiile la cartea de basme „Floarea albă“. Numeroase dintre lucrările sale au intrat în patrimoniul muzeelor de artă din București, Cluj, Iași etc. Dedicată artistului, monografia semnată de Sf. Boghida cuprinde pe lîngă o prezentare biografică succintă și o concretizare a operei. In prezent, graficianul Cseh Gusztáv se pregătește pentru deschiderea unei expoziții la Esztergom (Ungaria). Alexandra RUS DEAK BEKE EVA Artista decoratoare Deak Beke Éva s-a născut la 21 februarie 1940, la Sf Gheorghe (județul Covasna). După absolvirea Liceului de arte plastice din Tg. Mureș, Beke Eva se înscrie la Institutul de arte plastice „Ion Andreescu“ din Cluj, pe care îl absolvă în 1963 (la clasa de textile a profesorului Iosif Bene). Participarea, în 1965, la expoziția republicană de artă decorativă deschisă la sala Dalles din București marchează debutul expozițional al artistei. In 1966, Deak Beke Eva expune tapiserii la Sf. Gheorghe, în cadrul unei expoziții de grup organizată de foștii elevi ai liceului de arte plastice din Tg Mureș; în anul următor, artista este prezentă atît în expoziția regională deschisă la Cluj, cît și în expoziția trienală deschisă la București, în Capitală, Deak Beke Eva expune și în anii 1968 și 1969, precum și în 1971 în cadrul expoziției plasticienilor clujeni la București. De menționat, de asemenea, participarea artistei la expoziția Cenaclului Tineretului — Cluj 1971, precum și la Expoziția județeană de artă plastică — Cluj 1972. Bogata activitate expozițională a tinerei artiste decoratoare clujene cuprinde, de asemenea, participări la expoziții din străinătate: Moscova — 1965, Lyon — 1968, Varșovia și Viena — 1970. Lucrări ale artistei se găsesc în colecțiile unor prestigioase instituții muzeale: Muzeul de artă al Republicii Socialiste România, Muzeul Țării Crișurilor — Oradea, Livia DRAGOI CSEH GUSZTÁV, MASA AMINTIRII DEAR BEREEVA, UMBRA ȘI LUMINA SINOPTIC O ZI FARA MATEMATICA „O zi fără matematică“ s-a desfășurat într-o școală din orașul american Tresson. Elevii și profesorii au hotărît să nu facă în ziua aceea nici un calcul, să nu folosească ceasurile și calendarele și îndeosebi să nu aibă de-a face cu nici un fel de cifre. Experiența, a demonstrat, de fapt, cît este de necesară matematica. Elevii înșiși, după cîteva ceasuri, s-au convins că nu pot trăi fără matematică. MAȘINI „INFRACTOARE“ PATATE CU VOPSEA Șoferilor care se fac vinovați de comiterea diverselor infracțiuni pe drumurile publice, poliția statului New York le-a oferit o surpriză: împroșcarea cu vopsea. Dacă la semnalul „stai!“ șoferul nu se conformează, în direcția sa pornește o mașină a poliției de pe geamul căreia iese țeava unei puști. De la 300 m, din ea sunt aruncate spre mașina „infractoare“ jeturi de vopsea; dacă șoferul se face vinovat de încă o abatere, urmează o altă culoare de vopsea, toate aplicate pe port-bagajul mașinii. Dacă pe geamul din spate apare o pată mare roșie, mașina respectivă este oprită la primul post de poliție; ea s-a făcut vinovată de abateri grave de la regulile de circulație fapt pentru care șoferul urmează să-și primească pedeapsa. „SOTP“ Pe o stradă dintr-un mic orășel vest-german există un indicator rutier cu inscripția: SOTP. Autoritățile nu consideră necesar să corecteze inscripția, pe motivul că indicatorul își îndeplinește misiunea: fiecare șofer se oprește ca să privească cu atenție greșeala de pe pancartă. LONGEVITATE... Se spune, pînă la proba contrarie, că cetățeanul american de culoare Charlie Smith din Florida este cel mai bătrân om de pe pămînt. El revendică 130 de ani și își amintește foarte bine ziua cînd, acum 118 ani, s-a urcat din Liberia pe un vapor devenind apoi sclav în Lumea nouă. Avea 21 ani, cînd Abraham Lincoln a abolit sclavia, și lucra la o fermă în Texas, apoi a participat la războiul de secesiune și își amintește de războiul hispano-american. I NEȘANSA SPĂRGĂTORILOR / Hoții erau în al nouălea cer de fericire: descoperiseră, în orașul Torino, atelierul mult visat — pustiu, fără paznic, fără cîini polițiști și cu ușile închise fără dispozitive speciale de siguranță. Dar, surpriză! Abia intrați pe acest pămînt al făgăduinței, urechile lor au fost asurzite de zgomotul rău prevestitor al sirenelor de alarmă și al soneriilor.Explicația: nenorocoșii răufăcători nimeriseră în atelierul unei fabrici de mecanisme pentru alarme electronice. CURIOZITĂȚI LA SALONUL DE ARTE MENAJERE în fiecare an, la Bruxelles, se organizează o expoziție internațională de produse de uz casnic. La capitolul curiozități s-au remarcat, în acest an, vana de baie cu ușă pentru persoane mai în vîrstă sau bolnavi care nu pot trece peste pereții înalți ai băii, un aparat pentru adunarea vacilor intr-un singur loc al pășunii, o lampă pentru „înghițit“ insecte și, în sfîrșit, un fierbător de cafea care intră în funcțiune în momentul cînd din pat se aude un căscat puternic... AU EXISTAT AMAZOANELE? Conchistadorii sosiți în America de sud în secolul al XVI-lea au afirmat că au fost întîmpinați aici de niște femei înalte, blonde, înarmate cu arcuri cu săgeți. împrejurările presupun că spaniolii s-au ținut la distanță de aceste ființe agresive, fapt pentru care ar fi fost greu să se afirme cu certitudine dacă erau femei. Antropologul american Gene Savoy, a pornit-o pe urmele conchistadorilor în căutarea acestor ființe — denumite de Herodot_amazoane — și a descoperit în pădurile braziliene peste 40 de localități construite de chachapoyas — o rasă de indieni cu pielea albă și ochii albaștri. întors din această expediție care a durat 50 de zile, profesorul american a declarat că conchistadorii i-au putut foarte ușor lua pe indienii blonzi drept femei. VA ENERVEAZĂ ELECTRICITATEA? Experiențele realizate de un grup de specialiști din Austria au demonstrat că în locuințele unde se află mobilă din mase plastice există, în aer, un cîmp electric de 40—70 mai mare decît în încăperile cu mobilă obișnuită. De asemenea, perdelele și draperiile din material sintetic au, în multe cazuri, influențe negative asupra psihicului celor dinăuntru. Razele soarelui creează, în contact cu aceste perdele, un cîmp electric care, deși este de scurtă durată, totuși „enervează“ oamenii făcîndu-i să nu se simtă in apele lor. SnniNTÄ*TEHN!GÄ* STIINTA FĂCLIA, 3 decembrie 1972 m min» minim miniim DOUĂ DIRECȚII DE CERCETARE PENTRU VALORIFICAREA superioară a metalului Prof. dr. ing. I. DRAGAN, șeful Catedrei mașini și utilaje de prelucrare la cald Folosirea mai eficientă a metalului a fost întotdeauna privită de membrii catedrei de mașini și utilaje de prelucrare la cald ca o problemă de mare importanță pentru industrie. Actualitatea și importanța ei reiese și din expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie a.c., unde arată: „Avem rezerve mari de economisire a metalului în industria metalurgică. Pierderile de metal continuă să fie mari atît în procesul de laminare, cît și de prelucrare... Din această cauză, o mare parte din producția de metal se reîntoarce în uzinele siderurgice la retopit, sub formă de resturi, tăieturi sau span, irosindu-se astfel o cantitate uriașă de muncă, energie, cocs... Și în ramura prelucrării metalelor, adaosurile mari duc la ocuparea inutilă a mașinilor-unelte, la prelungirea timpului de prelucrare a pieselor și subansamblelor, deci nu numai că provoacă irosirea metalului, dar influențează negativ și asupra productivității muncii. Iată de ce consider că problema economisirii metalului trebuie să constituie un obiectiv central al activității ministerelor, întreprinderilor metalurgice și constructoare de mașini“, în preocupările noastre de cercetare privind valorificarea superioară a metalului s-a mers pe două linii: una tehnologică și alta legată de construcția de utilaje. în domeniul tehnologic au fost rezolvate unele teme specifice turnătoriei, ca: „Elaborarea unor fonte de mare rezistență la uzură“ și „Turnarea pieselor din fontă cu grafit nodular cu pereți subțiri“. Pe baza cercetărilor efectuate în cadrul primei teme s-au elaborat tehnologii de turnare a unor piese supuse la uzură abrazivă, piese care au fost puse in funcțiune la unele uzine, uzine care ne-au confirmat că piesele executate de noi și după tehnologia noastră se comportă excelent, eliminîndu-se astfel procurarea unor piese din import. în cadrul celei de-a doua teme, s-au elaborat tehnologii de obținere a pieselor de tipul carcaselor, corpurilor de armături etc., cu pereți subțiri din fontă cu grafit nodular. Noutatea constă tocmai în posibilitatea obținerii prin turnare a unor astfel de piese din fontă cu grafit nodular. Preocupările noastre pe linia îmbunătățirii calității pieselor forjate și a micșorării adaosurilor de prelucrare au cuprins mai multe aspecte, în care am obținut realizări însemnate. O problemă de mare însemnătate în acest domeniu o constituie stabilirea domeniului optim de temperatură la care trebuie făcută deformarea metalelor pentru a se obține calitatea cea mai bună a pieselor. Aceste cercetări conduc la alegerea temperaturii optime de deformare care să asigure caracteristici fizico-mecanice ridicate, pierderi mici de metal la încălzire, micșorarea adaosurilor de prelucrare. Insistăm acum în mod mai accentuat pe prelucrările la semicard, mai ales la prelucrările prin extrudare, care au avantaje deosebite din acest punct de vedere. Sîntem singurii în țară care am avut preocupări mari privind curățirea oxizilor de pe semifabricatele încălzite în vederea matrițării prin metode hidraulice și mecanice. O instalație la faza pilot a fost construită și pusă în funcțiune la Fabrica de rulmenți Bârlad, dînd rezultate mulțumitoare. Extinderea acestui procedeu va contribui mult la micșorarea atlosului de prelucrare la piesele matrițate. O altă preocupare a constituit-o matrițarea semifabricatelor turnate din oțel și fontă. In urma studiilor efectuate a reieșit că unele semifabricate turnate din fontă pot primi, în urma deformării, caracteristici mecanice foarte ridicate. Aceste tehnologii au avantaje deosebite,atît din punctul de vedere al folosirii raționale a materialului — putind înlocui multe piese din oțel, cu piese din fontă la care se pot asigura adaosuri de prelucrare mici — cît și productivități mai mari, prin eliminarea operațiilor pregătitoare matrițării finale. Pe linia tratamentelor termice, preocupări mai intense am avut în domeniul tratamentelor termo-chimice și mai ales din punctul de vedere al influenței deformării plastice anterioare asupra calității pieselor tratate. Prin aceste tratamente, economisirea de metal apare indirect ca urmare a micșorării procentului de rebut la tratamente termice și prelungirea duratei de funcționare a pieselor tratate. Aș da un singur exemplu de acest fel: aplicînd metoda noastră de fabricare a unor bacuri pentru pretensionarea cablurilor la fabricarea elementelor din beton, acestea s-au dovedit a fi de foarte bună calitate. Precizăm că aceste bacuri s-au adus înainte (și se aduc parțial și acum) din import. S-a încercat să se execute în țară, rezultatele fiind mai puțin satisfăcătoare. Pentru a compara rezultatele obținute cu diferite bacuri se dau următoarele date: durata celor din import este de circa 40 trageri, a celor executate de diferite întreprinderi în jurul a 10—12 trageri, iar a celor executate de noi între 40 și 50 de trageri. Întrucît numărul acestor bacuri folosite în țară atinge cifra de circa 100 000/an, economiile de material și manoperă ce se pot atinge prin aplicarea tratamentului termic respectiv sînt apreciabile, în domeniul proiectării utilajelor au existat și există preocupări atît în ceea ce privește reducerea greutății, păstrînd sau chiar ridicînd caracteristicile de ordin funcțional, a folosirii unor piese schimbabile cu durată în funcționare mai lungă cît și a proiectării unor utilaje care să asigure o productivitate mai ridicată, respectiv piese de o mai mare precizie dimensională și cu adaosuri mici de prelucrare. Contribuții în acest domeniu au cadrele didactice de la catedra noastră la fabricarea preselor mecanice fabricate la Uzina mecanică Sibiu, a ciocanului matriței fabricat la uzinele „Progresul“ Brăila etc. Este în curs proiectarea unui utilaj pentru fabricarea prin deformare a șuruburilor pentru Uzina mecanică de material rulant „16 Februarie" Cluj etc. Realizările noastre privind aplicarea rezultatelor cercetărilor în producție puteau fi și mai mari. Alături de unele deficiențe ale noastre, rezultatele au fost diminuate datorită insuficientei atenții date sectoarelor de prelucrare la cald de conducerile unor întreprinderi sau chiar de către foruri mai înalte. Este o realitate că in aceste sectoare condițiile de lucru sunt mai grele și mai puțin atrăgătoare. Este însă tot o realitate că în aceste sectoare se pune baza producției din punctul de vedere al folosirii eficiente a metalului și a ridicării duratei în funcționare a pieselor componente ale oricărei mașini și utilaj. între aceste sectoare de prelucrare a metalelor și cele de prelucrare prin așchiere există decalaj mare la multe întreprinderi din țară Progrese însemnate în această direcție se pot face, credem, prin construirea de turnătorii și forje centralizate, cu un grad mai mare de mecanizare și automatizare. Aceasta ar asigura o dotare mai bună, o perfecționare mai complexă a cadrelor și prin aceasta producerea de piese de calitate mai ridicate cu adaosuri de prelucrare mai mici și cu un procent de rebuturi mai redus. Un factor mobilizator pe linia valorificării superioare a metalului îl va avea, credem, și Conferința pe țară a forjurilor care se va ține la Cluj în zilele de 8—9 decembrie 1972, la care contribuția cadrelor didactice de la catedra noastră este apreciabilă. AU FOST REZOLVATE IMPORTANTE PROBLEME RIDICATE DE ÎNTREPRINDERI Prof. dr. ing. V. IONUȚ, șeful Catedrei mașini agricole înfăptuirea programului elaborat de Congresul al X-lea și Conferința Națională a partidului de dezvoltare într-un ritm mai accelerat a economiei, implică angajarea tuturor forțelor pentru cîștigarea acestei importante bătălii. Alături de întregul popor, cadrele didactice care lucrează în colectivul catedrei de mașini agricole au hotărît să-și sporească eforturile în vederea realizării unității învățămînt-cercetare-producție, contribuind astfel la rezolvarea unor probleme importante puse de întreprinderi. Activitatea de cercetare științifică se desfășoară în cadrul catedrei noastre pe colective care cuprind grupuri de discipline, în funcție de specificul acestor discipline cercetarea științifică a abordat teme dintr-un domeniu larg, avînd contracte cu unitățile S.M.A., uzine constructoare de mașini și institute de cercetări. O scurtă retrospectivă a preocupărilor acestor colective permite să se enumere cîteva din temele de cercetare care au fost finalizate prin aplicarea în producție. Astfel, colectivul disciplinelor de specialitate a realizat studii și cercetări privind reducerea defecțiunilor la arborii cotiți, bolțurile de piston și roțile dințate de la tractoarele exploatate in cadrul S.M.A. Cluj. Cadrele didactice de la disciplinele de desen, în cadrul unei convenții cu întreprinderea Metalurgică Aiud, au reproiectat o serie de piese din tablă a căror desfășurare a fost greșit proiectată, contribuind prin aceasta la înlăturarea risipei de tablă care ar fi existat prin aplicarea tehnologiei date de proiect. De asemenea, în colaborare cu colectivul disciplinelor de specialitate pentru secția de mecanică agricolă s-a reproiectat o mașină de recoltat cartofi pentru S.M.A. Huedin, în cadrul colectivului ce lucrează la disciplina organe de mașini au fost finalizate două teme de importanță majoră pentru economia de metal și valorificarea superioară a sa. Astfel, prin aplicarea lucrării de doctorat a prof. dr. ing. Alexandru Chișu, la executarea lagărelor cu alunecare din fontă cu grafit nodular s-au obținut economii, numai la U.M.M.R. „16 Februarie“ de 14 milioane lei ca urmare a înlocuirii corpului cuzineților din bronz cu fontă cu grafit nodular. Astăzi acest procedeu introdus încă din 1954 la U.M.M.R. „16 Februarie“ Cluj este generalizat pe țară la toate uzinele de reparat material rulant, în colaborare cu întreprinderea Metalurgică Aiud s-au realizat utilaje siderurgice pentru Combinatul Siderurgic Hunedoara, utilizînd fonta armată. Introducerea acestui procedeu a adus importante economii prin valorificarea superioară a metalului mărind durabilitatea utilajelor. Economiile realizate de C.S.H. sunt de peste 6 milioane anual. Colectivul disciplinei organe de mașini a avut ca preocupare în ultimii ani extinderea utilizării fontei cu grafic nodular la construcția roților dințate și experimentarea acestui material în diferite condiții de solicitare a angrenajelor. Valorificarea superioară a acestei fonte în construcția de angrenaje pe baza cercetărilor întreprinse constituie obiectul unei convenții în curs de încheiere cu întreprinderea I.U.S.U. Tg. Mureș. Un alt exemplu de preocupări privind reducerea manoperei de prelucrare îl constituie realizarea roților dințate cu autocompensarea erorilor de paralelism dintre flancurile conjugate, în cadrul unei teze de doctorat elaborată de conf. dr. ing. Mihai Bogdan. Tema acestei teze este înregistrată la O.S.I., fiind obiectul unei invenții a cărei aplicare ar aduce importante economii prin metoda de prelucrare a roților dințate și durabilitatea acestora în funcționare O preocupare legată de obținerea unor scule de precizie pentru prelucrarea roților dințate o constituie teza de doctorat realizată și experimentată de tov. șef lucr. dr. ing. Antal Adalbert în cadrul unei convenții cu U.M. Cugir. Rezultatele expermentale obținute cu frezele mele cilindrice cu unghi de degajare pozitiv la prelucrarea roților dințate, au permis evidențierea superiorității acestei scule care va fi aplicată la U.M. Cugir. Preocupările noastre viitoare urmăresc finalizarea cercetărilor în diferite uzine și (Continuare în pag. al.a) România se află in perioada înfăptuirii unui nou plan cincinal, într-o perioadă de avânt accelerat al dezvoltării forțelor de producție, a întregii vieți economico-sociale. Ritmul înalt al creșterii economice din actualul cincinal va determina reducerea decalajului existent între România și cele mai dezvoltate țări din punct de vedere economic, va contribui la ridicarea nivelului general de bunăstare a poporului. A asigura atingerea acestor ritmuri — și de ce nu a le depăși — nu se poate face fără o ridicare a nivelului tehnic al producției și perfecționarea organizării vieții economice și sociale. E nevoie de a asimila în cel mai scurt timp posibil noutățile tehnice pentru a crește productivitatea muncii sociale — acest sintetic indicator care reflectă în ultima instanță nivelul dezvoltării economice a oricărei națiuni. Dar progres rapid în domeniul tehnic este neconceput fără o largă activitate de cercetare științifică națională care să permită economiei românești să beneficieze de metode și procedee tehnologice inedite. La Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie a.c. tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU fixa cîteva din direcțiile activității de cercetare științifică, răspunderile care revin oamenilor de știință. „Cercetarea pe anul 1973 — spunea secretarul general al partidului — trebuie să contribuie la rezolvarea problemelor majore, cu caracter prioritar ale dezvoltării economico-sociale a țării... Un obiectiv esențial îl constituie, de asemenea, crearea de produse noi în domeniul construcțiilor de mașini, al industriei chimice, precum și în alte ramuri, elaborarea de tehnologii perfecționate“. Sarcini clare, precise pentru cei ce au rol determinant în introducerea și generalizarea noului în domeniul tehnic, pentru cercetătorii din institute, cadre didactice din invățămintul superior, cadre tehnice din întreprinderi. O mai bună conlucrare dintre cercetare, învățământ și producție constituie calea care poate stimula activitatea de cercetare și scurta timpul de la apariția ideii la aplicarea ei în producția curentă. In cele ce urmează ne-am propus să relatăm modul în care cadrele didactice de la Institutul Politehnic Cluj se preocupă de două importante teme și anume VALORIFICAREA SUPERIOARA A METALULUI și REDUCEREA MANOPEREI DE EXECUȚIE A PRODUSELOR DIN METAL.