Familia, 1888 (Anul 24, nr. 1-52)
1888-10-23 / nr. 43
502 FAMILIA intitulat »Păcatul şi îndreptarea«, după care dăra Hortensia Paguba traduce o schiţă din Simons sub titlul »Stella«. Apoi se reproduc poesii de Alecsandri, Eminescu, Roseti, şi cântece poporale din Biharia. Notiţe economice, poveţe higienice incheie călindarul, care se vinde cu 30 cr. Esposițiune de bele-arte in Bucuresci. Athéneul român, având a constată starea artelor frumoase in România, in momentul terminării palatului său, a hotărît să organiseze in salele acestui palat, o esposițiune de pictură, sculptură și architechtură, cu toate ramificaţiunile lor. Luând o asemenea hotărîre, Atheneul îşi continuă misiunea sa de a desvoltă şi propagă gustul belelor-arte in România, de a incuragjă pe artişti, chemând asupra operilor lor atenţiunea publică, de a deşteptă din ce in ce mai mult in clasele avute dorinţa de a-şi procură operile de arte ale artiştilor români, de a creă cu un cuvânt, un curent artistic in România, pe lângă atâtea arte ce există in sinul seu. Athéneul face dar apel cătră toţi artiştii români din ţără de a adresă operile ce voesc a espune şefului cancelariei sale, dl Alecs. Stăncescu, (Palatul Atheneului), care le va da o chitanţă in virtutea căreia ele li se vor liberă la închiderea esposiţiunii. Deschiderea esposiţiunii e ficsată pentru 1/13 novembre a. c. Când esposiţiunea va fi completă, comitetul naţinal pentru esposiţiunea universală din Paris va fi invitat să număscă un juriu pentru a alege operile ce, cu consimţementul artiştilor, vor pută figură la acesta din urmă esposiţiune. La închiderea esposiţiei, Athénéul va distribui recompense artiştilor ale căror opere vor fi premiate. »Manualul recunoscerilor militare«, de căpitanul I. Carellea, a doua ediţiune revidată, avragiu aprobat de ministrul României încă din anul 1868 şi reamintit şi acum pentru instrucţiune prin un ordin cercular al generalului-condamnat al corpului 3 de armată nr. din mai. A eşit in tipografia A. Codrean in Focşani. Diare nene. Gazeta va eşi la Bucureşci, cu ilustraţiuni, in toatefilele. — Prahoveanul va eşi la Ploeşti şi va fi organul tinerimei instruite, dramatice. Gustul românesc nu se potriveşte de fel cu cel nemţesc. Dar şi actorii au jucat slab. Lipsesc artiştii dramei: Manolescu, Notara, dna Aristiţa Manolescu. Fără ei nu se poate intipui drama pe prima scenă română. A treia piesă jucată a fost comedia »Agachi Flutur« de V. Alecsandri, s’a dat de trei ori. Ea Caransebeş Societatea română de cântări şi musică va ţină in 4 novembre adunare generală, ăi săra va urmă o convenire colegială. Presidentul Societăţii e dl Traian Barzu, secretar dl Nic. Velcu. Pentru teatrele ungureşci sunt înscrise in buget următorele sume pe 1889: 1. subvenţiunea statului pentru operă 245,300. ; 2. pentru amortisarea împrumuturilor operei (in sumă de 315,000 şi 85,000 fl.) 27,750 fl.; 3. subvenţiunea statului pentru teatrul naţional 91,000 fl.; 4. pentru fondul de pensiune al teatrului naţional 8,00 fl.; 5. subvenţiunea statului pentru teatrul naţional din Cluj 14,000 fl.; 6. pentru trebuinţele teatrului naţional 27,300 fl.; 7. pentru sprijinirea reuniunei actorilor ungureşci 5,000 fl. Cheltuielile toate sunt deci 418,350 fl., cu 63,035 fl. mai mult ca in anul trecut. TEATRU ŞI MUSICA. Selri teatrale. Carmen Sylva a scris o dramă in cinci acte care se va juca pe scena Teatrului Naţional din Bucuresci, in stagiunea acesta. — Artistul Gi Manolescu a sosit la Bucuresci, din escursiunea sa artistică, făcută ’n Basarabia. — Artistul Gabrielescu, tenoristul liric al Teatrului Naţional din Bucureşci, cântă acuma la Trevisso cu succes mare. — Artistul Dimitrescu, care se află in Melbourne-Sydney (Oceania), joacă cu succes in »Lucia«. — Sarah Perhardt are să sosescă la Bucuresci in 1/13 novembre ; prima piesă in care va debuta, va fi »Tosca«. Societatea pentru fond de teatru român. Adunarea din Lugos, afară de escelentul succes moral şi cultural-artistic, a produs Societăţii şi un vinit considerabil. Socotelile încă nu sânt încheiate definitiv, căci se mai aştăptă unele liste dela colectanţii din impregiurime. Pân’acuma s’a constatat şi s’a trimis presidentului adunării 600 fl. in bani gata şi o obligaţiune de 100 fi., cu totul dară 700 fi. După incheiarea socotelilor vom publică in foia nostră un raport amănunţit despre toate intratele in cassa Societăţii. Teatrul Naţional din Bucureşci. A doua piesă, germană şi asta, ’ ce s’a represintat in stagiunea de acuma, adeca »Fiicele domnului Fabricius«, a că()ut cu deseverșire. Publicul rîdea la locurile cele mai CE E NOU? Scrii personale. Maj. Sa regina petrece tot la Corfu, de unde face escursiuni prin apropiere; in orele sale libere studiază limba greco modernă. — Dl Alesandru Mocsonyi, după cum ne spune „Tribuna«, are să intre in lupta militantă politică. — Dl Iacob Negruzzi va fi numit cât de curând ministru al domeniilor din România. Şcrri militare. La 1 novembre au fost înaintaţi in armata comună şi următorii ani: la rangul de general maior, colonelul Teodor Seracin, colonel vicecolonelul de la husari George Fagarasi de Făgăraș ; majori, căpitanii de cl. I Mihai Ioanovici in regimentul de infanterie nr. 63 si Antonie Russ in regi. de inf. 98; căpitani de cl. I, căpitanii de cl. II Dionisie Sabailă in reg. de inf. nr. 64, Iacob Modrijan reg. 97, George Popovici in reg. 77, Dionisie Algya alias Poppa de Also-Romana 5 şi Olimpiu Pistrilă 2 ; căpitani cl. II., locotenenţii: Stefan Velican 29, George Munteanu 33, Blasiu Furman 47, loan Lilesco 5, Nicolae Ceuşianu 63, Mihai Seracin 43; locotenenţi: sublocotenenţii Emil Maculean 36, Iulian Brote 62, Aurel Predovici 64, Nicolau Băiilă 62, Iacob Sebastian 79, Iosif Musteţiu 50, Antonie Mazuran 102, şi Alecsandru Zurzul 64; locotenenţi, locoţiitori de oficeri: Traian Zsivan 43, Paul Sava 37, I. Popovici 31, Adolf Basaraba 50, T. Filipescu 70 şi Eduard Russ 49 şi la artilerie s’a numit locotenent, sublocotenentul Augustin Popp. La honvedi, căpitanul de cl. II George Mihuţiu a fost numit căpitan cl. I., locotenentul Sigismund Danes căpitan cl. II, or medicul asistent in reservă dr. Alecsandru Ceuşianu medic superior in reservă. Numiri- Dl dr. Emilian Valuţchi a fost numit profesor la universitatea din Cernăuţi. — Dl George Gavriluţ, diurnist la tribunalul din Deş, a fost numit cancelist de cl. II la institutul corecţional din Gherla. — Dl Basiliu Leş, absolvent de teologie din Budapesta, a fost numit profesor la preparandia din Gherla, in locul dlui V. Gr. Borgovan, care s’a mutat la Brăila. Hymen. Cununia dlui dr. Aurel Mureşan, directorul diarului »Gazeta Transilvaniei« cu dşăra Elena I. B. Popoviei, absolventă a şcolei de pictură din Viena, s’a serbat la Braşov, după cum ni se scrie de acolo, la 9/21 octombre in biserica Sf. Nicolae, Anul XXIV