Familia, 1891 (Anul 27, nr. 1-52)
1891-01-27 / nr. 4 szám
46 FAMILIA Th. Aman a deschis de vr’o doue luni o esposiţie de tablouri ale sale, la Bucureşci, in palatul băilor Eforiei. — Sculptorul Vasilescu din Craiova, care a studiat in Italia, va face o călătorie de studiu prin diversele oraşe mai mari ale Europei. — Dra Văcărescu, doră de onoare a reginei României, pregăteşte un nou volum de poesii in editura lui Lemerre din Paris, Vlasia. Acesta e titlul unui important articol ce-l găsim publicat in fascicula a VII a tomului XVIII al buletinului Societăţii ungureşci de geografie (Földrajzi Közlemények,) care apare in Budapesta, cu sprijinul Academiei ungureşti de sciinţe, redactat de secretarul general al societăţii, dl Antoniu Berecz. Autorul articolului, dl Ludovic Czink, in forma unei descrieri de escursiune, ce a făcut dimpreună cu dl profesor din Fiume Vincenţiu Nicola, ne presintă un studiu prețios asupra poporului român din Istria. Valea ce ocupă poporul acesta ne numește Vlasia, adecă valea românască, fiind că poporul asociat acolo e român. Valea Vlasia in 8 comune are 3000 de locuitori, capitala e Sussgnevizza ; satele mai taate se intind pe un teritoriu mare, căci casele sünt foarte departe una de alta; casele sünt construite din petru, coşuri n’au ; cei mai bogaţi îşi fac casă cu etagiu, in parter se află localităţile laterale, in etagiu sünt camerele de locuit, cari mai cu seama sünt înguste şi mici. Acoperişul caselor de obiceiu se face din trestie, arareori din paie, mai des din ţigle încovoiate. Câteodată lângă casă este şi o grădină de legume. Poporaţiunea se ocupă mai cu sămă de agricultură, dar sunt şi meserieşi. Referinţele climatice nu sunt tocmai defavorabiie; ce e dreptul. Bora face pagube mari, dar poporul se teme mai mult de gerul îndelung. Apa nu e prea bună. Referinţele agrologice nu sunt tocmai rele. Poporul e de religiune rom. cat., cu toate aceste preoţii ţin serviciul divin in limba slavă-vechiă. Preoţii din Istria sunt factori politici in serviciul ideii panslave, cari lucreaza pentru slavisarea poporului român de acolo, incât acesta n’are nici o școlă română și se prepădeșce peji ce merge. Limba poporului e încă cea română, dar apăsarea slavă se și cunosce. Era câteva cuvinte: geaget-deget, pamă —palmă, mără —mână, umer—umăr, cerbice—cerbicos, frunta—fruntea, oclîu, ociu—ochiu, ochi, nas— nas, gură—gură, barbă—barbă, gât—gât, chept— piept, picior—picior. Tragem atenţiunea cercurilor competente române asupra acestui prea interesant studiu. Dl Tocilescu la Roma. »II Popolo romano«, unul din fiarele cele mai respândite din Italia, care aparejilnic in 50,000 exemplare, vorbeşte pe larg despre o conferinţă pe care a ţinut-o dl G. Tocilescu, la »Institute germanice« din Roma. Dl Tocilescu a dat amănunte foarte interesante asupra monumentelor de la Adamklissi, care au fost primite cu numerose aplause. După aceasta conferinţă s’a dat un banchet in sala restaurantului Marengo din Via Minghetti, la care au asistat cei mai iluştri archeologi italiani şi străini. S’a hotărît a se infiinţă o societate archeologică. Preşedinte al banchetului a fost aclamat profesorul Bornani, de la universitatea din Viena. Dl Tocilescu a ridicat un toast care a fost foarte aplaudat. Revistă pentru copil. O lipsă de mult simţită se va satisface de curând la Bucureşci. Se va edită o revistă pentru copii. Titlul acesteia va fi: »Amicul copiilor«, redactată de dnii C. Arbore şi St. Basarabean, cu colaboraţiunea dlor B. P. Haşdeu, Th. Speranţa, Ion Gherea şi a mai multor literaţi de frunte. I dorim succes, piare noue. Lumea revistă literară, sciinţifică şi politică, a apărut la Bucureşti şi va eşi de două ori pe lună. — Binele Public, diar politic cotidian, a TEATRU ŞI MUSICĂ. Piese noue. Dl I. L. Caragiale a scris o piesă nouă ; subiectul acesteia e scos din viaţa parlamentară română. — Dl Ioan Neniţescu va presintă in curând comitetului Teatrului Naţional din Bucureşci o dramă a sa intitulată »Radu de la Afumaţi« in 5 acte. — Dl Mărculescu, artist la Teatrul Naţional din Bucureşci, a terminat o piesă intitulată »Fundarea Romei«, pe care o va presintă direcţiunii teatrului. Bal român şi concert In Arad. Societatea »Progresul« din Arad va arangiă acolo la 16/28 februarie an. c. bal român împreunat cu concert, in sala mare dela otelul »Crucea albă.« La concert vor conlucră : dna Agnes Brote din Sibiiu, dna Vilma Vadnay-Somló primadona teatrului din Arad, dra Elena Florian din Sz.-Udvarhely, dl Demetriu Popovici prim-baritonist la »Landestheater« din Praga și dl Victor de Heldenberg din Sibiiu. Bilet de persoana : 3 fi. locul I, 2 fi. locul II. începutul la 8 ore sera. Presidentul comitetului arangiator e dl dr. Virgil Bogdan. Ofertele generose se primesc la adresa dlui Romul Ciorogariu in Arad. Serată musicală in Lugos, Casina română din Lugoş a dat la 31 ianuarie n. o serată musicală cu dans. Program: 1, G. Musicescu: »Deşteptă-te Române !« cuvinte de Andrei Mureşan. Corralist. 2, Gottermann: »Le rêve«, duo, violină şi pian, dnii Liviu şi Valeriu Tempea. 3, G. Sion: »Punga mea«, satiră, recitată de dl George Adam. 4. a) Tudor cavaler de Flondor : »Serenadă«, cuvinte de M. Eminescu, duett cântat de dsorele Lucia Vlad şi Elena Germănescu. b) M. Cohen: »Dimineața«, cuvinte de V. Alecsandri, terţet, cântat de dsorele Alma Major, Lucia Vlad şi Elena Germănescu. 5. Leonard: »Fantaisie-militaire«, violină cu acomp. de pian, dl B. Neumanovici. G. G. Musicescu : a) »l)isa badea« . . . b) »Stăncuţa«, cor micst, cuvinte de V. Alecsandri. Dra Bârsescu la Bucureşti »Timpul« scrie: Celebra artistă română Agata Bârsescu obţinând un concediu de la direcţiunea teatrului din Hamburg, unde e angajată, va veni in primele z zile din februarie in Bucureşci, spre a da trei represintaţiuni in românesce, in teatrul naţional.« De atâtea ori am cetit acesta, fără să se şi implinescă, incât acuma nu o mai credem. Teatrul din Iaşi. Se crede, trice »Era Nouă« din Iași, că pentru Teatrul Național ce urmează a se construi pe piaţa Primăriei, se vor adoptă planurile teatrului nou din Reims (Franța), al cărui cost total a fost de 1,307,000 franci. Din aceasta sumă, deducându-se terenul, ce se oferă gratuit de comună, apoi estinitatea relativ mai mare a materialului şi braţelor de muncă de la noi, cum şi costul planurilor generale, se crede că suma absolut necesară, pentru edificarea unui local asemenea celui din Reims, nu va trece peste 8.900.000 franci. Idea e foarte nimerită, căci astfel oraşul Iaşi va avea un edificiu monumental, demn de cele mai importante centruri din Europa. Reuniunea rom de gimnastică şi de cântări din Braşov. Convenirea colegială pe care o anunţarăm in nr. trecut, sub presidiul dlui profesor Andrei Bârsean, a avut succes complet. Profesorul de musică dl Nicolae Popovici a fost aplaudat eu entu- Anul XXVII. eşit la Bucuresci. — Lloydul, ziar comercial apare la Galați. — Amvonul Român, foaie bisericeasca, a apărut la Bucuresci, represintând interesele clerului mirean, foarte desconsiderat in România. — Monitorul Universal, ciar cotidian, a apărut la Bucuresci.