Familia, 1891 (Anul 27, nr. 1-52)

1891-01-27 / nr. 4 szám

46 FAMILIA Th. Aman a deschis de vr’o doue luni o esposiţie de tablouri ale sale, la Bucureşci, in palatul băilor Efo­­­­riei. — Sculptorul Vasilescu din Craiova, care a stu­diat in Italia, va face o călătorie de studiu prin di­versele oraşe mai mari ale Europei. — Dra Văcărescu, d­oră de onoare a reginei României, pregăteşte un nou volum de poesii in editura lui Lemerre din Paris, Vlasia. Acesta e titlul unui important articol ce-l găsim publicat in fascicula a VII a tomului XVIII al buletinului Societăţii ungureşci de geografie (Föld­rajzi Közlemények,) care apare in Budapesta, cu spri­­jinul Academiei ungureşti de sciinţe, redactat de se­cretarul general al societăţii, dl Antoniu Berecz. Au­torul articolului, dl Ludovic Czink, in forma unei descrieri de escursiune, ce a făcut dimpreună cu dl profesor din Fiume Vincenţiu Nicola,­­ ne presintă un studiu prețios asupra poporului român din Istria. Valea ce ocupă poporul acesta ne numește Vlasia, adecă valea românască, fiind că poporul asociat acolo e român. Valea Vlasia in 8 comune are 3000 de lo­cuitori, capitala e Sussgnevizza ; satele mai taate se intind pe un teritoriu mare, căci casele sünt foarte de­parte una de alta; casele sünt construite din petru, coşuri n’au ; cei mai bogaţi îşi fac casă cu etagiu, in parter se află localităţile laterale, in etagiu sünt ca­merele de locuit, cari mai cu seama sünt înguste şi mici. Acoperişul caselor de obiceiu se face din trestie, arareori din paie, mai des din ţigle încovoiate. Câte­odată lângă casă este şi o grădină de legume. Popo­­raţiunea se ocupă mai cu sămă de agricultură, dar sunt şi meserieşi. Referinţele climatice nu sunt toc­mai defavorabiie; ce e dreptul. Bora face pagube mari, dar poporul se teme mai mult de gerul înde­lung. Apa nu e prea bună. Referinţele agrologice nu sunt tocmai rele. Poporul e de religiune rom. cat., cu toate aceste preoţii ţin serviciul divin in limba slavă-vechiă. Preoţii din Istria sunt factori politici in serviciul ideii panslave, cari lucreaza pentru slavisarea poporului român de acolo, incât acesta n’are nici o școlă română și se prepădeșce pe­­ji ce merge. Limba poporului e încă cea română, dar apăsarea slavă se și cunosce. Era câteva cuvinte: geaget-deget, pamă —palmă, mără —mână, umer—umăr, cerbice—cerbi­­cos, frunta—fruntea, oclîu, ociu—ochiu, ochi, nas— nas, gură—gură, barbă—barbă, gât—gât, ch­ept— piept, picior—picior. Tragem atenţiunea cercurilor competente române asupra acestui prea interesant studiu. Dl Tocilescu la Roma. »II Popolo romano«, unul din fiarele cele mai respândite din Italia, care apare­­jilnic in 50,000 exemplare, vorbeşte pe larg despre o conferinţă pe care a ţinut-o dl G. Toci­­lescu, la »Institute germanice« din Roma. Dl Toci­­lescu a dat amănunte foarte interesante asupra mo­numentelor de la Adamklissi, care au fost primite cu numerose aplause. După aceasta conferinţă s’a dat un banchet in sala restaurantului Marengo din Via Min­­ghetti, la care au asistat cei mai iluştri archeologi italiani şi străini. S’a hotărît a se infiinţă o societate archeologică. Preşedinte al banchetului a fost aclamat profesorul Bornani, de la universitatea din Viena. Dl Tocilescu a ridicat un toast care a fost foarte aplaudat. Revistă pentru copil. O lipsă de mult simţită se va satisface de curând la Bucureşci. Se va edită o revistă pentru copii. Titlul acesteia va fi: »Amicul copiilor«, redactată de dnii C. Arbore şi St. Basara­bean, cu colaboraţiunea dlor B. P. Haşdeu, Th. Spe­ranţa, Ion Gherea şi a mai multor literaţi de frunte. I dorim succes, piare noue. Lumea revistă literară, sciinţifică şi politică, a apărut la Bucureşti şi va eşi de două ori pe lună. — Binele Public, diar politic cotidian, a TEATRU ŞI MUSICĂ. Piese noue. Dl I. L. Caragiale a scris o piesă nouă ; subiectul acesteia e scos din viaţa parlamen­tară română. — Dl Ioan Neniţescu va presintă in cu­rând comitetului Teatrului Naţional din Bucureşci o dramă a sa intitulată »Radu de la Afumaţi« in 5 acte. — Dl Mărculescu, artist la Teatrul Naţional din Bu­cureşci, a terminat o piesă intitulată »Fundarea Ro­mei«, pe care o va presintă direcţiunii teatrului. Bal român şi concert In Arad. Societatea »Pro­gresul« din Arad va arangiă acolo la 16/28 februarie an. c. bal român împreunat cu concert, in sala mare dela otelul »Crucea albă.« La concert vor conlucră : dna Agnes Brote din Sibiiu, dna Vilma Vadnay-Somló primadona teatrului din Arad, dra Elena Florian din Sz.-Udvarhely, dl Demetriu Popovici prim-baritonist la »Landestheater« din Praga și dl Victor de Helden­berg din Sibiiu. Bilet de persoana : 3 fi. locul I, 2 fi. locul II. începutul la 8 ore sera. Presidentul comite­tului arangiator e dl dr. Virgil Bogdan. Ofertele ge­nerose se primesc la adresa dlui Romul Ciorogariu in Arad. Serată musicală in Lugos, Casina română din Lugoş a dat la 31 ianuarie n. o serată musicală cu dans. Program: 1, G. Musicescu: »Deşteptă-te Ro­mâne !« cuvinte de Andrei Mureşan. Cor­ralist. 2, Gottermann: »Le rêve«, duo, violină şi pian, dnii Liviu şi Valeriu Tempea. 3, G. Sion: »Punga mea«, satiră, recitată de dl George Adam. 4. a) Tudor ca­valer de Flondor : »Serenadă«, cuvinte de M. Emi­­nescu, duett cântat de dsorele Lucia Vlad şi Elena Germănescu. b) M. Cohen: »Dimineața«, cuvinte de V. Alecsandri, terţet, cântat de dsorele Alma Major, Lu­cia Vlad şi Elena Germănescu. 5. Leonard: »Fantai­­sie-militaire«, violină cu acomp. de pian, dl B. Neu­­manovici. G. G. Musicescu : a) »l)is­a badea« . . . b) »Stăncuţa«, cor micst, cuvinte de V. Alecsandri. Dra Bârsescu la Bucureşti »Timpul« scrie: Celebra artistă română Agata Bârsescu obţinând un concediu de la direcţiunea teatrului din Hamburg, unde e angajată, va veni in primele z zile din februarie in Bucureşci, spre a da trei represintaţiuni in românesce, in teatrul naţional.« De atâtea ori am cetit acesta, fără să se şi implinescă, incât acuma nu o mai credem. Teatrul din Iaşi. Se crede, trice »Era Nouă« din Iași, că pentru Teatrul Național ce urmează a se con­strui pe piaţa Primăriei, se vor adoptă planurile tea­trului nou din Reims (Franța), al cărui cost total a fost de 1,307,000 franci. Din aceasta sumă, deducân­­du-se terenul, ce se oferă gratuit de comună, apoi estinitatea relativ mai mare a materialului şi braţe­lor de muncă de la noi, cum şi costul planurilor ge­nerale, se crede că suma absolut necesară, pentru edificarea unui local asemenea celui din Reims, nu va trece peste 8.900.000 franci. Idea e foarte nime­rită, căci astfel oraşul Iaşi va avea un edificiu monu­mental, demn de cele mai importante centruri din Europa. Reuniunea rom de gimnastică şi de cântări din Braşov. Convenirea colegială pe care o anunţa­răm in nr. trecut, sub presidiul dlui profesor Andrei Bârsean, a avut succes complet. Profesorul de mu­­sică dl Nicolae Popovici a fost aplaudat eu entu- Anul XXVII. eşit la Bucuresci. — Lloydul, ziar comercial apare la Galați. — Amvonul Român, foaie bisericeasca, a apărut la Bucuresci, represintând interesele clerului mirean, foarte desconsiderat in România. — Monitorul Uni­versal, c­iar cotidian, a apărut la Bucuresci.

Next