Familia, 1891 (Anul 27, nr. 1-52)

1891-08-25 / nr. 34 szám

Anul XXVII. FAMILIA plar legat 24 cr. Part­ea II pentru anul IV. de şcolă. Preţul unui esem. leg. 28 cr. Toate aceste manuale sunt lucrate pe basa unei esperinţe îndelungate, pentru care se atrage atenţiunea dlor învăţători şi se pot procura prin om­ şi care librar. Foi de SQVeDire. Din incidentul jubileului de 150 de ani al regimentului de infanterie Nr. 37, care se va ţină la 8­­. g, in Oradea-mare, unde se află in garnisonă numitul regiment, a apărut tot aici in tipografia Iosif Lang o broşură şi in limba română, sub titlul de sus şi semnată de colonelul Anton Wolf, in care se face istoricul acestui regiment. S’a înfiin­ţat, in o epocă forte turburată de resboie, sub imperătăsa­ regina Maria-Teresia, şi de atunci in­­ceci se completăză din Biharia, prin urmare ro­mânii îi dau un contingent mare. De când s’a înfiinţat regimentul, el a luat parte in toate bătăliile mari, pe care broşura le descrie amănunţit, înşirând pe toţi eroii din trecut ai regimentului, printre cari cu plăcere vedem mai multe nume româneşci. Mai adăugăm, că acuma proprietarul regimentului e archi­­ducele Iosif. Traducerea română, făcută sub ingrijirea dlui căpitan loan Humiţa, e bine reuşită. Despre programa­ serbării, mai la vale, Savicri. Prevestire indică din Mahabarata, tra­ducere G. B. Duica, a apărut la Sibiiu, ediţia auto­rului, tiparul institutului tipografic, societate pe acţii. Broşura e precedată de o prefaţă a dlui loan Slavici, care apără pe traducător in contra «sfiinţiilor lor de la Blaş», spunendu-i din capul locului, că: «Supărarea oamenilor, care au fost in stare să publice vr’o z rece lungi articole, pentru ca să dovedăscă, că Mihai Emi­­nescu eră un imbecil, nu trebue să determine voinţa nostră in materie de publicaţiuni literare.» Traducă­torul a dedicat lucrarea sa mamei sale. Preţul 25 cr. său 50 bani. Haşdeu despre Cogălniceanu. Cea din urmă broşură a «Revistei Noue» publicând portretul lui Gogălniceanu, dl B. P. Haşdău i-a făcut urmatoarea subscriere: «A desgropat hrisovele străbune. A îngro­pat privilegiile sociale. A împământenit pe ţăranul român şi a despămentenit pe călugărul grec. A fost democrat fără anarchie şi cosmopolitism.» O revistă critică. Dl Gherea va scoate in toamna acesta revista sa de multe ori anunţată; va eşi in trei luni odată şi se va ocupă in deosebi de critica literară; va mai publică studii artistice, precum şi nuvele şi poesii. Ziare noue­ Săteanul, «feie pentru trebuinţele noastre», a apărut la Beregseu in comitatul Timişorii, sub redacţiunea dlui Em. Adreescu, învăţător, care a redactat şi «Junimea Română«, încetată din lipsa de sprijinire. Noua taie va eşi in fiecare duminecă. — La Bucureşci au apărut următorele (jjiare : «Albina» va eşi odată pe lună şi se va ocupă de economie; «Lumea Nouă», (jiar politic, odată pe săptămână; «Tocila» di­ar umoristic— Minerva, (­iar literar bele­tristic şi de distracţiune, sub redacţiunea dlui George Curtean, a apărut la Bistriţa; va eşi de două ori pe lună. TEATRU ŞI MUSICĂ. Serii teatrale şi musicale- Dl Ioan Neniţescu a scris o piesă intitulată «Fetele lui Pârvu» pe care o va presentă direcţiunii Teatrului Naţional din Bucu­reşci. — Dna Smara lucrăză la o piesă, al cărei sunet s’a scos din viaţa socială română. — Dl Mau­rice Cohen a scris o operetă in trei acte, tecstul ase­menea e de dsa. — Tenorul Gabrielescu a fost angajat la teatrul liric din Rio­ de Janeiro. — Dl G. Stefă­nescu, maestru de musică in Bucureşci, a făcut pro­puneri dlui Maican pentru inchirierea sălei celei nouă de teatru ce se face la Ateneul vechiu; dl Stefănescu voeşte să înjghebeze o trupă de operetă română, Teatrul Naţional din Bucureşci. Iată după­­fiatale bucureşcene piesele cari s’au depus până acum la Teatru şi s’au dat spre cercetare la membrii comi­tetului: «Talpa Iadului», basme­ ferice de dl. T. D. Speranţă, s’a dat dlui Anghel Demetrescu; «Ion Vodă cel cumplit», drama in 5 acte de dl. Leonescu, s’a dat dlui V. A. Ureche; «Omul Văcului», comedie de O. Safir s’a dat dlui Vintilă Rosetti; «Lila», dramă de Caton Teodorian, s’a dat dlui D. R. Rosetti; «Doamna Chiajna,» (piesă­ premiată) dramă de Niger şi Tine; «Ion Rodeanu,» comedie localisata din nemţesce de dl Gusti; «Ştefan Vodă», dramă premiată de Iosif Vulcan; «Nebuniile amoroase», (Les folies amoureuses de Regnard) comedie tradusă de dl Aslan. — Adu­­nându-se artiştii, dl. C. Stăncescu, membru in comi­tet, in discursul pe care l’a ţinut a spus intre altele, că direcţia form­a până acum trupă de operetă cu scop să ajungă la o bună trupă de operă, dar vezând că nu poate ajunge acestă ţintă din causa lipsei de elemente, a renunţat deocamdată la formarea unei asemenea trupe pentru anul acesta, îşi rezervă vnse dreptul a o formă imediat ce va avea elementele tre­­buincioase. Concertul din Haţeg, dat la 4/16 august, cu ocasiunea adunării generale a Associaţiunii Transil­vane, de cătră reuniunea română de cântări de acolo, a mulţumit pe toţi. Programa ce o publicarăm şi noi a fost esecutată precis. Dsorele Maria Popovici, Ersilia Popovici, Victoria Vlad, şi domnii I. Demian, Corneliu Popovici, cari au esecutat piesele singuratice, au feri­­ritat aplausele frenetice. Corul, sub conducerea dlui Cornel Popovici, a fost foarte bun. In cor au cântat dnele Maria Bariţ, Maria Eliu şi csorele Lucreţia Muntean, Ersilia Popovici, Mina Băieş, Maria Morar, Elena Popovici, Victoria Vlad, Teresia Richly şi dnii Aurel Eliu, I. Fugata, Marcu Ieledinţan, Virgil şi Valeriu Popovici, G. Demian, P. Ianza, I. Luca, Iosif Dumitrescu, Valeriu Popescu şi Pera Pastila. Goncert in Giacova. Reuniunea română de cân­tări din Giacova a dat la 15/27 august concert, cu următorul program: Româncuța, cor bărbătesc de Iacob Mureşian; Iată criua triumfală, cor miest de Humpel ; Şoldan viteazul, monolog de V. Alecsandri, jucat de N. Sculean ; Creanga ruptă, cor bărb. de I. Vidu; Poporului român, poesie de Iosif Vulcan, de­clamată de d­ora Milca Dola; Cisla scu Adunarea bătrânilor, operetă comică de C. G. Porumbescu. Conducătorul corului a fost dl I. Uzon; după concert urmă jocul. Un nou cor bisericesc­­Din Cernăuţi ni se scrie, că dl Eugen Meseder, secretar mitropolitan şi diri­­gentul societăţii filarmonice române «Armonia» de acolo, a avut idea bună de a compune un cor miest de domni şi dame pentru a cânta in biserică. Acest cor a cântat interaş­dată in dumineca Rusaliilor, în­cântând pe toţi cei adunaţi la biserică; asemenea a cântat şi la diua naşcerii Maj. Sale. Corul constă din 50 domni şi 34 domne şi domnişore, este clar un cor imposant. Liturghia pe care o cântă este composiţia lui Musicescu. Corespondentul nostru îşi esprimă do­rinţa, ca corul acesta să devină stabil in biserica catedrală din Cernăuţi ! Concert la Arad. Corul vocal bisericesc român gr. or. din Arad arangeza la 1/13 septembre, sub con­ducerea învăţătorului N. Stef in sala din păduriţa oraşului concert, cu următorea programă: 1, «Imnul unirei» (A. Bârsan) de C. Porumbescu — cor miest. 2, «Mugur, mugurel» doină de N. Stef, solo cântată 34 405

Next