Familia, 1892 (Anul 28, nr. 1-52)
1892-06-14 / nr. 24
Anul XXVIII. FAMILIA Memorandul. A apărut la Sibiiu din tipografia institutului tipografic: »Memorandul Românilor din Transilvania şi Ungaria cătră Maj. Sa imperială şi regală apostolică Francisc Iosif I, impărat al Austriei, rege apostolic al Ungariei etc.» Conţine testul memorandului dus de curând la Viena, in numele românilor, e semnat de dnii dr. Ioan Raţiu preşedinte, George Pop de Băsesci vicepreşedinte, Eugen Brote vicepreşedinte, dr. Vasile Lucaciu secretar general, Septimiu Albini secretar. Formatul e cvart, pagine 23. Acelaş memorand s’a publicat încă in limba maghiară, germană şi franceză. Tesă de licenţă. Au apărut la Bucureşci: «Grachii şi reformele lor», tesă pentru licenţă de Aug. Crainic, directorul gimnasiului real din Slatina (judeţul Olt in România), susţinută in 4 iunie 1892 la facultatea de litere şi filosofie din Bucureşci. Format 8° de 148. Autorul este fiul preotului Simeon Crainic din Urisiul inferior, in corn. Murăş-Turda. Cărţi oprite. Ministerul ung. de instrucţiune publică a oprit opt manuale române apărute la Braşov, încă nu cunoscem titlul acelor manuale. Revistă nouă. Confederaţia balcanică, revista popoarelor din peninsula balcanică, a eşit la Bucureşci şi va apără odată pe lună sub direcţiunea unui comitet, ocupându-se de politică, istorie, filosofie, literatură românăscă şi străină, sciinte, arte etc. ’tr ’ TEATRU şi MUSICĂ. Scrii teatrale şi musicale. Dşora Agata Bărsescu a jucat zilele aceste la Viena cu trupa din Hamburg in teatrul internaţional, in «Tragedia Omului» de Emeric Madách, in rolul Evei; diarele sânt unanime intru a constată, că in totă trupa artista română a fost cea mai escelentă. — Tenorul Gabrielescu a cântat in săptămâna trecută cu mare succes la Bilbao in Spania. Jubileul „Hillariei“ in Oradea-mare, înainte de asta cu 15 ani junimea română din Oradea-mare a infiinţat o societate de cânt sub numele «Hillaria». Mai mulţi ani, juna societate a desvoltat o activitate lăudabilă, dar apoi impuţinându-se membrii, a suspendat-o. Zilele trecute membrii fundatori ai societăţii numite s’au întrunit şi au serbat a 15-a aniversare a înfiinţării. Serbarea s’a ţinut acolo, unde s’a născut şi idea înfiinţării, in comuna M. Lazuri, in ospitala casă a dlui notar Mihaiu Popescu, la umbra recorosă a pădurilor seculari. Se ’nţelege, că serbând Hillaria, petrecerea a fost forte hilară. Dorim din inimă, ca acest jubileu să renască şi Hillaria şi să-i dea un avent iinalt! Teatrul Naţional din Bucureşci. Comitetul a ţinut in septemâna trecută şedinţă, cu care ocasiune a votat un ajutor de 100 lei lui Iulian, ştergându-l dintre societarii teatrului, din causă de bolă. Apoi s’a esaminat repertoriul stagiunei viitoare, compus din piesele ce au avut mai mult succes in trecut, şi din 18 piese noue originale şi traducţiuni presentate până acum. Libret de operă de Carmen Sylva. Carmen Sylva a scris o mică piesă in versuri, care s’a tradus in limba italiană. Senatorul Sparapani, cunoscutul bariton, i-a făcut musică. Piesa se va representa in stagiunea viitoare pe una din scenele italiene, se crede, că apoi se va juca şi la Bucureşci. Sibiienii la Braşov. Precum anunţarăm in nr. trecut, Reuniunea română de cânt din Sibiiu a dat luni la Braşov un concert. Corul a fost compus din 20 dame şi 24 bărbaţi, sub conducerea dlui G. Dima. S’a eşecu CE E NOU? Hymen. Dl Alesandru Pop şi dşora Clelia Onea s’au cununat la 6 iunie in Borgo-Tiha. — Dl Valeria Üveges, funcţionar la filiala din Braşov a «Albinei» in dumineca trecută s-a serbat cununia cu dşora Melania Nastasi, fiica dlui Lazar Nastasi in Braşov. Şciri personale. Dl Titu Maiorescu a ţinut in septemâna trecută un discurs la Ploeşti pentru societatea Caritatea, dsa a zis, că repedea desvoltare politică şi culturală a României e un progres silit anormal şi vătămător. — Dl Alesandru Roman, profesor la universitatea din Budapesta şi membru al Academiei Române, se află de câteva zile la Bucureşci. Associaţiunea transilvană. Despărţământul Mediaş va ţine adunarea sa generală in Mediaş, la 17 iulie, in sala cea mare a otelului «Strugurul de aur» sub presidiul protopopului loan Moldovan ca preşedinte al despărţământului, secretarul Ioan Chendi, cassar dl Dionisiu Roman. — Despărţementul Făgăraş va ţină adunarea sa generală in 1 iulie in comuna Vaida-Recea sub presidiul vicariului Basiliu Raţiu, director al despărţământului. — Despărţământul Mureş-Oşorheiu a ţinut adunarea sa generală a treia di de Rusalii sub presidiul dlui protopop Vas, Hossu. S’au frcsat doue premii de câte 10 fi. pentru 2 învăţători, cari vor produce mai bun resultat cu pruncii in cituitul pomilor. — Despărţământul Mociu va ţină adunarea sa constituantă la Ormenişul-de-Câmpie in 6 iulie; adunarea a fost convocată de protopopul loan Moldovan din Cătina. Dl dr. loan Raţiu. Vandalismul masselor din Turda, care a atacat şi stricat casa dlui dr. loan Raţiu, cu ocasiunea rentorcerii sale din Viena, a stârnit consternaţiune in toţi românii; acăsta s’a manifestat prin o 24 285 tot următorul program: 1. Mendelssohn Bartholdy F.: finalul din actul I al operei «Loreley» pentru sopransolo, cor micst și orchestră; 2, G. Dima: «Trei cântări», pentru cor micst, a capella: a) «Cucuruz cu frunda ’n sus», b) «Fântână cu trei isvoare», c) «Doue inimi nu-mi dau pace. 3. Rosini G.: «Stabat mater» pentru solo, cor mrcst şi orchestră. Concertul a reuşit forte bine. Corul nu prea tare a fost vise forte armonios. Dnele Maria Crişan şi Maria Dima au fost aplaudate cu entusiasm. Dini Damian şi Ghiţa Pop (acesta din Braşov) au escelat şi acuma. Cea mai mare impresiune a făcut corul «Stabat Mater». Piesă musicală nouă. A eşit la Bucureşci: «Manevrele de tomnă» vals militar de Mihai Pavloschi. Preţul 2 lei. Vi« rtifl fc&i i&i J.-DJ VtJ iuk! fc&i fcfei i.#J UH fc&t UH Jfefc* BISERICĂ şi ŞCOALĂ. Şciri bisericeşti şi şcolare. Dl dr. Emil B. Negruţ a dăruit pentru coperirea cu tinichea a bisericei române din Betlean 50 fi. — Dna Otilia F. Negruţ a cumpărat aceleiaşi biserici o cădelniţă. — In vicariatul Făgăraşului învăţătorii vor infiinţa o reuniune; statutele s’au şi aprobat la Biaş. — Dl Dimitrie Tuşinschi a fost promovat de universitatea din Cernăuţi la gradul de doctor in ştiinţele juridice. Examene şcolare. La gimnasiul din Blaş esamenele verbale de maturitate s’au ţinut joi in 15 şi 16 iunie. Dintre 21 admişi, 2 au fost declaraţi maturi cu eminenţă, 9 bine maturi, 7 maturi, 3 relegaţi pe trei luni.