Familia, 1894 (Anul 30, nr. 1-52)

1894-08-21 / nr. 34

Anul XXX, FA­MILIA intim la Amsterdam şi membru al Academiilor bel­­giane, va scoate in curând o carte despre Români, pe care o va tipări la Paris, cu titlul «La ressurection d'un peuple». Până aci dl Ioan Bohl, foarte apreciat in Italia, nu era cunoscut decât ca filo-italian, acum dsa ni se arată că e şi un filo-român. Traducția in limba neer­­landeză a lui Dante, făcută de acest autor, trece drept cea mai bună din lume. (De Goddelyke Komedie.) Cât despre traducțiunea pe care a făcut-o tot Ioan Bohl, al Codului comercial italian, însus Zanardelli, ministru de justiţie pe atunci in Italia, a scris că nu se poate crede, cum atâta bogăţie de date şi de observaţiuni, cu cari e acompaniată traducerea, au putut fi adunată intr’un timp aşa de scurt, căci traducţia a apărut aproape imediat după promulgarea codicelui italian. Acesta carte, fiind scrisă in franţuzesce, este in România, in mâna tuturor magistraţilor şi advocaţilor. Mişcarea Românilor din Ardeal şi Ungaria sau Adunările de protestare contra proectelor religio­­nare din 1893. Sub acest titlu, dl D. Voniga va da la lumină un volum. Acesta, drept introducere, va cuprinde o scurtă reprivire peste istoria Românilor, dela venirea lor in Dacia şi până ’n zilele noastre. Autonomia Ar­dealului. Tendinţele şi mijloacele de maghiarizare ale guvernului. Diaristica. Urmază: adunările de protestare convocate şi ţinute. Volniciile ungureşci sau adunările oprite. Adunările de nou convocate şi ţinute. Adunările din Arad. Filosemitismul la Români. Sinodele eparchiale contra proectelor. Sinodele protopopesci contra proec­telor. Lupta in congregaţiuni comitatense. Sartea pro­ectelor. In anul 1894. Adunări de protestare renoite. Desbaterea proectului despre căsătoria civilă in parla­ment şi in casa magnaţilor. Crisa ministerială etc. Omul, după putinţă, va cuprinde şi portretele conducă­torilor. Autorul (in Giula) cere informaţiuni despre toţi aceia, cari au luat parte la aceste mişcări. Un tablou alegoric. Primăria capitalei Bucureşci a deschis un concurs intre pictorii români pentru face­rea unui tablou alegoric şi decorativ cu ocasiunea nunţii de argint a regelui şi reginei. Timpul lăsat pentru pre­­sentarea lucrărilor fiind prea scurt (ultimul termin este 1 novembre,­ primăria anunţă că se vor primi pentru acest concurs şi tablouri neisprăvite, deci ele vor înfă­ţişă calităţile cerute la composiţie şi ca valoare artistică, remâind ca pictorii să-şi completeze lucrările in urmă. Domnia lui Bibescu. A eşit de sub tipar volu­mul al doile al lucrării publicate de prinţul George Bi­bescu sub titlul «Domnia lui Bibescu», traducerea ro­mână de dl B. Florescu. Lucrarea se ocupă cu eveni­mentele din 1848 şi e scrisă cu tendinţă espreso in contra conducătorilor mişcărilor naţionale de atunci. Partea cea mai preţiosă o formeze numeroasele docu­mente atât in volum, cât şi in apendice. Tabloul martirilor. Aflăm că tabloul care infă­­ţişază portretele membrilor comitetului partidului naţio­nal, condamnaţi in procesul pentru Memorand, se lucrază in Roma; deocamdată se vor face 10.000 de esemplare. Reviste şi diare. Săptămâna, o nouă revistă po­litică şi literară, va începe să iesă la Bucureşci, înce­pând din 1 septembre, sub direcţiunea unui comitet. Colaboratori pentru partea politică sunt: M. Racota, Cesar Colescu-Vartic, D. C. Mustaţă şi N. Crişan, iar pentru partea literară: Victor Orăsescu, (Şt. Basarabean,) G. Coşbuc, Z. G. Arbure, Sever Secula, Sergiu Cujba, Al. Dragoş şi I. Vultur. Va apare in fiecare duminecă. Roşiorul-de- Vede se numeşte un nou diar politic apărut in România la Roşiorii-de-Vede. TEATRU şi MUSICĂ Concert şi teatru la Oraviţa. Tinerimea română studiasă şi Reuniunea română de cântări şi musică din Oraviţa-montană a arangiat luni la 27 august concert şi represintaţiune teatrală in Oraviţa-montană. Programa concertului a fost urmatorea: «Doue inimi nu-nli dau pace» cor micat de G. Dima; «Ce te legeni dorule», solo pentru bariton, cântat de dl Const. Dure; «Vespa­sian şi Papinian», dialog de I. Negruzzi, predat de dnii G. Vodă şi E. I. Balcescu; «Cele doue filomele» duet pentru sopran şi alt, de A. Hackel, cântat de dsorele Iuliana Dragonescu şi Ana Stepan; «Numele teu» cor bărbătesc de C. G. Porumbescu. Apoi s’a jucat vocivilul localisat «Recept contra sacrelor» cu dsorele Maria Cucu, Emilia Păştilă, Ana Copră şi cu dnii Const. Dure, G. Vodă şi E. I. Balcescu. După teatru a urmat dansul. Venitul s’a destinat pentru biserica gr. or. română din Oraviţa-montană şi pentru fondul scolastic gr. c. din Oraviţa-română. Matrnce la Slănic. La băile Slănicul in Mol­dova s’a arangiat la 15 august, din iniţiativa dlui colo­nel Bengescu-Dabija o petrecere şi un bal in folosul Ligei culturale şi al unei scele ce se va clădi in Slă­nic. Un comitet de dame şi domni a organisat o ma­tince literară şi musicală. Au luat parte dnii Barbu Stefanescu Delavrancea care a citit o nuvelă «Sorcova», dl N. G. Rădulescu-Niger a citit o poemă «Noapte de maiu», dsoara Bodnărescu a cântat «La rêve» şi alte doue romanţe foarte mult aplaudate; dna Eugenia Ghica- Budesci, o virtuoisă pianistă, a esecutat «Marche nup­ţial» de Mendelsohn; dra Alice Vidraşco a recitat «Le condamné» de Francois Copée; dsora Aspasia Sion a esecutat pe pian «Canzoneta», «Les deux allouettes» şi «Steluţa» (in sfârşit şi ceva românesc Red.), apoi dl colonel Bengescu a recitat un cântec comic «Drepturile Ovreilor» care a produs cea mai mare ilaritate. Sera la 9 a fost un bal splendid. Concert in Beba-vechiă. Tinerimea română din Beba-vechiă, la marginea extremă a elementului româ­nesc, a arangiat la 26 i. c. un concert, in care s’au cântat mai multe cvartete. Dl Dimitrie Muntean, prepa­rând, a declamat poesia «Mama lui Stefan cel mare» de A. Rusu; Ioan Flori şi Elena Barna, au represintat dialogul «Amorul» de Joachim Muntean; Ştefan Gavrilă, preparând absolut, a predat canţoneta «Vlăduţul ma­mei» de V. Alecsandri; studentul ales­ de clasele in­dustriale a declamat unguresc, poesia «Pokainé» de Paul Gyulai şi economul Trăian Ardelean a predat canţoneta «Mândra mea». După concert a urmat dans. Serată teatrală in Selişte. Tinerimea studiósa din Selişte lângă Sibiiu a arangiat luni la 27 august o producţiune teatrală-declamatorică, cu concursul dnei Maria Roman, in folosul fondului pentru ajutorarea stu­denţilor săraci din Selişte. Programa: Doina, de M. Eminescu, declamaţiune; O cerşitate nobilă, comedie intr’un act de V. Alecsandri; Satira III, de M. Emi­nescu, declamaţiune; Papinian şi Vespasian, dialog de I. Negruzzi, declamaţiune. După teatru joc. Representaţie teatrală in Sân-Miclăuşul-mare. Corul vocal din Sân-Miclăuşul-mare, comitatul Torontal, va da duminecă la 2 septembre n., cu ocasiunea adu­nării generale a învăţătorilor gr. or. români din tractul Banat-Comloşului, o representaţie teatrală. Se va juca «Ruga de la Chiseteu» comedie poporală cu cântece şi joc de Iosif Vulcan. Vor juca in piesă dna Ana Tunar (Raveca,) dsorele Elena Albu (Paraschiva,) Elena Olariu 34 405

Next