Flacăra Iaşului, septembrie 1965 (Anul 21, nr. 5903-5928)
1965-09-29 / nr. 5927
KACÄRA lÄlüiri PAOWÄ ! • Pe baza schiței simple — culturi In fişii pe tot terenul arabil • Cum folosim ingrășămintele O experienţă plină de învăţăminte Dupâ cum au subliniat şi alţi participanţi la dezbaterile din cadrul anchetei organizată de ziarul „Flacăra Iaşului”, sporirea productivităţii terenurilor In panta nu poate fi concepută fără măsuri antierozionale şi de îmbunătăţire a fertilităţii lor naturale. Convinşi de acest lucru ne-am străduit, meii cu seamă in ultimii ciţiva ani, să gospodărim cit mai bine terenurile de coastă. Am inceput cu punerea in valoare a suprafeţelor puternic erodate, improprii altor culturi. Astfel, din 1963 şi pină acum, am plantat aproape 50 hectare cu viţă de vie şi 90 de hectare cu pomi fructiferi. O dată cu Înfiinţarea noilor plantaţii au fost executate şi amenajările antierozionaleindicate in proiectul special întocmit de ORPOT. Este vorba de inierbarea taluzelor pe 12 hectare cu vie, din cele 18 hectare plantate in terase, de consolidarea taluzelor cu creionaje, acolo unde erau favorizate șiroirile, de executarea teraselor potcoavă in cea mai mare parte din livezile tinere. Intr-un cuvint, am pus in aplicare recomandările proiectului. Dar, in unitatea noastră, eroziunea afectează mai mult sau mai puţin majoritatea terenului arabil. Din cele 1550 de hectare arabile aproape 1.300 de hectare sunt situate pe pante între 5 şi 14 grade, iar restul cu o înclinaţie de pină la 30 de grade. Pe toate aceste suprafeţe existau, datorită acţiunii apei, numeroase ogaşe şi ravene care îngreunau lucrările. In plus, terenul era brăzdat cu fîşii dese de spini orientate din deal in vale datorită cărora nu puteam folosi tractoarele. In asemenea condiţii nici nu putea fi vorba măcar de lucrarea terenului pe curba de nivel. La astuparea ravenelor şi nivelarea lor, precum şi la defrişarea benzilor de spini care însumau circa 40 de hectare au participat, la apelul organizaţiei de partid şi consiliului de conducere, numeroşi ţărani cooperatori, evidenţiindu-se îndeosebi cei din brigăzile conduse de Ch. Macarie, I. Anton şi Ch. Cozma. Această acţiune a durat pină in primăvara anului trecut. Abia de atunci am avut posibilitatea să executăm lucrările pe terenurile In pantă de-a lungul curbelor de nivel. Dar cu aceasta, problema stăvilirii eroziunii nu era nici pe departe rezolvată. In 1964, şiroirile cauzate de scurgerea apelor ne-au calamitat circa 30 de hectare cu porumb şi floarea-soarelui, cultivate pe un versant cu pantă mai mare. In acelaşi an am hotârlt să amplasăm culturile In fişii pentru a stăvili mai bine eroziunea. Se înţelege că ne-ar fi prins bine un proiect de organizare a teritoriului in care să se prevadă amănuntţit măsurile ce trebuie luate pe fiecare versant, in funcţie de înclinarea terenului. In lipsa acestuia, insă, am procedat, în toamna anului 1964, la întocmirea unei schiţe simple pe baza căreia am trecut la aplicarea culturilor In fişii. Demn de reţinut e faptul că insâminţârile din toamna lui 1964 şi primăvara trecută s-au făcut după acest sistem pe tot terenul arabil de coastă. După determinarea pantei terenului, am materializat principalele curbe de nivel şi, In funcţie de ele, limitele fişiilor. Totodată am înfiinţat noi drumuri In locul celor vechi. Lăţimea fişiilor a fost stabilită în raport cu panta terenului. Astfel, la trupul Elan, unde înclinaţia terenului e cea mai mare, lăţimea fişiilor e cuprinsă intre 40 şi 100 metri. Tot aici am înfiinţat intre două fîşii o bandă inierbata pentru a completa efectul antierozional al fişiilor. Pe versanţii cu panta mai mică am mărit lăţimea fişiilor. In acest an am cultivat în fişii culturi prâşitoare ca porumbul şi floarea-soarelui, alternativ cu griu şi mazăre care prin densitatea lor mare urmează procesul de eroziune. încă de la Întocmirea schiţei am stabilit care va fi rotaţia culturilor pe aceeaşi fîşie pentru următorii cinci ani. Se înţelege, însă, că pe parcurs apar situaţii care ne obligă sâ aducem modificări acestei rotaţii, dar ea este, în general, respectată. Pentru a putea continua acest sistem şi în anii următori, limitele fişiilor au fost marcate prin învăluiri executate o dată cu aratul. învăluiri mai mici am creat pe suprafeţele cu pantă accentuată şi în interiorul fişiilor cu scopul de a împiedica şi pe această cale scurgerea apei şi a favoriza infiltrarea ei in sol. Efectul măsurilor aplicate pe terenul arabil de coastă n-a intirziat. Spre deosebire de 1964 eroziunile n-au mai apărut în acest an, deşi regimul de precipitaţii a fost mult mai bogat. Eficienţa culturilor în fîşii în protejarea solului de pe terenurile arabile în pantă pledează pentru extinderea acestui sistem în fiecare unitate. Pină la stabilirea fişiilor, e drept că am avut destul de lucru. Pe versanţii cultivaţi cu porumb am executat jalonarea înainte de recoltare, lucru îndeajuns de greu, pentru a nu întîrzia pregătirea terenului şi semănatul. Recoltatul se începea întii pe porţiunea unde fixam jaloanele care, fiind lungi de 4 m., erau uşor vizibile. După tăierea cocenilor făceam alinierile necesare şi din urmă tractoarele intrau imediat la arat Dacă avem în vedere insă rolul pe care culturile In fişii II au intrinarea eroziunii şi sporirea producţiei, eforturile făcute in anul materializării lor pe teren sint cu prisosinţă răsplătite. Sporirea productivităţii acestor terenuri ridică şi problema fertilizării lot Analizind posibilităţile de care dispunem am hotărit să fertilizăm în fiecare an cite o fîşie. Ingrăşămintele chimice sunt administrate pe terenurile destinate griului, iar gunoiul de grajd pe cele cultivate cu floarea-soarelui. Suprafeţele pe care porumbul urmează după griu sau floarea-soarelui, nu mai sunt fertilizate in anul respectiv pentru ca această cultură să valorifice ingrăşămintele administrate premergătoarelor. Influenţa îngrăşămintelor asupra producţiei este deosebit de evidentă. Floarea-soarelui, de exemplu, va da In acest an pe suprafeţele fertilizate un spor de recoltă de circa 300-400 kg. la hectar. Pe terenurile unde insăminţăm In acest an griu am administrat 26 tone de superfosfat, urmînd ca in primăvară să dăm îngrăşăminte chimice azotoase. Cu cele amintite pină acum nu putem considera că am făcut totul pentru stăvilirea eroziunii. Mai avem de inierbat o serie de taluze pentru care n-am avut sămînţa necesară, de executat terase potcoavă şi in restul livezilor, de astupat in vii vechile drumuri adincite de ape. Sint lucrări pe care n-am reuşit încă sâ le terminăm, dar care stau in atenţia noastră. Căci ştim că orice tărăgănare a măsurilor antierozionale vina In detrimentul producţiei. Ing. M. APOSTOL cooperativa agricolă din Crețeşti Ancheta noastră: Recolte bogate şi pe terenurile în pantă ■^iiiînnfflnsRHifliiiBirairaiimminimimniniimiminniTiiiiiiHifliiiiiiinnniiîînnii La G.A.S. Cotnari se desfundă noi suprafeţe de teren pentru plantarea de vii. Foto :G. Paul Coordonate (Urmare din pag. 1) cialiste. Este cunoscut faptul că Institutul pedagogic va funcţiona în cadrul Universităţii. Acest lucru va contribui şi mai mult la îmbunătăţirea procesului instructiv-educativ, deoarece se preconizează elaborarea unor planuri comune de activitate, schimburi de experienţă utile, ce vor duce cu siguranţă la îmbunătăţirea calităţii. Condiţii optime de studiu RED. : Am dori să cunoaştem şi unele aspecte privind baza materială, datarea laboratoarelor. Prof. univ. dr. C. MIHUL : In cadrul Universităţii pe lingă bibliotecile de specialitate funcţionează şi 40 de laboratoare. Majoritatea sunt dotate cu aparatură modernă, ceea ce creează optime posibilităţi muncii de cercetare. Cîteva exemple edificatoare. Pentru necesităţile secţiei de elasticitate şi a practicii in producţie a studenţilor s-a organizat un laborator modern. A luat fiinţă un centru de calcul destinat să satisfacă nevoile didactice şi ştiinţifice ale Iaşului şi întreprinderilor din Moldova. Conf. univ. dr. EL. JEANRENAUD : Laboratoare noi, moderne, au fost organizate şi la Facultatea de biologiegeografie. Pe lingă această facultate se află în curs de amenajare o grădină botanică, cu sere ce vor corespunde tuturor exigenţelor ştiinţifice. Merită să fie menţionat faptul că in Universitatea ieşeană se construieşte, sub conducerea prof. univ. dr. A. Haimovici, o maşină de calcul, iar în cadrul atelierului foto se lucrează la cel de al 3-lea film ştiinţific. Prof. univ. dr. I. GUGIUMAN. Paralel cu aceste realizări au fost reorganizate şi staţiunile de cercetări de la Agigea, Stejar, Miroslava-Iaşi, Pîrtgăraţi. Rezultatele ce s-au obţinut aici au fost elogios apreciate de către specialiştii din ţară şi de peste hotare. Din amfiteatrele Universităţii din amfiteatrele producţiei RED,din munca de cercetare ştiinţifică a studenţilor un rol important îl ocupă practica în producţie. In acest domeniu, ce probleme noi se află în atenţia conducerii Universităţii? Prof. univ. dr. V. ABABEI: Munca de ........................................................ universitare cercetare ştiinţifică şi practica in producţie a studenţilor căpătă, în lumina documentelor Congresului partidului, o semnificaţie deosebită. Viitorii absolvenţi sunt chemaţi să răspundă sarcinilor mereu complexe privind organizarea şi conducerea producţiei. La facultăţile de chimie, fizică, biologie-geografie, practica reprezintă un obiect de mare importanţă. De aceea, ne vom îngriji ca în acest an studenţii noştri sa efectueze practica în întreprinderi mari, cu o tehnologie avansată, pentru a face cunoştinţă cu cele mai complexe procese şi operaţii ale industriei moderne. Programele analitice, ca şi cele de lucru, vor fi elaborate de cadrele de specialitate ale facultăţilor, de comun acord şi în colaborare cu întreprinderile. Prof. univ. dr. I. GUGIUMAN: Pe lingă practica ce se efectuează conform programului, studenţii noştri vor avea posibilitate ca în perioada de vară să efectueze aplicaţii biologice, geologice şi geografice pe Itinerarii cu distanţe diferite. Pentru studenţii de la secţia geochimie s-a inclus in program participarea in cadrul comitetului geologic la efectuarea unor lucrări speciale pe lingă unităţile de prospecţiuni, foraje şi analize chimice. Conf. univ. dr. EL. JEANRENAUD. Ne vom strădui ca In viitor lucrările ce vor fi elaborate să aibă o strinsă legătură cu producţia. In cercurile studenţeşti vor fi discutate, sub conducerea profesorilor, lucrările studenţilor. In Condiţiile actuale devine o necesitate practica în producţie a studenţilor de la Facultatea de matematicămecanică. Prof. univ. dr. I. CREANGA: Corespunzător sarcinilor trasate de Congresul al IX-lea în domeniul cercetării ştiinţifice, conducerea Universităţii a luat măsuri ca la catedrele facultăţilor de chimie, fizică, biologie, ştiinţe economice să se întocmească planuri judicioase in care să se îmbine armonios cercetarea fundamentală cu cea aplicativă. RED.: Am dori să cunoaştem cîteva aspecte privind legătura dintre şcoala superioară şi cea de cultură generală. Prof. univ. dr. GAVRIL ISTRATE : In noul climat, se impune o strînsă legătură între Universitate şi şcoala medie. Vreau să subliniez că in acest domeniu se mai manifestă şi unele lacune. Cîteva exemple. Studenţii noştri sînt repartizaţi să efectueze practica pedagogică în licee. Aici ei tre- 1965 buie să-şi însuşească cunoştinţele temeinice privind metodele de predare. Deoarece nu s-a găsit un mijloc eficient de colaborare între facultăţi, licee şi secţiile de învăţămint, se mai întîmplă uneori ca practica să se desfăşoare la un nivel necorespunzător. RED.: Ce propuneţi pentru înlăturarea acestor lipsuri? Prof. univ. dr. G. ISTRATE: a) Repartizarea studenţilor la catedrele profesorilor cu multă experienţă şi măiestrie în predare. b) Lărgirea colaborării între conducerile facultăţilor şi liceelor. c) Participarea cadrelor didactice din licee la sesiunile ştiinţifice din facultăţi. d) O justă repartizare a absolvenţilor la catedre. * RED.: In cadrul Universităţii funcţionează şi Facultatea de ştiinţe economice. Vă rugăm să ne relataţi citeva aspecte privind Invăţămintul economic. Prof. univ. dr. D. RUSU: In anul 1962 la Universitatea ieşeană s-a înfiinţat Facultatea de ştiinţe economice. Deşi facultatea este tînără, se poate vorbi de un început bun în domeniul activităţii de cercetare ştiinţifică. Au fost abordate probleme de mecanografie, studii referitoare la căile reducerii preţului de cost; aplicarea matematicii in economie. Studenţii, pregătiţi in cadrul facultăţii, vor fi chemaţi să contribuie la realizarea obiectivelor celui de al IX-lea Congres al P.C.R., prin gospodărirea cu maximum de eficienţă a mijloacelor puse la dispoziţie de stat. * Conf. univ. A. LOGHIN: Studenţii noştri au primit cu entuziasm documentele Congresului partidului. Grija şi preţuirea ce li se acordă constituie un imbold în munca viitoare. In acest an universitar, in lumina noilor sarcini ce revin şcolii superioare va trebui să acordăm o atenţie deosebită dezvoltării la fiecare student a răspunderii personale de a se pregăti cu perseverenţă, la un nivel calitativ superior. Conştienţi şi mîndri de răspunderile ce ne revin pentru dezvoltarea ştiinţei şi culturii noastre naţionale, noi toţi, cadre didactice şi studenţi din Universitate vom depune eforturi neprecupeţite, vom pune toată capacitatea noastră şi puterea de muncă pentru aplicarea în viaţă a politicii partidului, pentru Îndeplinirea sarcinilor măreţe trasate de Congres. OTE Băncilă sau Stahi ? Pe toate celelalte socluri din grădina Copou putem citi : Eminescu, Creangă, Caragiale, Tonitza, Gane, Veronica Micle. Aleile faimoasei grădini, străjuite astfel de aceste chipuri, capătă dintr-o dată şi aerul unor culoare de muzeu. O succintă dar evocatoare lecţie de istorie. Iată însă un soclu care nu ne spune nimic, sau, mai bine zis, ne spune prea multe. El a servit o dată susţinerii bustului lui Octav Băncilă. Cine nu ştie cum arăta pictorul ieşean: frunte boltită, privire urieşească, barbă foarte bogată, ceva olimpic în toată infăţişarea-i. In zadar însă am căutat aceste trăsături în chipul (ni se pare) pictorului Stahl, aşezat pe vechiul soclu, cel care servise lui Băncilă, şi pe care au mai rămas litere din vechiul nume. Deci : a) e bine să se afle în grădină şi chimii pictorului Stahl, dar nu pe soclul autorului lui 1907 ; b) să fie readus bustul lui Băncilă şi aşezat, credem, pe soclul cu pricina. Nu, tovarăşi edili? Bind, In 1990, apărea pe ecrane aceastd comedie a lui Billy Wilder, opiniile specialiştilor, şi mai ales ale criticilor cinematografici, tură foarte diferite: JIn triumf mon- dial" spuneau unul In vreme ce alţii vorbeau pe larg despre Inconsistenţa unor personaje principale ca, de pilda, cel Interpretat de Marilyn Monroe. Adevărul este că ne aflăm In faţa unei comedii reuşite In care nu numai regizorul este un virtuos, el şi cei trei Interpreţi principali : Marilyn Monroe, Jack Lemmon si Tony Burts. In anul turnării Ulmului, Wilder avea la detiv aproape patru decenii de regie, timp in tare a acumulat o experienţă valoroasă nu numai tn ce priveşte modalităţile de expresie comică, limbajul cinematografie, dar fl In alegerea celor mal potriviţi Interpreţi şl in dirijarea lor În faţa obiectivului. Ga şi In .Apartamentul“ — unul din cele mai bune Ulme ale lui Wilder — întrunim şi aici trăsături specifice creaţiilor acestui regizor ca, de pildă, jocul de-a falsul: situaţii aparent dramatice sunt pline de haz, iar situaţii comice la prima vedere au o esenţă dramatica. Specifice lui Wilder, amorul gros, situaţiile cu dublă esenţă (comicădramatică), echivocul permanent al dialogului, sunt prezente aici, ele fiind, de fapt, punctele de rezistenţă ale Ulmului. Spectatorul rnde, rîde aproape continuu datorită Inventivităţii flanteziei regizorului, care foloseşte cu abilitate întregul arsenal al comediei cinematografice. Spuneam mal sus că Wilder știe să-fl aleagă Interpreţii. Intr-adevăr, greu să-ţl imaginezi pe altcineva În locul Iul Marilyn Monroe, intr-o măsură fl datorita faptului că ea Săptămîna pe ecrane „Unora le place jazzul“ devenise Interpreta anui anumit tip de personaj specific hollywoodian. Este drept că dincolo de stereotipia impusă de scenarişti şi regizori, marea actriţă umplea schemele personajelor cu inepuizabila-iorţă creatoare, oferindu-le astfel o legitimaţie de circulaţie valabilă oriunde. Chipul ei era dublat de un joc inteligent, fermecător, ceea ce făcea ea multe din scenele tn care ea apărea sd ne desăvtrşite. .Era unică In felul el şl rămlne unică" scria Wilder la moartea actriţei. O excelentă actriţă de comedie, o adevărată explozie de vitalitate, avtnd un puternic simţ al situaţiilor comice fl fantezie in valorificarea replicii de umor — aceasta este Marilyn Monroe nn .Unora le place jazzul“. Hollywood-ul a obligat-o să joace mereu acelaşi rol de femeie plină de atracţie, care se oferă cam inconştientă de inegalabilul ei formet, i-a fost impusă o imagine denaturată In scopuri comerciale. Actriţa insă a găsit In talentul el resurse să depăşească această imagine. .Un actor nu este o maşină chiar dacă i se pretinde — spunea ea. Creaţia trebuie să fie umană". In .Unora le place jazzul“ unde Interpretează rolul unei cântăreţe care urmăreşte să cucerească un milionar, i se alătură cu aceeaşi ştiinţă a compoziţiei Jack Lemmon şi Tony Curtis. Mişcările dezarticulate, mobilitatea expresiei, eforturile (fireştii) ale vocii şi gesturilor lac din Lemmon un comic de cea mai bună rasa. .Unora le place jazzul" se vizionează cu o permanentă bună dispoziţie. Filmul a ,adunat“ pină acum cinci mari premii Internationale care vin să-i confirme valoarea. ST. O. MUGUR Dezbaterea noilor sarcini de pian pe ramuri de producţie (Urmare din pag. 1) Jurilor, reclama este pe alocuri nesugestivă, inestetică şi in general insuficientă. O lipsă foarte serioasă care, alături de aspectul curat, ordonat şi civilizat al magazinelor şi prezentarea măfurilor, este o componentă a „cărţii de vizită“ a fiecărui oraş, o constituie nivelul deservirii. Mulţi lucrători din comerţ au o slabă pregătire profesională şi educativă şi în directă legătură cu acest aspect trebuie pusă atitudinea de nepăsare, adeseori jignitoare, manifestată faţă de consumatori. Nu o dată se întîmplă ca unele magazine să se închidă înainte de a se asigura condiţii de executare a reparaţiilor. Şi mai rău este cînd consumatorii găsesc la intrarea in magazine, in plin program de funcţionare, anunţuri de felul acesta : „închis pentru inventar“. „Primim marfă;“ „închis pentru renovare" ; „Sunt plecat în concediu” etc. Grija manifestată pentru satisfacerea cerinţelor consumatorilor trebuie împletită cu aceea pentru asigurarea rentabilităţii fiecărui magazin. La 1 ianuarie a.c. existau 57 unităţi nerentabile. Analizîndu-se eficienţa amplasării lor, 4 au fost desfiinţate, iar pentru alte 17 s-au asigurat condiţii de rentabilizare. Au mai rămas 36. Trebuie luate urgent măsuri ca şi acestea să devină rentabile. Toate organizaţiile comerciale vor avea de îndeplinit in 1966 sarcini sporite şi pentru a le face faţă cu succes trebuie luate măsuri eficiente, din vreme, îmbunătăţirea activităţii comerciale generale depinde foarte mult de felul in care organizaţiile de partid îşi exercită rolul lor de conducător politic, dreptul lor de control asupra felului in care muncesc conducerile şi serviciile funcţionale. Respectarea disciplinei contractuale, organizarea aprovizionării şi desfacerii, pregătirea profesională a tuturor lucrătorilor, educarea lor sunt obiective pe care trebuie axată. In primul rînd, munca politică de masă desfăşurată de organizaţiile de partid. Trebuie pus accent pe stimularea experienţei pozitive a celor mai buni salariaţi, luindu-se în acelaşi timp măsuri pentru a se crea o puternică opinie de masă împotriva acelora care frinează şi compromit munca harnică a altora. Prin atragerea lucrătorilor celor mai merituoşi, cu o bună pregătire profesională, oameni cu o conştiinţă ridicată, in rindurile organizaţiilor de partid, acestea se vor întări şi-şi vor spori eficienţa muncii lor in rindurile maselor de salariaţi din comerţ, îmbunătăţirea pregătirii şi educării cadrelor in scopul creşterii calităţii muncii de deservire. Introducerea şi extinderea formelor avansate de comerţ, organizarea mai raţională a reţelei, perfecţionarea aprovizionării şi desfacerii cu mărfuri, în funcţie de cerinţele tot mai exigente ale consumatorilor sunt sarcinile cele mai importante ce trebuie îndeplinite, necondiţionat, de fiecare organizaţie comercială de stat sau cooperatistă. FILARMONICA DE STAT.MOLDOVA* IAŞI anunţă DESCHIDEREA STAGIUNII 1965-1966 Vineri, 1 octombrie 1965, orele 20 Simbătă, 2 octombrie 1965, orele 20 CONCERT SIMFONIC Dirijor ION BACIU Solistă SOFIA COSMA - plan In program M. JORA - Suită din baletul „întoarcere din adincurî" (primă audiţie). SAINT SAENS: - Concert pentru pian şî orchestră nr. 2 în sol minor. Solistă - SOFIA COSMA AL. SERIABIN: - Poemul Extazului (primă audiţie). Sunt valabile: Vineri - abonamente nr. I negru seria 68. Sîmbătă - abonamente nr. I roşu - seria 69. • După începerea concertului, accesul publicului în sală este permis la pauză. Biletele, la Agenția teatrală, telefon 4418. JOCURI ORIZONTAL: 1) Sport care cuprinde alergări, sărituri şi aruncări — Radu Nunweiler; 2) Maestră a sportului la şah; 3) Alexandru Merică - Enervez; 4) î,Decatlonul de aur", de I. Chirilă, de exemplu - Meciurile săptămînale; 5) Antrenorul fotbaliştilor ploieşteni — întreprindere ieșeană; 6) Scor alb - Sport popular; 7) Tuşă avocalicăl — Cea de colo ; 8) Campioană a Republicii Socialiste România la gimnastică — Aurel Raîca — Silviu Cozan; 9) ,, Arena" paraşutiştilor şi aviatorilor Sportivi - Teren sportiv; 10) In fire! - Fotbalist de la Rapid Bucureşti — Ocolul pistei de atletism; 11) Opreşte uneori şuturile neprecise — Un maestru între maeştri, al sportului. VERTICAL: 1) înaintaşi - Iolanda Balaş; 2) Sportul pentru careul de faţă - Categorie la box; 3) Lot incomplet! — Post în echipă (fig.) - Un velodrom, la început; 4) A tipări - Armă defensivă a boxerului; 5) Atac impetuos (fig.); 6) Rîu pe care era SPORTIVĂ așezată Sparta - Papagal - Poem de V. Hugo; 7) Sete! - Primul zburător; 8) Mircea Sava - Practicantă a sportului; 9) Dispută nesportivă - Farmec (pop.) 10) Simbolul ruteniului - Diminutiv feminin - A trece peste ștachetă; 11) Locul de desfășurare a întrecerilor nautice - Ion Cacoveanu - Alexandru Toth, R. DUDA SPICUIRI DtIIN PROGRAMUL DE RADIO JOI, 30 SEPTEMBRIE 1965 PROGRAMUL I. La orele: 5; 6; 7; 10; 12; 14; 16; 22; 23.52, buletine de ştiri şi radiojurnale; 8.30 Solişti şi formaţii artistice de amatori; 9.00 La microfon, melodia preferată; 11.00 Concert din opere; 12.45 Mari interpreţi : Pablo Casals ; 13.20 Valsuri din opere; 13.40 Piese instrumentale de virtuozitate; 14.10 Solişti de muzică uşoară; 16.30 Prietena noastră cartea; 17.35 Cîntece din folclorul nou şi jocuri populare; 18.00 Seară pentru tineret; 19.00 ,,Cîntă, dansează, tinereţe"; 20.00 Radiogazeta de seară; 20.30 Varietăţi muzicale; 21.30 Interpreţi ai cîntecului nostru popular; 22.40 Muzică uşoară australiană; 22.57 Poemul simfonic ,, Sărbătoarea muncii" de Marţian Negrea; Simfonia I In Re major de Sigismund Toduţă. PROGRAMUL II. La orele: 7,30; 9; 11; 13; 15; 17; 19; 23; 0.52; buletine de ştiri şi radiojurnale; 8.15 Melodiile dimineţii; 9.03 Dansuri şi coruri din opere; 10.00 ,,Simfonietta tinereţii" de Dumitru Bughici; 10.30 Din muzica popoarelor; 12.30 Pagini alese din muzica uşoară; 13.03 Cintece şi jocuri din regiunile patriei; 13.40 Concert de prînz; 15.30 Antologie poetică: Giosue Carducci ; 16.20 Dialog cu ascultătorii; 16.30 Sultă simfonică din baletul Curtea veche" de Mihail Jora; 17.30 Sfatul medicului; 18.00 Recital Nicolae Herlea; 19.50 Transmisiune din sala Ateneului, a concertului orchestrei simfonice a Filarmonicii de stat George Enescu"; 22.30 Pagini din operete; 23.05 Noapte bună, dragi melodii. RADIO IAŞI pe 285 m, lungime de undă MIERCURI, 29 SEPTEMBRIE 1963 17.30 Rubrica de informaţii utilitare şi Muzică uşoară ; 18 Radioinformaţia ; Cîntece de viaţă nouă şi jocuri populare româneşti ; 18.30 „Izvoare de belşug" ; Scrisorile dau întîlnire... melodiilor; In încheiere emisiunea : Actualitatea culturalartistică". TELEVIZIUNE MIERCURI, 29 SEPTEMBRIE 1965 19.00 Jurnalul televiziunii (I); 19.20 Emisiune pentru copii: I,Să ne jucăm...“; 20.00 Teatru: ,,Zoo" sau „Asasinul filantrop“ de Vercors; In pauze: Filmul documentar, ,,Taiga", Posta televiziunii; In încheiere: Jurnalul televiziunii (II) si buletinul meteorologic. SPECTACOLE TEATRUL NATIONAL „VASILE ALECSANDRI", miercuri 29 septembrie (TURNEUL TEATRULUI DE STAT DIN BOTOŞANI), orele 16.30 şi 20.30 : „Hag! Tudose". CINEMATOGRAFE : VICTORIA (orele 9 ; 11.20 ; 14.20; 16.40; 19; 21.30) : „Unora le place jazzul" ; TINERETULUI (orele 8.45 ; 11; 14.30 ; 16.45 ; 19; 21.10): „Daţi-mi condica de reclamaţii" ! ARTA (orele 9. 11 ; 14.45; 16.50; 18.55 ; 21) : „Scaramouche", cinemascop ; TATARASI (orele 16 ; 18 ; 20) : „Cronica unei crime", cinemascop. IN REGIUNE : la BIRLAD, cinema Victoria : „Nu te atinge de fericire" ; cinema Birladul : „Două etaje de fericire" ; HUŞI : „Eroi curajoşi ca tigrii" ; VASLUI : „Umbrelele din Cherbourg“ ; PAŞCANI : „Şeful". TIMPUL PROBABIL Vreme schimbătoare cu cerul noros pină la temporar acoperit. Local în nordul Moldovei va ploua slab. Vînt potrivit din sectorul sudestic. Temperatura, staţionară, va fi cuprinsă noaptea între 8 şi 13 grade, iar ziua între 20 și 25 grade. Local ceată dimineața. i i