Flacăra Iaşului, septembrie 1965 (Anul 21, nr. 5903-5928)

1965-09-29 / nr. 5927

K­ACÄRA lÄlüiri PAOWÄ ! • Pe baza schiței simple — culturi In fişii pe tot terenul arabil • Cum folosim ingrășămintele O experienţă plină de învăţăminte Dupâ cum au subliniat şi alţi parti­cipanţi la dezbaterile din cadrul an­chetei organizată de ziarul „Flacăra Iaşului”, sporirea productivităţii tere­nurilor In panta nu poate fi concepu­tă fără măsuri antierozionale şi de îm­bunătăţire a fertilităţii lor naturale. Convinşi de acest lucru ne-am străduit, meii cu seamă in ultimii ciţiva ani, să gospodărim cit mai bine terenurile de coastă. Am inceput cu punerea in va­loare a suprafeţelor puternic erodate, improprii altor culturi. Astfel, din 1963 şi pină acum, am plantat aproape 50 hectare cu viţă de vie şi 90 de hec­tare cu pomi fructiferi. O dată cu În­fiinţarea noilor plantaţii au fost exe­cutate şi amenajările antierozionale­­indicate in proiectul special întocmit de ORPOT. Este vorba de inierbarea taluzelor pe 12 hectare cu vie, din cele 18 hectare plantate in terase, de consolidarea taluzelor cu creionaje, a­­colo unde erau favorizate șiroirile, de executarea teraselor potcoavă in cea mai mare parte din livezile tinere. Intr-un cuvint, am pus in aplicare re­comandările proiectului. Dar, in uni­tatea noastră, eroziunea afectează mai mult sau mai puţin majorita­tea terenului arabil. Din cele 1­550 de hectare arabile aproape 1.300 de hec­­tare sunt situate pe pante între 5 şi 14 grade, iar restul cu o înclinaţie de pină la 30 de grade. Pe toate aces­te suprafeţe existau, datorită acţiunii apei, numeroase ogaşe şi ravene care îngreunau lucrările. In plus, terenul era brăzdat cu fîşii dese de spini o­rientate din deal in vale datorită că­rora nu puteam folosi tractoarele. In asemenea condiţii nici nu putea fi vorba măcar de lucrarea terenului pe curba de nivel. La astuparea ravene­­lor şi nivelarea lor, precum şi la defri­şarea benzilor de spini care însumau circa 40 de hectare au participat, la apelul organizaţiei de partid şi consi­liului de conducere, numeroşi ţărani cooperatori, evidenţiindu-se îndeosebi cei din brigăzile conduse de Ch. Ma­­carie, I. Anton şi Ch. Cozma. Această acţiune a durat pină in primăvara a­­nului trecut. Abia de atunci am avut posibilitatea să executăm lucrările pe terenurile In pantă de-a lungul curbe­lor de nivel. Dar cu aceasta, proble­ma stăvilirii eroziunii nu era nici pe departe rezolvată. In 1964, şiroirile cauzate de scurgerea apelor ne-au calamitat circa 30 de hectare cu po­rumb şi floarea-soarelui, cultivate pe un versant cu pantă mai mare. In a­­celaşi an am hotârlt să amplasăm cul­turile In fişii pentru a stăvili mai bine eroziunea. Se înţelege că ne-ar fi prins bine un proiect de organizare a teritoriului in care să se prevadă a­­mănuntţit măsurile ce trebuie luate pe fiecare versant, in funcţie de înclina­rea terenului. In lipsa acestuia, insă, am procedat, în toamna anului 1964, la întocmirea unei schiţe simple pe baza căreia am trecut la aplicarea culturilor In fişii. Demn de reţinut e faptul că insâminţârile din toamna lui 1964 şi primăvara trecută s-au făcut după acest sistem pe tot terenul ara­bil de coastă. După determinarea pan­tei terenului, am materializat principa­lele curbe de nivel şi, In funcţie de ele, limitele fişiilor. Totodată am în­fiinţat noi drumuri In locul celor vechi. Lăţimea fişiilor a fost stabilită în ra­port cu panta terenului. Astfel, la tru­pul Elan, unde înclinaţia terenului e cea mai mare, lăţimea fişiilor e cu­prinsă intre 40 şi 100 metri. Tot aici am înfiinţat intre două fîşii o bandă inierbata pentru a completa efectul antierozional al fişiilor. Pe versanţii cu panta mai mică am mărit lăţimea fişiilor. In acest an am cultivat în fişii culturi prâşitoare ca porumbul şi floa­­rea-soarelui, alternativ cu griu şi ma­zăre care prin densitatea lor mare urm­ează procesul de eroziune. încă de la Întocmirea schiţei am stabilit care va fi rotaţia culturilor pe aceeaşi fîşie pentru următorii cinci ani. Se în­ţelege, însă, că pe parcurs apar si­tuaţii care ne obligă sâ aducem mod­i­ficări acestei rotaţii, dar ea este, în general, respectată. Pentru a putea continua acest sis­tem şi în anii următori, limitele fişiilor au fost marcate prin învăluiri execu­tate o dată cu aratul. învăluiri mai mici am creat pe suprafeţele cu pan­tă accentuată şi în interiorul fişiilor cu scopul de a împiedica şi pe aceas­tă cale scurgerea apei şi a favoriza infiltrarea ei in sol. Efectul măsurilor aplicate pe tere­nul arabil de coastă n-a intirziat. Spre deosebire de 1964 eroziunile n-au mai apărut în acest an, deşi regimul de precipitaţii a fost mult mai bogat. Eficienţa culturilor în fîşii în prote­jarea solului de pe terenurile arabile în pantă pledează pentru extinderea acestui sistem în fiecare unitate. Pină la stabilirea fişiilor, e drept că am avut destul de lucru. Pe versanţii cul­tivaţi cu porumb am executat jalona­rea înainte de recoltare, lucru în­deajuns de greu, pentru a nu întîrzia pregătirea terenului şi semănatul. Re­coltatul se începea întii pe porţiunea unde fixam jaloanele care, fiind lungi de 4 m., erau uşor vizibile. După tăierea cocenilor făceam alinierile ne­cesare şi din urmă tractoarele intrau imediat la arat Dacă avem în vedere insă rolul pe care culturile In fişii II au in­trinarea eroziunii şi sporirea producţiei, eforturile făcute in anul materializării lor pe teren sint cu pri­sosinţă răsplătite. Sporirea productivităţii acestor te­renuri ridică şi problema fertilizării lot Analizind posibilităţile de care dispu­nem am hotărit să fertilizăm în fieca­re an cite o fîşie. Ingrăşămintele chi­mice sunt administrate pe terenurile destinate griului, iar gunoiul de grajd pe cele cultivate cu floarea-soarelui. Suprafeţele pe care porumbul urmea­ză după griu sau floarea-soarelui, nu mai sunt fertilizate in anul respectiv pentru ca această cultură să valorifi­ce ingrăşămintele administrate premer­­gătoarelor. Influenţa îngrăşămintelor asupra producţiei este deosebit de evidentă. Floarea-soarelui, de exemplu, va da In acest an pe suprafeţele fertilizate un spor de recoltă de circa 300-400 kg. la hectar. Pe terenurile unde insăminţăm In a­­cest an griu am administrat 26 tone de superfosfat, urmînd ca in primă­vară să dăm îngrăşăminte chimice azotoase. Cu cele amintite pină acum nu pu­tem considera că am făcut totul pen­tru stăvilirea eroziunii. Mai avem de inierbat o serie de taluze pentru ca­re n-am avut sămînţa necesară, de executat terase potcoavă şi in restul livezilor, de astupat in vii vechile dru­muri adincite de ape. Sint lucrări pe care n-am reuşit încă sâ le terminăm, dar care stau in atenţia noastră. Căci ştim că orice tărăgănare a măsurilor antierozionale vina In detrimentul pro­ducţiei. Ing. M. APOSTOL cooperativa agricolă din Crețeşti Ancheta noastră: Recolte bogate şi pe terenurile în pantă ■^iiiînnfflnsRHifliiiBirairaiimminimimniniimiminniTiiiiiiHifliiiiiiinnniiîînnii La G.A.S. Cotnari se desfundă noi suprafeţe de teren pentru plantarea de vii. Foto :G. Paul Coordonate (Urmare din pag. 1) cialiste. Este cunoscut faptul că Insti­tutul pedagogic va funcţiona în cadrul Universităţii. Acest lucru va contribui şi mai mult la îmbunătăţirea proce­sului instructiv-educativ, deoarece se preconizează elaborarea unor planuri comune de activitate, schimburi de experienţă utile, ce vor duce cu si­guranţă la îmbunătăţirea calităţii. Condiţii optime de studiu RED. : Am dori să cunoaştem şi u­­nele aspecte privind baza materială, datarea laboratoarelor. Prof. univ. dr. C. MIHUL : In cadrul Universităţii pe lingă bibliotecile de specialitate funcţionează şi 40 de la­boratoare. Majoritatea sunt dotate cu aparatură modernă, ceea ce creează optime posibilităţi muncii de cerceta­re. Cîteva exemple edificatoare. Pen­tru necesităţile secţiei de elasticitate şi a practicii in producţie a studen­ţilor s-a organizat un laborator mo­dern. A luat fiinţă un centru de calcul destinat să satisfacă nevoile didactice şi ştiinţifice ale Iaşului şi întreprinderi­lor din Moldova. Con­f. univ. dr. EL. JEANRENAUD : La­boratoare noi, moderne, au fost or­ganizate şi la Facultatea de biologie­­geografie. Pe lingă această facultate se află în curs de amenajare o gră­dină botanică, cu sere ce vor cores­punde tuturor exigenţelor ştiinţifice. Merită să fie menţionat faptul că in Universitatea ieşeană se construieşte, sub conducerea prof. univ. dr. A. Hai­­movici, o maşină de calcul, iar în ca­drul atelierului foto se lucrează la cel de al 3-lea film ştiinţific. Prof. univ. dr. I. GUGIUMAN. Pa­ralel cu aceste realizări au fost re­­organizate şi staţiunile de cercetări de la Agigea, Stejar, Miroslava-Iaşi, Pîrt­­găraţi. Rezultatele ce s-au obţinut aici au fost elogios apreciate de către specialiştii din ţară şi de peste ho­tare. Din amfiteatrele Universităţii d­in amfiteatrele producţiei RED,d­in munca de cercetare ştiin­ţifică a studenţilor un rol important îl ocupă practica în producţie. In acest domeniu, ce probleme noi se află în atenţia conducerii Universităţii? Prof. univ. dr. V. ABABEI: Munca de ........................................................ universitare cercetare ştiinţifică şi practica in producţie a studenţilor căpătă, în lu­mina documentelor Congresului parti­dului, o semnificaţie deosebită. Viito­rii absolvenţi sunt chemaţi să răspundă sarcinilor mereu complexe privind or­ganizarea şi conducerea producţiei. La facultăţile de chimie, fizică, bio­­logie-geografie, practica reprezintă un obiect de mare importanţă. De aceea, ne vom îngriji ca în acest an studen­ţii noştri sa efectueze practica în în­treprinderi mari, cu o tehnologie a­­vansată, pentru a face cunoştinţă cu cele mai complexe procese şi operaţii ale industriei moderne. Programele analitice, ca şi cele de lucru, vor fi elaborate de cadrele de specialitate ale facultăţilor, de comun acord şi în colaborare cu întreprinderile. Prof. univ. dr. I. GUGIUMAN: Pe lingă practica ce se efectuează con­form programului, studenţii noştri vor avea posibilitate ca în perioada de vară să efectueze aplicaţii biologice, geologice şi geografice pe Itinerarii cu distanţe diferite. Pentru studenţii de la secţia geochimie s-a inclus in program participarea in cadrul comi­tetului geologic la efectuarea unor lucrări speciale pe lingă unităţile de prospecţiuni, foraje şi analize chimice. Conf. univ. dr. EL. JEANRENAUD. Ne vom strădui ca In viitor lucrările ce vor fi elaborate să aibă o strinsă le­gătură cu producţia. In cercurile stu­denţeşti vor fi discutate, sub condu­cerea profesorilor, lucrările studenţilor. In Condiţiile actuale devine o necesi­tate practica în producţie a studenţi­lor de la Facultatea de matematică­­mecanică. Prof. univ. dr. I. CREANGA: Cores­punzător sarcinilor trasate de Congre­sul al IX-lea în domeniul cercetării ştiinţifice, conducerea Universităţii a luat măsuri ca la catedrele facultăţi­lor de chimie, fizică, biologie, ştiinţe economice să se întocmească planuri judicioase in care să se îmbine ar­monios cercetarea fundamentală cu cea aplicativă. RED.: Am dori să cunoaştem cîteva aspecte privind legătura dintre şcoala superioară şi cea de cultură gene­rală. Prof. univ. dr. GAVRIL ISTRATE : In noul climat, se impune o strînsă le­gătură între Universitate şi şcoala me­die. Vreau să subliniez că in acest domeniu se mai manifestă şi unele lacune. Cîteva exemple. Studenţii noş­tri sînt repartizaţi să efectueze prac­tica pedagogică în licee. Aici ei tre- 1965 buie să-şi însuşească cunoştinţele te­meinice privind metodele de predare. Deoarece nu s-a găsit un mijloc efi­cient de colaborare între facultăţi, li­cee şi secţiile de învăţămint, se mai întîmplă uneori ca practica să se des­făşoare la un nivel necorespunzător. RED.: Ce propuneţi pentru înlătu­rarea acestor lipsuri? Prof. univ. dr. G. ISTRATE: a) Re­partizarea studenţilor la catedrele pro­fesorilor cu multă experienţă şi măies­trie în predare. b) Lărgirea colaborării între conducerile facultăţilor şi li­ceelor. c) Participarea cadrelor didac­tice din licee la sesiunile ştiinţifice din facultăţi. d) O justă repartizare a ab­solvenţilor la catedre. * RED.: In cadrul Universităţii func­ţionează şi Facultatea de ştiinţe eco­nomice. Vă rugăm să ne relataţi cite­­va aspecte privind Invăţămintul eco­nomic. Prof. univ. dr. D. RUSU: In anul 1962 la Universitatea ieşeană s-a în­fiinţat Facultatea de ştiinţe economice. Deşi facultatea este tînără, se poate vorbi de un început bun în domeniul activităţii de cercetare ştiinţifică. Au fost abordate probleme de mecano­­grafie, studii referitoare la căile redu­cerii preţului de cost; aplicarea ma­tematicii in economie. Studenţii, pre­gătiţi in cadrul facultăţii, vor fi che­maţi să contribuie la realizarea obiec­tivelor celui de al IX-lea Congres al P.C.R., prin gospodărirea cu maximum de eficienţă a mijloacelor puse la dis­poziţie de stat. * Conf. univ. A. LOGHIN: Studenţii noştri au primit cu entuziasm docu­mentele Congresului partidului. Grija şi preţuirea ce li se acordă consti­tuie un imbold în munca viitoare. In acest an universitar, in lumina noilor sarcini ce revin şcolii superioare va trebui să acordăm o atenţie deose­bită dezvoltării la fiecare student a răspunderii personale de a se pre­găti cu perseverenţă, la un nivel cali­tativ superior. Conştienţi şi mîndri de răspunderile ce ne revin pentru dezvoltarea ştiinţei şi culturii noastre naţionale, noi toţi, cadre didactice şi studenţi din Uni­versitate vom depune eforturi ne­precupeţite, vom pune toată capaci­tatea noastră şi puterea de muncă pentru aplicarea în viaţă a politicii partidului, pentru Îndeplinirea sarcini­lor măreţe trasate de Congres. OTE Băncilă sau Stahi ? Pe toate celelalte socluri din grădina Copou putem citi : Eminescu, Creangă, Caragiale, Tonitza, Gane, Veronica Micle. Aleile fai­moasei grădini, străjuite astfel de aceste chipuri, ca­pătă dintr-o dată şi aerul unor culoa­re de muzeu. O suc­cintă dar evocatoa­re lecţie de istorie. Iată însă un so­clu care nu ne spu­ne nimic, sau, mai bine zis, ne spune prea multe. El a servit o dată susţi­nerii bustului lui Octav Băncilă. Ci­ne nu ştie cum ară­ta pictorul ieşean: frunte boltită, pri­vire urieşească, barbă foarte boga­tă, ceva olimpic în toată infăţişarea-i. In zadar însă am căutat aceste trăsă­turi în chipul (ni se pare) pictorului Stahl, aşezat pe ve­chiul soclu, cel ca­re servise lui Băn­cilă, şi pe care au mai rămas litere din vechiul nume. Deci : a) e bine să se afle în gră­dină şi chimii pic­torului Stahl, dar nu pe soclul auto­rului lui 1907 ; b) să fie readus bustul lui Băncilă şi aşe­zat, credem, pe so­clul cu pricina. Nu, tovarăşi e­dili? ­Bind, In 1990, apărea pe ecrane aceastd comedie a lui Billy Wilder, opiniile specialiştilor, şi mai ales ale criticilor cinematografici, tură foarte diferite: JIn triumf mon-­­ dial" spuneau unu­l In vreme ce alţii vorbeau pe larg despre In­consistenţa unor personaje princi­pale ca, de pilda, cel Interpretat de Marilyn Monroe. Adevărul este că ne aflăm In faţa unei comedii reuşite In care nu numai regizorul este un virtuos, el şi cei trei Interpreţi prin­cipali : Marilyn Monroe, Jack Lem­mon si Tony Burt­s. In anul tur­nării Ulmului, Wilder avea la detiv aproape patru decenii de regie, timp in tare a acumulat o expe­rienţă valoroasă nu numai tn ce priveşte modalităţile de expresie comică, limbajul cinematografie, dar fl In alegerea celor mal potriviţi Interpreţi şl in dirijarea lor În faţa obiectivului. Ga şi In .Apartamen­tul“ — unul din cele mai bune Ul­me ale lui Wilder — întrunim şi aici trăsături specifice creaţiilor acestui regizor ca, de pildă, jocul de-a falsul: situaţii aparent dramatice sunt pline de haz, iar situaţii comice la prima vedere au o esenţă dra­matica. Specifice lui Wilder, amorul gros, situaţiile cu dublă esenţă (comică­­dramatică), echivocul permanent al dialogului, sunt prezente aici, ele fiind, de fapt, punctele de rezistenţă ale Ulmului. Spectatorul rnde, rîde aproape continuu datorită Inventi­vităţii fl­­anteziei regizorului, care fo­­loseşte cu abilitate întregul arsenal al comediei cinematografice. Spuneam mal sus că Wilder știe să-fl aleagă Interpreţii. Intr-adevăr, greu să-ţl imaginezi pe altcineva În locul Iul Marilyn Monroe, intr-o măsură fl datorita faptului că ea Săptămîna pe ecrane „Unora le place jazzul“ devenise Interpreta anui anumit tip de personaj specific hollywoodian. Este drept că dincolo de stereotipia impusă de scenarişti şi regizori, marea actriţă umplea schemele per­sonajelor cu inepuizabila-i­­orţă creatoare, oferindu-le astfel o legiti­maţie de circulaţie valabilă oriunde. Chipul ei era dublat de un joc inte­ligent, fermecător, ceea ce făcea ea multe din scenele tn care ea a­părea sd n­e desăvtrşite. .Era unică In felul el şl rămlne unică" scria Wil­der la moartea actriţei. O excelentă actriţă de comedie, o adevărată ex­plozie de vitalitate, avtnd un pu­ternic simţ al situaţiilor comice fl fantezie in valorificarea replicii de­ umor — aceasta este Marilyn Mon­roe nn .Unora le place jazzul“. Hollywood-ul a obligat-o să joace mereu acelaşi rol de femeie plină de atracţie, care se oferă cam in­conştientă de inegalabilul ei formet, i-a fost impusă o imagine denatu­rată In scopuri comerciale. Actriţa insă a găsit In talentul el resurse să depăşească această imagine. .Un actor nu este o maşină chiar dacă i se pretinde — spunea ea. Creaţia trebuie să fie umană". In .Unora le place jazzul“ unde Interpretează rolul unei cântăreţe care urmăreşte să cucerească un milionar, i se alătură cu aceeaşi ştiinţă a compoziţiei Jack Lemmon şi Tony Curtis. Mişcările dezarticu­late, mobilitatea expresiei, efortu­rile (fireştii) ale vocii şi gesturilor lac din Lemmon un comic de cea mai bună rasa. .Unora le place jazzul" se vizio­nează cu o permanentă bună dispo­ziţie. Filmul a ,adunat“ pină acum cinci mari premii Internationale care vin să-i confirme valoarea. ST. O. MUGUR Dezbaterea noilor sarcini de pian pe ramuri de producţie (Urmare din pag. 1) Jurilor, reclama este pe alocuri ne­­sugestivă, inestetică şi in general in­suficientă. O lipsă foarte serioasă care, alături de aspectul curat, ordonat şi ci­­vilizat al magazinelor şi prezentarea măfurilor, este o componentă a „cărţii de vizită“ a fiecărui oraş, o constituie nivelul deservirii. Mulţi lucrători din comerţ au o slabă pregătire profesio­nală şi educativă şi în directă legă­tură cu acest aspect trebuie pusă ati­tudinea de nepăsare, adeseori jigni­toare, manifestată faţă de consumatori. Nu o dată se întîmplă ca unele ma­gazine să se închidă înainte de a se asigura condiţii de executare a repa­raţiilor. Şi mai rău este cînd consu­matorii găsesc la intrarea in maga­zine, in plin program de funcţionare, anunţuri de felul acesta : „închis pen­tru inventar“. „Primim marfă;“ „închis pentru renovare" ; „Sunt plecat în concediu” etc. Grija manifestată pentru satisfacerea cerinţelor consumatorilor trebuie împletită cu aceea pentru asi­gurarea rentabilităţii fiecărui magazin. La 1 ianuarie a.c. existau 57 unităţi ne­­rentabile. Analizîndu-se eficienţa am­plasării lor, 4 au fost desfiinţate, iar pentru alte 17 s-au asigurat condiţii de rentabilizare. Au mai rămas 36. Trebuie luate urgent măsuri ca şi acestea să devină rentabile. Toate organizaţiile comerciale vor avea de îndeplinit in 1966 sarcini spo­rite şi pentru a le face faţă cu succes trebuie luate măsuri eficiente, din vre­me, îmbunătăţirea activităţii comer­ciale generale depinde foarte mult de felul in care organizaţiile de partid îşi exercită rolul lor de conducător po­litic, dreptul lor de control asupra fe­lului in care muncesc conducerile şi serviciile funcţionale. Respectarea dis­ciplinei contractuale, organizarea a­­provizionării şi desfacerii, pregătirea profesională a tuturor lucrătorilor, e­­ducarea lor sunt obiective pe care tre­buie axată. In primul rînd, munca po­litică de masă desfăşurată de organi­zaţiile de partid. Trebuie pus accent pe stimularea experienţei pozitive a celor mai buni salariaţi, luindu-se în acelaşi timp măsuri pentru a se crea o puternică opinie de masă împotriva acelora care frinează şi compromit munca harnică a altora. Prin atrage­rea lucrătorilor celor mai merituoşi, cu o bună pregătire profesională, oameni cu o conştiinţă ridicată, in rindurile organizaţiilor de partid, acestea se vor întări şi-şi vor spori eficienţa muncii lor in rindurile maselor de salariaţi din comerţ, îmbunătăţirea pregătirii şi educării cadrelor in scopul creşterii calităţii muncii de deservire. Introducerea şi extinderea formelor avansate de co­merţ, organizarea mai raţională a re­ţelei, perfecţionarea aprovizionării şi desfacerii cu mărfuri, în funcţie de ce­rinţele tot mai exigente ale consuma­torilor sunt sarcinile cele mai impor­tante ce trebuie îndeplinite, necondi­ţionat, de fiecare organizaţie comer­cială­­ de stat sau cooperatistă. FILARMONICA DE STAT­­.MOLDOVA* IAŞI anunţă DESCHIDEREA STAGIUNII 1965-1966 Vineri, 1 octombrie 1965, orele 20 Simbătă, 2 octombrie 1965, orele 20 CONCERT SIMFONIC Di­rijor ION BACIU Solistă SOFIA COSMA - plan In program­­ M. JORA­ - Suită din baletul „în­toarcere din adincurî" (primă audi­ţie). SAINT SAENS: - Concert pen­tru pian şî orchestră nr. 2 în sol minor. Solistă - SOFIA COSMA AL. SERIABIN: - Poemul Extazu­lui (primă audiţie). Sunt valabile: Vineri - abonamente nr. I negru seria 68. Sîmbătă - abonamente nr. I roşu - seria 69. • După începerea concertului, ac­cesul publicului în sală este permis la pauză. Biletele, la Agenția teatrală, te­lefon 4418. JOCURI ORIZONTAL: 1) Sport care cuprinde alergări, sărituri şi aruncări — Radu Nunweiler; 2) Maestră a sportului la şah; 3) Alexandru Merică - Enervez; 4) î,Decatlonul de aur", de I. Chirilă, de exemplu - Meciurile săptămînale; 5) Antrenorul fotbaliştilor ploieşteni — întreprindere ieșeană; 6) Scor alb - Sport popular; 7) Tuşă avocalicăl — Cea de colo ; 8) Campioană a Re­publicii Socialiste România la gimnastică — Aurel Raîca — Silviu Cozan; 9) ,, Arena" paraşutiştilor şi aviatorilor Sportivi - Teren sportiv; 10) In fire! - Fotbalist de la Rapid Bucu­reşti — Ocolul pistei de atletism; 11) Opreşte uneori şuturile neprecise — Un maestru între maeştri, al sportului. VERTICAL: 1) înaintaşi - Iolanda Balaş; 2) Sportul pentru careul de fa­ţă - Categorie la box; 3) Lot incom­plet! — Post în echipă (fig.) - Un velodrom, la început; 4) A tipări - Armă defensivă a boxerului; 5) Atac impetuos (fig.); 6) Rîu pe care era SPORTIVĂ așezată Sparta - Papagal - Poem de V. Hugo; 7) Sete! - Primul zburător; 8) Mircea Sava - Practicantă a spor­tului; 9) Dispută nesportivă - Far­mec (pop.) 10) Simbolul ruteniului - Diminutiv feminin - A trece peste șta­chetă; 11) Locul de desfășurare a în­trecerilor nautice - Ion Cacoveanu - Alexandru Toth, R. DUDA SPICUIRI DtIIN PROGRAMUL DE RADIO JOI, 30 SEPTEMBRIE 1965 PROGRAMUL I. La orele: 5; 6; 7; 10; 12; 14; 16; 22; 23.52, buletine de ştiri şi ra­diojurnale; 8.30 Solişti şi formaţii artistice de amatori; 9.00 La micro­fon, melodia preferată; 11.00 Con­cert din opere; 12.45 Mari inter­preţi : Pablo Casals ; 13.20 Val­suri din opere; 13.40 Piese instru­mentale de virtuozitate; 14.10 So­lişti de muzică uşoară; 16.30 Prie­tena noastră cartea; 17.35 Cîntece din folclorul nou şi jocuri populare; 18.00 Seară pentru tineret; 19.00 ,,Cîntă, dansează, tinereţe"; 20.00 Radiogazeta de seară; 20.30 Varie­tăţi muzicale; 21.30 Interpreţi ai cîntecului nostru popular; 22.40 Mu­zică uşoară australiană; 22.57 Poe­mul simfonic ,, Sărbătoarea mun­cii" de Marţian Negrea; Simfonia I In Re major de Sigismund Toduţă. PROGRAMUL II. La orele: 7,30; 9; 11; 13; 15; 17; 19; 23; 0.52; buletine de ştiri şi radiojurnale; 8.15 Melodiile dimi­neţii; 9.03 Dansuri şi coruri din o­­pere; 10.00 ,,Simfonietta tinereţii" de Dumitru Bughici; 10.30 Din mu­zica popoarelor; 12.30 Pagini ale­se din muzica uşoară; 13.03 Cinte­­ce şi jocuri din regiunile patriei; 13.40 Concert de prînz; 15.30 An­­­tologie poetică: Giosue Carducci ; 16.20 Dialog cu ascultătorii; 16.30 Sultă simfonică din baletul Curtea veche" de Mihail Jora; 17.30 Sfa­tul medicului; 18.00 Recital Nicolae Herlea; 19.50 Transmisiune din sala Ateneului, a concertului orchestrei simfonice a Filarmonicii de stat George Enescu"; 22.30 Pagini din operete; 23.05 Noapte bună, dragi melodii. RADIO IAŞI pe 285 m, lungime de undă MIERCURI, 29 SEPTEMBRIE 1963 17.30 Rubrica de informaţii uti­litare şi Muzică uşoară ; 18 Radio­­informaţia ; Cîntece de viaţă nouă şi jocuri populare româneşti ; 18.30 „Izvoare de belşug" ; Scrisorile dau întîlnire... melodiilor; In încheiere emisiunea : Actualitatea cultural­­artistică". TELEVIZIUNE MIERCURI, 29 SEPTEMBRIE 1965 19.00 Jurnalul televiziunii (I); 19.20 Emisiune pentru copii: I,Să ne ju­căm...“; 20.00 Teatru: ,,Zoo" sau „A­­sasinul filantrop“ de Vercors; In pauze: Filmul documentar, ,,Taiga", Posta televiziunii; In încheiere: Jur­nalul televiziunii (II) si buletinul me­teorologic. SPECTACOLE TEATRUL NATIONAL „VASILE ALECSANDRI", miercuri 29 septem­brie (TURNEUL TEATRULUI DE STAT DIN BOTOŞANI), orele 16.30 şi 20.30 : „Hag! Tudose". CINEMATOGRAFE : VICTORIA (orele 9 ; 11.20 ; 14.20; 16.40; 19; 21.30) : „Unora le pla­ce jazzul" ; TINERETULUI (orele 8.45 ; 11; 14.30 ; 16.45 ; 19; 21.10): „Daţi-mi condica de reclamaţii" ! ARTA (orele 9. 11 ; 14.45; 16.50; 18.55 ; 21) : „Scaramouche", cine­mascop ; TATARASI (orele 16 ; 18 ; 20) : „Cronica unei crime", cine­mascop. IN REGIUNE : la BIRLAD, cinema Victoria : „Nu te atinge de ferici­re" ; cinema Birladul : „Două etaje de fericire" ; HUŞI : „Eroi curajoşi ca tigrii" ; VASLUI : „Umbrelele din Cherbourg“ ; PAŞCANI : „Şeful". TIMPUL PROBABIL Vreme schimbătoare cu cerul noros pină la temporar acoperit. Local în nordul Moldovei va ploua slab. Vînt potrivit din sectorul sud­­estic. Temperatura, staţionară, va fi cuprinsă noaptea între 8 şi 13 grade, iar ziua între 20 și 25 grade. Lo­cal ceată dimineața. i i

Next