Flacăra Iaşului, aprilie 1966 (Anul 22, nr. 6083-6108)
1966-04-22 / nr. 6101
HACARA lA$fjm PAfilNA 23 Manifestări consacrate aniversării a 45 de ani de la crearea P. C. R. Întîlniri cu activişti de partid HUŞI (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului"). Recent, la Huşi a avut loc o intilnire a tineretului din oraş cu tovarăşul Haralambie Alexandroaie, secretar al Comitetului raional P.C.R. Cu acest prilej, tovarăşul Haralambie Alexandroaie a vorbit în faţa a peste 300 de tineri despre „Conducerea de către partid — izvorul forţei şi tăriei U.T.C.". Intilniri ale tineretului cu activişti de partid au mai avut loc la Berezeni, lunca Banului şi Pădurani. Concurs „Partidul Comunist Român — conducătorul nostru iubit" este tema concursului organizat de către Comitetul raional U.T.C. Huşi, în colaborare cu Biblioteca raională şi Comitetul de cultură şi artă. Pînă la 8 Mai concursul se va desfăşura în toate comunele raionului. Ciclu de conferinţe Casa de cultură a tineretului, în colaborare cu Comitetul regional de cultură şi artă — Comisia pentru răspindirea cunoştinţelor cultural-ştiinţifice, a iniţiat în cinstea zilei de 8 Mai, ciclul de conferinţe „România socialistă”. In cadrul ciclului au fost prezentate expunerile „Industrializarea socialistă — baza progresului ţării" şi „Progresul economic şi nivelul de trai al maselor". In cursul acestei luni urmează a fi susţinută cea de a treia conferinţă intitulată : „Aplicarea cuceririlor ştiinţei şi tehnicii contemporane în economia Republicii Socialiste România". Programe artistice Pionierii şcolii generale din Brodoc — Vaslui au prezentat, zilele trecute, un frumos program artistic dedicat celei de-a 45-a aniversări a partidului. In repertoriul formaţiei corale au figurat cintece despre partid, echipa de dansuri a prezentat o suită de dansuri moldoveneşti, iar brigada artistică aspecte din trecutul şi prezentul satului. Au participat peste 300 de ţărani cooperatori. VLAD ARMEANU coresp. In cinstea celei de a 45-a aniversări a partidului, elevii şcolii generale din satul Titu, raionul Birlad, au prezentat un reuşit program culturalartistic in faţa ţăranilor cooperatori. Programul a cuprins cintece, recitări, dansuri, teatru, toate acestea fiind axate pe tema „Te cintăm, partid iubit", GH. CAUIA coresp. La oglindă. Foto: V. Botoşanu Pe marginea manualelor pare de literatura româna din Mlnutul meiu Proiectul de programă a Istoriei literaturii române a făcut de curînd obiectul unor dezbateri interesante. Intre problemele abordate cu acest prilej şi problema manualelor de literatură română din învăţămîntul mediu este o strînsă legătură deoarece programa şcolară din învăţămîntul mediu trebuie să fie în concordanţă cu cea a Universităţii — cel puţin în liniile ei directoare. Reţinem din discuţiile purtate cu acest prilej două chestiuni deosebit de importante, care au un ecou justificat — sau trebuie să aibă — şi în programa şcolară din învăţămîntul mediu, în primul rînd că accentul trebuie să cadă pe autorii care, prin calitatea lor dovedesc înalta înzestrare artistică : Eminescu, Arghezi, Creangă, Caragiale, Sadoveanu, Rebreanu. In al II-lea rînd, o importanţă deosebită trebuie să se acorde infirmării vechilor aprecieri critice sociologiste, ca şi evitării unor prejudecăţi literare. De fapt aceste chestiuni s-au conturat de numeroase ori cu ocazia consfătuirilor cadrelor didactice de limba română, arătîndu-se că uneori noi am mers pe linia cantităţii, dar nu s-a putut realiza calitatea unor analize, din cauza timpului insuficient repartizat acestor capitole. Adăugăm la cele consemnate mai sus că s-a accentuat la cel de-al IX-lea Congres al P.C.R. asupra necesităţii faptului că: „Ministerul Invăţămîntului trebuie să ia măsuri în vederea perfecţionării programelor şi manualelor, a metodelor pedagogice de predare în învăţămîntul de toate gradele". Rezultă deci în mod clar că manualele actuale de literatură română trebuie reprofilate şi, fără îndoială, puse de acord cu programa stabilită pentru facultăţile de filologie. Cu această ocazie găsim necesar să facem unele sublinieri pe marginea actualelor manuale — sublinieri pe care considerăm că trebuie să le aibă în vedere noile manuale. Pornind de la categorica afirmaţie că manualele actuale marchează o îmbunătăţire simţitoare în asigurarea condiţiilor de cercetare a literaturii române în şcolile noastre, apreciem mai ales competenţa ştiinţifică cu care autorii manualelor prezintă şi discută problemele recomandate de programa şcolară. Opera şi întreaga activitate a scriitorilor este cercetată în condiţiile social-istorice în care acestea se dezvoltă, subliniindu-se tot ceea ce reprezintă activitatea progresistă dintre OPINII Cut, activitatea legată de problemele vitale ale poporului, de lupta sa pentru libertatea naţională şi socială. De asemenea, apreciem bogăţia de date , fără a cădea în istorism, pe care manualele le pun la dispoziţia elevilor cît şi interpretarea fenomenului literar într-o limbă accesibilă elevilor. Pedagogia fixează însă două cerinţe elementare pe care trebuie să le satisfacă manualul , să ţină seama de cunoştinţele din clasele precedente şi gradul de accesibilitate potrivit cu vîrsta elevilor. Din acest punct de vedere, dacă ne referim la manualul de la clasa a IX-a, la gruparea mijloacelor artistice în tropi şi figuri de stil, există deosebiri vădite faţă de manualul din clasa a VIII-a, precum şi faţă de cursul universitar de teoria literaturii. Invăţînd într-un an una şi în celălalt an alta, elevii nu mai au încredere nici în manual, nici în criteriile „ştiinţifice" care se schimbă de la an la an. Tot în acest manual se relatează, la analiza poeziilor „Paşa Hassan“ şi „Mai am un singur dor" de ritmul trisilabic, dar elevilor nu li s-a vorbit niciodată, în prealabil, despre aceasta. Vorbind despre principiul accesibilităţii, „Scrisoarea a II-a", de M. Eminescu, la studiul satirei, este prea grea pentru elevii de clasa a IX-a. Uneori apare lipsa de concordanţă dintre programă şi manual. Astfel, programa prevede analiza pamfletului „Păianjănul negru", dar în manual nu se găseşte. Lipsa cea mai mare a acestor manuale o socotim că este aceea că nu au reuşit să fie manuale în înţelesul pedagogic al cuvîntului. Ele nu diferenţiază citatul de interpretare, esenţialul de general prin caracterul diferit al literei sau prin sublinieri. Alteori citatul este tipărit cu litere mărunte care cer un efort prea mare pentru a fi citite. Hîrtia nu este de calitate şi din această cauză reproducerile, tablourile îşi pierd din expresivitate, nu atrag atenţia elevului. O realizare meritorie a manualelor actuale o constituie şi faptul că, spre deosebire de cele precedente, care abuzau de material informativ în legătură cu viaţa şi activitatea creatoare a scriitorului — de multe ori pierzîndu-se în amănunte nesemnificative, acestea au simplificat acest capitol la strictul necesar. In unele cazuri însă, simplificarea merge pe o linie nesănătoasă şi capitolele respective nu ajută pe elevi în elucidarea unor probleme legate de natura operelor create. Astfel, laCamil Petrescu, pentru a-i da posibilitatea elevului să înţeleagă opera acestui scriitor, preferinţa lui pentru eroul intelectual, profilul acestuia, era absolut necesar să se arate în capitolul respectiv concepţia social-politică a autorului înainte şi după 23 August. Lucrurile stau aproape la fel şi în cazul altor scriitori cum ar fi : Cezar Petrescu, Sadoveanu etc. In nenumărate cazuri tehnica tipografică nu este folosită judicios. De exemplu, în analiza poemului „Surîsul Hiroşimei" cu litere groase sunt tipărite următoarele titluri : Tema şi compoziţia poemului Noaptea soarelui, Surîsul peste noapte, Particularităţi artistice. Chiar şi un simplu cititor îşi dă seama că între cele patru capitole tipărite cu litere groase nu există nici o legătură sau, ceea ce este mai trist, această titulatură duce la confuzii. Precizăm că exemplul dat nu este izolat. Alteori, procedeele sunt și mai discutabile. De exemplu, în analiza romanului „Ultima noapte de dragoste, prima noapte de război" a lui Camil Petrescu, nu se indică absolut de loc desfăşurarea analizei. In alte cazuri se subliniază : tema operei, compoziţia (uneori, subiectul), personajele, stilul operei. In cazul de mai sus însă apare un singur titlu : „denunţarea războiului imperialist". Nu se precizează nici tema, nici subiectul, nici compoziţia — care în romanul respectiv are o mare importanţă, nici personajele, nici stilul. In analiza literară a operelor se observă uneori, un şablon fixat de autorii manualelor, un fel mecanicist de a interpreta operele şi de a le obliga să încapă în acest „pat al lui Procust" al interpretării. In încheiere, subliniem că cele două mari pericole care pot sta în faţa autorilor de manuale sunt sociologismul vulgar şi estetismul d o poziţie în care se poate uşor aluneca, aşa cum au dovedit-o vechile manuale şi de care nu sunt scutite total nici manualele actuale. Prof. D T. RADOI Liceul nr. 7 Iași ! Expunere despre metode noi în turnătorie In cadrul lectoratului pentru inginerii şi tehnicienii de la Atelierele „Nicolina", zilele trecute s-a tinut o interesantă expunere despre metode noi folosite pentru Înlăturarea aderentelor la piesele turnate şi forme executate din amestecuri de silicaţi şi sodiu cu miezuri întărite cu bioxid de carbon. După expunere, au luat cuvîntul inginerii Mihai Tudore, Mircea Ştef şi alţii, care au făcut propuneri pentru aplicarea în practică a unor concluzii teoretice în condiţiile din ateliere. VASILE DODU corespondent. SPORT Campionatul regional de fotbal Medicina Iaşi pe primul loc Mai Intîi, rezultatele înregistrate in etapa a IV-a a returului: Rulmentul Birlad — Gloria Birlad 2—0 (1—0), Medicina Iaşi — Foresta Ciurea 3—2 (2—0), Flacăra Murgetii —• Constructorul Vaslui 0—0, Strungul Birlad — Victoria Huşi 2—2 (2—0), Victoria Poiloaiei — Stejarul Hirlău 3—0 (neprezentare). Şi acum, pe scurt, relatări de la cele mai importante confruntări: BIRLAD (de la subredacţia ziarului „Flacăra Iaşului"). Derbiul local a stîrnit un viu interes, amatorii fotbalului din oraş populind pînă la refuz tribunele stadionului. Victoria a revenit Rulmentului cu 2—0 (au înscris Giobotaru — min. 40 şi TDS _ min. 49) insă scorul putea fi mult mai mare dacă portarul Gloriei, Bob, n-ar fi apărat excelent. Evoluţia Gloriei a nemulţumit total. In min. 69, Lencovschi (Gloria) a fost eliminat pentru lovirea intenţionată a adversarului. A condus cu scăpări G. Onofrei (Iaşi), IAŞI. Confruntarea dintre Medicina şi Foresta Ciurea a dat naştere la o interesantă dispută în care victoria studenţilor, s-a conturat abia cu 9 minute înaintea fluierului final. La început, iniţiativa a fost de partea studenţilor, care, după 22 de minute de joc conduceau deja cu 2—0 (au marcat: Bordeianu — Foresta — în min. 13, autogol, şi Ailoaiei în min. 22). In repriza secundă, Foresta controlează jocul şi reuşeşte să egaleze (Gugeanu — min. 65 şi Balan — min. 72). In minutul 81, Bordeianu — Foresta comite un hent în careu pe care Tudor (Medicina) 11 transformă, aducind astfel victoria echipei sale. învingătorii au lăsat in schimb o impresie neplăcută sub aspect disciplinar. A condus, in maniera caracteristică, adică foarte bine, Mircea Rotaru — Iaşi. CLASAMENTUL Etapa viitoare: Siderurgistul Iaşi — Strungul Bîrlad, Victoria Huşi — Flacăra Murgeni, Constructorul Vaslui — Gloria Bîrlad, Rulmentul Bîrlad — Victoria Poiloaiei, în meciul de fotbal dintre echipele Medicina şi Foresta Giurea, jucătorul Stoian (Medicina) a fost eliminat pentru că l-a lovit pe Gugeanu (Foresta). Medicina Iași 14 10 2 2 45—12=22 Gloria Bîrlad 13 9 2 2 49— 7=20 Siderurg. Iași 12 9 1 2 30—14=19 Bulm. Bîrlad 13 6 4 2 29— 6=18 Constr. Vaslui 13 7 2 4 26—18=16 Foresta Ciurea 13 7 1 5 32—17=15 Strungul Bîrlad 14 4 2 8 18—32=10 Stejarul Hirlău 13 3 2 8 12—38= 8 Victoria Huși 12 3 1 8 14—41= 7 Victoria Pd. II. 13 2 1 10 8—39= 5 Fl. Murgeni 14 1 2 11 5—44= 4 — Cîţi pacienţi ţi-ai procurat pînă acum ? Desen de şt. Miron în cîteva rînduri PEKIN 21 (Agerpres) — In cadrul turneului internaţional masculin de baschet de la Pekin, echipa Dinamo Bucureşti a realizat cea de a patra victorie consecutivă, invingînd formaţia albaneză Dinamo Tirana cu scorul de 84—67, după ce la pauză scorul fusese egal 36—36. Cel mai bun jucător român a fost Gheorghe Novac, care a înscris 23 de puncte. ROMA 21 — Corespondentul Agerpres, I. Mărgineanu, transmite: La 25 aprilie se va desfăşura la Roma cea de-a 21-a ediţie a cursei cicliste dotate cu „Marele premiu al eliberării“. Vor lua parte ciclişti din România, Polonia, Bulgaria, U.R.S.S., Ungaria, Iugoslavia, Cehoslovacia, Italia. Ţara noastră va fi prezentă la start cu 6 rutieri: I. Ardeleanu, C. Ciocan, Gh. Suciu, C. Grigore, N. Gonţea, N. Ciumed. * BEIRUT 21 (Agerpres) — La Bernit (Liban) se desfășoară lucrările Comisiei sportive a Federaţiei Internaţionale de Automobilism (P.I.A.). Din partea Asociaţiei Automobiliştilor din România participă la lucrări ing. Vasile Iordăchescu, secretarul general al Asociaţiei. Comisia a adoptat regulamentul de desfăşurare al campionatului european al rallurilor automobilistice. (Urmare din pag. 1) in strînsă legătură cu realităţile concrete din ţara noastră, cu actualitatea. Editarea operelor lui Marx, Engels, Lenin — paralel cu a documentelor partidului nostru, a cuvîntărilor şi articolelor conducătorilor de partid şi de stat, cu apariţia unor lucrări originale de economie politică, materialism dialetic, socialism ştiinţific, consacrate studierii in lumina învăţăturii marxist-feniniste a realităţilor româneşti, a experienţei şi modului în care partidul a rezolvat şi rezolvă problemele practice ale edificării noii societăţi fac parte integrantă din vasta activitate ideologică a partidului, încadrată în procesul mai larg al formării şi dezvoltării conştiinţei socialiste a oamenilor muncii, pusă la temelia acestui proces, însuşirea ideilor marxist-feniniste contribuie la ridicarea nivelului lor de pregătire politică şi ideologică, le dă o înţelegere clară a scopului pentru care luptăm, a sensului obiectivelor trasate de partid în etapa actuală, îi ajută la rezolvarea sarcinilor mari şi complexe ale desăvîrşirii construcţiei socialiste. învăţătura marelui Lenin ajută celor ce o cunosc să adîncească şi să-şi explice mai bine o serie de procese şi fenomene contemporane de maximă însemnătate. Operă istorică a poporului din fiecare ţară în parte, făurirea socialismului ridică probleme de o mare amploare şi complexitate, a căror soluţionare presupune studierea lor atentă de către fiecare partid marxist-leninist. In repetate rînduri clasicii marxism-leninismului au subliniat că teoria noastră este o călăuză în acţiune, că este necesară prelucrarea de sine stătătoare a teoriei, deoarece ea nu dă decît principii călăuzitoare, care se aplică în mod diferit de la ţară la ţară. „NOI — scria Lenin — NU PRIVIM DE LOC TEORIA LUI MARX CA CEVA FINIT ŞI INTANGIBIL. DIMPOTRIVĂ, SUNTEM CONVINŞI CA EA A PUS NUMAI PIATRA UNGHIULARA A ŞTIINŢEI PE CARE SOCIALIŞTII TREBUIE S-O DUCA MAI DEPARTE IN TOATE DIRECTIILE, DACA EI NU VOR SA RAMINA IN URMA VIETII". V. A. Lenin este pentru noi un exemplu măreţ şi veşnic viu de atitudine creatoare faţă de teorie, el ne-a dat prin opera sa, prin gindirea şi activitatea sa un model de rezolvare teoretică şi practică a multor probleme fundamentale ale revoluţiei şi construcţiei noii societăţi. Aprofundind şi dezvoltând dialectica generalului şi particularului în lumina experienţei mişcării muncitoreşti revoluţionare, Lenin a subliniat că esenţa — aceeaşi pentru toate ţările — a trecerii de la capitalism la socialism este dictatura proletariatului, existenţa unor legi şi trăsături generale obligatorii, dar că totodată, unitatea în ceea ce este principal, esenţial, nu este încălcată, ci asigurată prin varietatea în particularităţi, printr-o „APLICARE A PRINCIPIILOR FUNDAMENTALE ALE COMUNISMULUI... CARE SA MODIFICE JUST ACESTE PRINCIPII IN AMĂNUNTE, SA LE ADAPTEZE JUST SI SA LE APLICE LA DEOSEBIRILE NAŢIONALE ALE FIECĂRUI STAT NAŢIONAL". Politica suplă a partidului nostru a ţinut seama de aceste indicaţii leniniste, asigurind astfel succesul întregului proces revoluţionar al operei de construire a României socialiste. Măreţele succese dobândite de poporul român pe calea socialismului se datoresc faptului că pe baza cunoaşterii şi luării în considerare a condiţiilor şi particularităţilor concret-istorice ale ţării noastre, partidul a ştiut, în calitatea sa de conducător al oamenilor muncii, să tragă, din propria-i experienţă, concluzii de importanţă principială şi astfel să elaboreze o politică realistă, ştiinţifică, aducîndu-şi prin aceasta contribuţia la îmbogăţirea tezaurului comun al teoriei şi practicii revoluţionare, îndeplinirea la timp şi chiar înainte de termen a sarcinilor stabilite de partid demonstrează caracterul ştiinţific al politicii P.C.R., faptul că pe baza aprecierii lucide a cerinţelor legilor economice obiective şi a cunoaşterii necesităţilor şi posibilităţilor reale, a determinat cu precizie sarcinile fundamentale ale fiecărei etape a construcţiei socialismului şi a orientat, în funcţie de aceasta, activitatea maselor de oameni ai muncii din ţara noastră. Realizările economice şi social-culturale obţinute sub conducerea partidului constituie o mîndrie pentru întregul nostru popor şi, totodată, un îndemn de a munci şi mai spornic pentru a le consolida şi lărgi continuu, încrezători în forţele lor, nutrind o încredere nestrămutată în politica justă, verificată de viaţă, a Partidului Comunist Român, oamenii muncii au păşit în primul an al cincinalului cu hotărîrea de a da viaţă luminosului program de dezvoltare multilaterală a ţării adoptat de istoricul Congres al IX-lea al P.C.R. După cum se ştie, Congresul al IX-lea a hotărît ca şi pe viitor industrializarea să constituie obiectivul central al politicii economice a partidului. Prin aceasta partidul urmăreşte creşterea sistematică şi cu precădere a ramurilor industriei grele, crearea unei industrii complexe, multilateral dezvoltate căci, aşa cum arată Lenin, „SPORIREA PRODUCTIVITĂŢII MUNCII NECESITA IN PRIMUL RIND ASIGURAREA BAZEI MATERIALE A MARII INDUSTRII, DEZVOLTAREA INDUSTRIEI COMBUSTIBILULUI, A FIERULUI, A CONSTRUCŢIEI DE MAŞINI, A INDUSTRIEI DE MAŞINI". Cunoscind că încă Lenin la timpul său spunea că „SOCIALISMUL NU E DE CONCEPUT PARATEHNICA MARINI INDUSTRII... FARA TEHNICA BAZATA PE ULTIMUL CUVINT AL STIINTEI MODERNE..." apare şi mai puternic fundamentată politica P.C.R. de industrializare socialistă a ţării pe baza promovării tehnicii celei mai noi în toate ramurile economiei naţionale, acum cînd ştiinţa şi tehnica cunosc o dezvoltare fără precedent, iar în lume are loc o uriaşă revoluţie tehnico-ştiinţifică cu profunde implicaţii economice şi sociale, învăţătura lui Lenin ne ajută astfel să înţelegem mai profund temeiurile ştiinţifice ale politicii partidului care concentrează toate eforturile pentru dotarea economiei naţionale cu mijloace tehnice la nivelul realizărilor mondiale, acesta fiind singurul suport cu adevărat trainic al unei înalte productivităţi a muncii, al unei valorificări superioare şi complexe a resurselor naturale ale ţării, al dezvoltării şi ridicării întregii economii naţionale la nivelul tehnicii şi producţiei mondiale. Luînd cunoştinţă de ceea ce Lenin scria în lucrările sale despre însemnătatea sporirii productivităţii muncii ca factor decisiv al victoriei noii orinduiri sociale, lucrătorii din industrie, muncitori, ingineri, tehnicieni din întreprinderile din regiunea noastră îşi concentrează eforturile pentru realizarea unei tot mai înalte productivităţi a muncii. Sporirea productivităţii muncii în anul 1965 în industria regiunii Iaşi cu 11,8 la sută faţă de anul 1964, realizarea sarcinii de creştere a productivităţii muncii pe primul trimestru al anului în curs în proporţie de 100,4 la sută, însoţită de importante realizări în direcţia reducerii preţului de cost şi a îmbunătăţirii calităţii produselor, dovedeşte că învăţătura leninistă însuşită de oamenii muncii capătă, prin strădaniile lor, o întruchipare vie, transformîndu-se într-un instrument care-i ajută la găsirea mijloacelor practice de îndeplinire a sarcinilor de producţie şi economice, învăţătura leninistă îi ajută pe oamenii muncii de la sate să pună în valoare avantajele cooperativelor agricole de producţie ca formă nouă de organizare, superioară faţă de gospodăria individuală. Prin munca harnică a ţărănimii şi a tuturor lucrătorilor de pe ogoare, an de an se vădesc roadele reorganizării socialiste a agriculturii, orientarea statornică a partidului nostru spre dezvoltarea intensivă şi multilaterală a producţiei agricole, prin îmbunătăţirea dotării tehnice a agriculturii, sporirea continuă a producţiei de Îngrăşăminte, folosirea raţională a pământului, creşterea cointeresării materiale a ţărănimii. însuşite temeinic, ideile leninismului au devenit un instrument de luptă, de mobilizare a maselor la înfăptuirea sarcinilor de producţie în industrie şi agricultură, în ştiinţă, în cultură, în celelalte domenii ale vieţii sociale. De neştirbită actualitate sînt lucrările lui Lenin cu caracter filozofic; analizele şi indicaţiile leniniste pe acest tărîm constituie un îndreptar fundamental în cercetarea problematicii actuale a fizicii, ca de altfel a tuturor ştiinţelor naturii. Problema formei determinismului în mecanica quantică, problemele spaţiului şi timpului aşa cum sunt puse de teoria relativităţii şi de cosmogonia modernă, problema interrelaţiilor între particulele „elementare" şi cîmpuri, ca şi aceea a inepuizabilităţii materiei, se rezolvă azi în aceeaşi perspectivă gnoseologică pe care a trasat-o Lenin acum aproape şase decenii. Oricare ar fi evoluţia viitoare a fizicii, ea va duce la o îmbogăţire a cunoştinţelor noastre despre lumea materială. Căci, — aşa cum spunea Lenin — teoriile fizice stat „IMAGINI RELATIV FIDELE ALE OBIECTULUI EXISTENT INDEPENDENT DE OMENIRE; ACESTE IMAGINI DEVIN DIN CE IN CE MAI EXACTE; IN ORICE ADEVAR STIINTIFIC EXISTA SUB TOATA RELATIVITATEA LUI, UN ELEMENT al adevărului absolut". In vasta operă a lui Lenin se găsesc răspunsuri la problemele arzătoare în faţa cărora este pusă astăzi mişcarea comunistă internaţională. Manifestind o grijă deosebită pentru întărirea mişcării comuniste şi muncitoreşti mondiale, Lenin chema partidele comuniste să apere ca lumina ochilor unitatea şi coeziunea lor pe baza principialităţii revoluţionare. „CLASA MUNCITOARE ARE NEVOIE DE UNITATE — scria Lenin — ...ACEASTA UNITATE ESTE INFINIT DE SCUMPA SI EXTREM DE IMPORTANTA PENTRU CLASA MUNCITOARE". Partidul nostru, conducerea sa desfăşoară o activitate perseverentă pentru apărarea şi întărirea unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, a ţărilor sistemului mondial socialist, pentru promovarea între partidele comuniste şi între ţările socialiste a unor relaţii juste, bazate pe respectarea strictă a principiilor egalităţii în drepturi şi neamestecului în treburile interne, a independenţei şi suveranităţii naţionale. „EXPRIMINDU-ŞI CONVINGEREA CA MAI PUTERNICE DECIT DEOSEBIRILE DE VEDERI ŞI PRECUMPĂNITOARE SUNT INTERESELE ŞI ŢELURILE COMUNE CE UNESC PARTIDELE COMUNISTE, SUB STEAGUL MARXISM-LENINISMULUI, AL INTERNAŢIONALISMULUI PROLETAR — arată tovarăşul Nicolae Ceauşescu — PARTIDUL COMUNIST ROMAN VA DEPUNE ŞI IN VIITOR TOATE EFORTURILE PENTRU A CONTRIBUI LA ÎNTĂRIREA UNITAŢII ŢARILOR SOCIALISTE, A MIŞCARII COMUNISTE INTERNAŢIONALE". Numeroase lucrări ale lui Lenin ne sunt de mare sprijin în înţelegerea dialectică a fenomenelor complexe ce diriguiesc dezvoltarea capitalismului contemporan. Ele ne ajută ca în analiza crizei generale a capitalismului să evidenţiem fenomenele reale din ţările capitaliste în toată complexitatea şi continua lor diversificare contradictorie, procesele care atestă agravarea contradicţiilor capitalismului, creşterea forţelor care luptă pentru răsturnarea orînduirii capitaliste şi trecerea la o nouă orînduire — cea socialistă. Leninismul a dat popoarelor conştiinţa faptului că stă în puterea oamenilor să izbăvească societatea de războaie. Colaborarea internaţională şi menţinerea păcii presupune respectarea dreptului sfînt al fiecărui popor de a-şi hotărî singur soarta, de a alege corespunzător voinţei şi intereselor sale, calea dezvoltării politice, economice şi sociale. Fidelă acestor principii, ţara noastră condamnă acţiunile cercurilor imperialiste agresive care recurg la imixtiuni în treburile interne ale altor popoare, la presiuni şi comploturi, atentează la Independenţa şi cuceririle popoarelor, pun în primejdie pacea lumii. Poporul nostru cere cu hotărîre încetarea agresiunii militare a S.U.A. în Vietnam, retragerea tuturor trupelor străine şi aplicarea acordurilor de la Geneva, el sprijină lupta dreaptă a poporului vietnamez pentru libertatea şi independenţa patriei sale. Pe toate continentele, forţe uriaşe acţionează astăzi pentru democraţie şi progres social, pentru apărarea păcii mondiale împotriva planurilor agresive ale cercurilor imperialiste. Aniversarea naşterii lui Lenin este o aniversare scumpă milioanelor de oameni simpli de pretutindeni, în a căror forţă şi capacitate de a-şi construi o viaţă nouă Lenin avea o nemărginită încredere. „VICTORIA — spunea el — VA FI DE PARTEA CELOR EXPLOATAŢI. DEOARECE DE PARTEA LOR ESTE VIAŢA, DE PARTEA LOR ESTE FORŢA NUMĂRULUI, FORŢA MASEI, FORŢA NESECATELOR IZVOARE A TOT CE ESTE PLIN DE ABNEGAŢIE, PRINCIPIAL, CINSTIT, A TOT CE TINDE SA MEARGA ÎNAINTE, CE SE TREZEŞTE LA CONSTRUIREA NOULUI, A ÎNTREGII ŞI URIAŞEI REZERVE DE ENERGIE ŞI DE TALENTE ALE AŞA-NUMITULUI „POPOR SIMPLU", MUNCITORII ŞI ŢĂRANII. VICTORIA VA FI A LOR", li iudeu mic in le elitedie trailers X K r k y k