Flacăra Iaşului, aprilie 1966 (Anul 22, nr. 6083-6108)

1966-04-22 / nr. 6101

HACARA lA$fjm PAfilNA 23 Manifestări consacrate aniversării a 45 de ani de la crearea P. C. R. Întîlniri cu activişti de partid HUŞI (de la sub­­redacţia ziarului „Fla­­căra Iaşului"). Recent, la Huşi a avut loc o intilnire a tineretului din o­­raş cu tovarăşul Ha­­ralambie Alexandroa­­ie, secretar al Comi­tetului raional P.C.R. Cu acest prilej, to­varăşul Haralambie A­­lexandroaie a vorbit în faţa a peste 300 de tineri despre „Con­ducerea de către par­tid — izvorul forţei şi tăriei U.T.C.". Intilniri ale tinere­tului cu activişti de partid au mai avut loc la Berezeni, lun­ca Banului şi Pădu­­rani. Concurs „Partidul Comunist Român — conducăto­rul nostru iubit" este tema concursului or­ganizat de către Co­mitetul raional U.T.C. Huşi, în colaborare cu Biblioteca raională şi Comitetul de cul­tură şi artă. Pînă la 8 Mai con­cursul se va desfă­şura în toate comu­nele raionului. Ciclu de conferinţe Casa de cultură a tineretului, în cola­borare cu Comitetul regional de cultură şi artă — Comisia pen­tru răspindirea cunoş­tinţelor cultural-ştiin­­ţifice, a iniţiat în cinstea zilei de 8 Mai, ciclul de conferinţe „România socialistă”. In cadrul ciclului au fost prezentate ex­punerile „Industriali­zarea socialistă — baza progresului ţă­­rii" şi „Progresul e­­conomic şi nivelul de trai al maselor". In cursul acestei luni urmează a fi sus­ţinută cea de a treia conferinţă intitulată : „Aplicarea cuceririlor ştiinţei şi tehnicii contemporane în eco­nomia Republicii So­cialiste România". Programe artistice Pionierii şcolii ge­nerale din Brodoc — Vaslui au prezentat, zilele trecute, un fru­mos program artistic dedicat celei de-a 45-a aniversări a par­tidului. In repertoriul formaţiei corale au figurat cintece des­pre partid, echipa de dansuri a prezentat o suită de dansuri mol­doveneşti, iar briga­da artistică aspecte din trecutul şi pre­zentul satului. Au participat peste 300 de ţărani cooperatori. VLAD ARMEANU coresp. In cinstea celei de a 45-a aniversări a partidului, elevii şcolii generale din satul Titu, raionul Birlad, au prezentat un reu­şit program cultural­­artistic in faţa ţăra­nilor cooperatori. Pro­­gramul a cuprins cin­tece, recitări, dansuri, teatru, toate acestea fiind axate pe tema „Te cintăm, partid iu­­bit", GH. CAUIA coresp. La oglindă. Foto: V. Botoşanu Pe marginea manualelor pare de literatura româna din Mlnutul meiu Proiectul de programă a Istoriei li­teraturii române a făcut de curînd obiectul unor dezbateri interesante. Intre problemele abordate cu acest prilej şi problema manualelor de lite­ratură română din învăţămîntul mediu este o strînsă legătură deoarece pro­grama şcolară din învăţămîntul mediu trebuie să fie în concordanţă cu cea a Universităţii — cel puţin în liniile ei directoare. Reţinem din discuţiile purtate cu acest prilej două chestiuni deosebit de importante, care au un ecou justi­ficat — sau trebuie să aibă — şi în programa şcolară din în­văţămîntul mediu, în pri­mul rînd că accentul tre­buie să cadă pe autorii care, prin calitatea lor dovedesc înalta înzestrare artistică : Eminescu, Arghezi, Creangă, Caragiale, Sadoveanu, Rebreanu. In al II-lea rînd, o importanţă deosebită tre­buie să se acorde infirmării vechilor aprecieri critice sociologiste, ca şi evi­tării unor prejudecăţi literare. De fapt aceste chestiuni s-au conturat de numeroase ori cu ocazia consfă­tuirilor cadrelor didactice de limba ro­mână, arătîndu-se că uneori noi am mers pe linia cantităţii, dar nu s-a putut realiza calitatea unor analize, din cauza timpului insuficient reparti­zat acestor capitole. Adăugăm la cele consemnate mai sus că s-a accentuat la cel de-al IX-lea Congres al P.C.R. asupra necesităţii faptului că: „Ministerul Invăţămîntu­­lui trebuie să ia măsuri în vederea perfecţionării programelor şi manuale­lor, a metodelor pedagogice de predare în învăţămîntul de toate gradele". Rezultă deci în mod clar că manua­lele actuale de literatură română tre­buie reprofilate şi, fără îndoială, puse de acord cu programa stabilită pentru facultăţile de filologie. Cu această o­­cazie găsim necesar să facem unele sublinieri pe marginea actualelor ma­nuale — sublinieri pe care considerăm că trebuie să le aibă în vedere noile manuale. Pornind de la categorica afirmaţie că manualele actuale marchează o îm­bunătăţire simţitoare în asigurarea con­diţiilor de cercetare a literaturii ro­mâne în şcolile noastre, apreciem mai ales competenţa ştiinţifică cu care au­torii manualelor prezintă şi discută problemele recomandate de programa şcolară. Opera şi întreaga activitate a scriitorilor este cercetată în condiţiile social-istorice în care acestea se dez­voltă, subliniindu-se tot ceea ce repre­zintă activitatea progresistă din­tre­ O­PINII Cut, activitatea legată de problemele vitale ale poporului, de lupta sa pen­tru libertatea naţională şi socială. De asemenea, apreciem bogăţia de date , fără a cădea în istorism, pe care manualele le pun la dispoziţia elevilor cît şi interpretarea fenomenu­lui literar într-o limbă accesibilă ele­vilor. Pedagogia fixează însă două cerinţe elementare pe care trebuie să le sa­tisfacă manualul , să ţină seama de cunoştinţele din clasele precedente şi gradul de accesibilitate potrivit cu vîr­­sta elevilor. Din acest punct de vedere, dacă ne referim la manualul de la clasa a IX-a, la gruparea mijloacelor artistice în tropi şi figuri de stil, există deosebiri vădite faţă de manualul din clasa a VIII-a, precum şi faţă de cursul universitar de teoria literaturii. Invă­­ţînd într-un an una şi în celălalt an alta, elevii nu mai au încredere nici în manual, nici în criteriile „ştiinţifi­ce" care se schimbă de la an la an. Tot în acest manual se relatează, la analiza poeziilor „Paşa Hassan“ şi „Mai am un singur dor" de ritmul trisilabic, dar elevilor nu li s-a vor­bit niciodată, în prealabil, despre a­­ceasta. Vorbind despre principiul acce­sibilităţii, „Scrisoarea a II-a", de M. Eminescu, la studiul satirei, este prea grea pentru elevii de clasa a IX-a. U­­neori apare lipsa de concordanţă din­tre programă şi manual. Astfel, progra­ma prevede analiza pamfletului „Pă­­ianjănul negru", dar în manual nu se găseşte. Lipsa cea mai mare a acestor ma­nuale o socotim că este aceea că nu au reuşit să fie manuale în înţelesul pedagogic al cuvîntului. Ele nu di­ferenţiază citatul de interpretare, esen­ţialul de general prin caracterul dife­rit al literei sau prin sublinieri. Alte­ori citatul este tipărit cu litere mărun­te care cer un efort prea mare pentru a fi citite. Hîrtia nu este de calitate şi din această cauză reproducerile, ta­blourile îşi pierd din expresivitate, nu atrag atenţia elevului. O realizare meritorie a manualelor actuale o constituie şi faptul că, spre deosebire de cele precedente, care abu­zau de material informativ în legătură cu viaţa şi activitatea creatoare a scrii­torului — de multe ori pierzîndu-se în amănunte nesemnificative, acestea au simplificat acest capitol la strictul necesar. In unele cazuri însă, simpli­ficarea merge pe o linie nesănătoasă şi capitolele respective nu ajută pe e­­levi în elucidarea unor probleme legate de natura operelor create. Astfel, la­­Camil Petrescu, pentru a-i da posibilitatea elevu­lui să înţeleagă opera aces­tui scriitor, preferinţa lui pentru eroul intelectual, profilul acestuia, era abso­lut necesar să se arate în capitolul respectiv concepţia social-politică a au­torului înainte şi după 23 August. Lu­crurile stau aproape la fel şi în cazul altor scriitori cum ar fi : Cezar Petres­cu, Sadoveanu etc. In nenumărate cazuri tehnica tipo­grafică nu este folosită judicios. De exemplu, în analiza poemului „Surîsul Hiroşimei" cu litere groase sunt tipă­rite următoarele titluri : Tema şi com­poziţia poemului Noaptea soarelui, Su­rîsul peste noapte, Particularităţi artis­tice. Chiar şi un simplu cititor îşi dă seama că între cele patru capitole ti­părite cu litere groase nu există nici o legătură sau, ceea ce este mai trist, această titulatură duce la confuzii. Pre­cizăm că exemplul dat nu este izolat. Alteori, procedeele sunt și mai discuta­bile. De exemplu, în analiza romanu­lui „Ultima noapte de dragoste, prima noapte de război" a lui Camil Pe­trescu, nu se indică absolut de loc des­făşurarea analizei. In alte cazuri se subliniază : tema operei, compoziţia (u­­neori, subiectul), personajele, stilul o­­perei. In cazul de mai sus însă apare un singur titlu : „denunţarea războiu­lui imperialist". Nu se precizează nici tema, nici subiectul, nici compoziţia — care în romanul respectiv are o mare importanţă, nici personajele, nici stilul. In analiza literară a operelor se ob­servă uneori, un şablon fixat de au­torii manualelor, un fel mecanicist de a interpreta operele şi de a le obliga să încapă în acest „pat al lui Procust" al interpretării. In încheiere, subliniem că cele două mari pericole care pot sta în faţa au­torilor de manuale sunt sociologismul vulgar şi estetismul d o poziţie în care se poate uşor aluneca, aşa cum au do­­vedit-o vechile manuale şi de care nu sunt scutite total nici manualele actu­ale. Prof. D T. RADOI Liceul nr. 7 Iași ! Expunere despre metode noi în turnătorie In cadrul lectoratului pentru ingi­nerii şi tehnicienii de la Atelierele „Nicolina", zilele trecute s-a tinut o interesantă expunere despre me­tode noi folosite pentru Înlăturarea aderentelor la piesele turnate şi for­me executate din amestecuri de si­­licaţi şi sodiu cu miezuri întărite cu bioxid de carbon. După expunere, au luat cuvîntul inginerii Mihai Tu­dore, Mircea Ştef şi alţii, care au făcut propuneri pentru aplicarea în practică a unor concluzii teoretice în condiţiile din ateliere. VASILE DO­DU corespondent. S­PORT Campionatul regional de fotbal Medicina Iaşi pe primul loc Mai Intîi, rezultatele înregistrate in etapa a IV-a a returului: Rul­­mentul Birlad — Gloria Birlad 2—0 (1—0), Medicina Iaşi — Foresta Ciurea 3—2 (2—0), Flacăra Murgetii —• Constructorul Vaslui 0—0, Strun­gul Birlad — Victoria Huşi 2—2 (2—0), Victoria Po­­iloaiei — Ste­jarul Hirlău 3—0 (neprezentare). Şi acum, pe scurt, relatări de la cele mai importante confruntări: BIRLAD (de la subredacţia ziaru­lui „Flacăra Iaşului"). Derbiul local a stîrnit un viu interes, amatorii fotbalului din oraş populind pînă la refuz tribunele stadionului. Vic­toria a revenit Rulmentului cu 2—0 (au înscris Giobotaru — min. 40 şi TDS _ min. 49) insă scorul putea fi mult mai mare dacă portarul Gloriei, Bob, n-ar fi apărat excelent. Evoluţia Gloriei a nemulţumit total. In min. 69, Lencovschi (Gloria) a fost eliminat pentru lovirea intenţio­nată a adversarului. A condus cu scăpări G. Onofrei (Iaşi), IAŞI. Confruntarea dintre Medicina şi Foresta Ciurea a dat naştere la o interesantă dispută în care victo­ria studenţilor, s-a conturat abia cu 9 minute înaintea fluierului final. La început, iniţiativa a fost de partea studenţilor, care, după 22 de minute de joc conduceau deja cu 2—0 (au marcat: Bordeianu — Foresta — în min. 13, autogol, şi Ailoaiei în min. 22). In repriza se­cundă, Foresta controlează jocul şi reuşeşte să egaleze (Gugeanu — min. 65 şi Balan — min. 72). In minutul 81, Bordeianu — Foresta comite un hent în careu pe care Tudor (Me­dicina) 11 transformă, aducind astfel victoria echipei sale. învingătorii au lăsat in schimb o impresie neplăcută sub aspect disci­plinar. A condus, in maniera caracteris­tică, adică foarte bine, Mircea Ro­­taru — Iaşi. CLASAMENTUL Etapa viitoare: Siderurgistul Iaşi — Strungul Bîrlad, Victoria Huşi — Flacăra Murgeni, Constructorul Vas­lui — Gloria Bîrlad, Rulmentul Bîr­­lad — Victoria Po­­iloaiei, în meciul de fotbal dintre echipele Medicina şi Foresta Giurea, jucătorul Stoian (Medicina) a fost eliminat pentru că l-a lovit pe Gugeanu (Foresta). Medicina Iași 14 10 2 2 45—12=22 Gloria Bîrlad 13 9 2 2 49— 7=20 Siderurg. Iași 12 9 1 2 30—14=19 Bulm. Bîrlad 13 6 4 2 29— 6=18 Constr. Vaslui 13 7 2 4 26—18=16 Foresta Ciurea 13 7 1 5 32—17=15 Strungul Bîrlad 14 4 2 8 18—32=10 Stejarul Hirlău 13 3 2 8 12—38= 8 Victoria Huși 12 3 1 8 14—41= 7 Victoria Pd. II. 13 2 1 10 8—39= 5 Fl. Murgeni 14 1 2 11 5—44= 4 — Cîţi pacienţi ţi-ai procurat pînă acum ? Desen de şt. Miron în cîteva rînduri PEKIN 21 (Agerpres) — In cadrul turneului internaţional masculin de baschet de la Pekin, echipa Dinamo Bucureşti a realizat cea de a patra victorie consecutivă, invingînd for­maţia albaneză Dinamo Tirana cu scorul de 84—67, după ce la pauză scorul fusese egal 36—36. Cel mai bun jucător român a fost Gheorghe Novac, care a înscris 23 de puncte. ROMA 21 — Corespondentul Ager­­pres, I. Mărgineanu, transmite: La 25 aprilie se va desfăşura la Roma cea de-a 21-a ediţie a cursei cicliste dotate cu „Marele premiu al eli­berării“. Vor lua parte ciclişti din România, Polonia, Bulgaria, U.R.S.S., Ungaria, Iugoslavia, Cehoslovacia, Italia. Ţara noastră va fi prezentă la start cu 6 rutieri: I. Ardeleanu, C. Ciocan, Gh. Suciu, C. Grigore, N. Gonţea, N. Ciumed­. * BEIRUT 21 (Agerpres) — La Bernit (Liban) se desfășoară lucrările Co­misiei sportive a Federaţiei Inter­naţionale de Automobilism (P.I.A.). Din partea Asociaţiei Automobiliş­­tilor din România participă la lu­crări ing. Vasile Iordăchescu, secre­tarul general al Asociaţiei. Comisia a adoptat regulamentul de desfăşurare al campionatului euro­pean al rallurilor automobilistice. (Urmare din pag. 1) in strînsă legătură cu realităţile con­crete din ţara noastră, cu actualita­tea. Editarea operelor lui Marx, Engels, Lenin — paralel cu a documentelor partidului nostru, a cuvîntărilor şi articolelor conducătorilor de partid şi de stat, cu apariţia unor lucrări originale de economie politică, ma­terialism dialetic, socialism ştiinţi­fic, consacrate studierii in lumina învăţăturii marxist-feniniste a reali­tăţilor româneşti, a experienţei şi modului în care partidul a rezolvat şi rezolvă problemele practice ale edificării noii societăţi fac parte in­tegrantă din vasta activitate ideolo­gică a partidului, încadrată în procesul mai larg al formării şi dezvoltării conştiinţei so­cialiste a oamenilor muncii, pusă la temelia acestui proces, însuşirea ideilor marxist-feniniste contribuie la ridicarea nivelului lor de pre­gătire politică şi ideologică, le dă o înţelegere clară a scopului pentru care luptăm, a sensului obiectivelor trasate de partid în etapa actuală, îi ajută la rezolvarea sarcinilor mari şi complexe ale desăvîrşirii con­strucţiei socialiste. învăţătura marelui Lenin ajută ce­lor ce o cunosc să adîncească şi să-şi explice mai bine o serie de procese şi fenomene contemporane de maximă însemnătate. Operă istorică a poporului din fie­care ţară în parte, făurirea socialis­mului ridică probleme de o mare amploare şi complexitate, a căror soluţionare presupune studierea lor atentă de către fiecare partid marxist-leninist. In repetate rînduri clasicii marxism-leninismului au sub­liniat că teoria noastră este o călăuză în acţiune, că este necesară prelucrarea de sine stă­tătoare a teoriei, deoarece ea nu dă decît principii călăuzitoare, care se aplică în mod diferit de la ţară la ţară. „NOI — scria Lenin — NU PRIVIM DE LOC TEORIA LUI MARX CA CEVA FINIT ŞI INTAN­GIBIL. DIMPOTRIVĂ, SUNTEM CON­VINŞI CA EA A PUS NUMAI PIA­TRA UNGHIULARA A ŞTIINŢEI PE CARE SOCIALIŞTII TREBUIE S-O DUCA MAI DEPARTE IN TOATE DIRECTIILE, DACA EI NU VOR SA RAMINA IN URMA VIETII". V. A. Lenin este pentru noi un exemplu măreţ şi veşnic viu de a­­titudine creatoare faţă de teorie, el ne-a dat prin opera sa, prin gindi­­rea şi activitatea sa un model de rezolvare teoretică şi practică a mul­tor probleme fundamentale ale re­voluţiei şi construcţiei noii societăţi. Aprofundin­d şi dezvoltând dialec­tica generalului şi particularului în lumina experienţei mişcării mun­citoreşti revoluţionare, Lenin a subliniat că esenţa — aceeaşi pen­tru toate ţările — a trecerii de la capitalism la socialism este dictatura proletariatului, existenţa unor legi şi trăsături generale obligatorii, dar că totodată, unitatea în ceea ce este principal, esenţial, nu este încălcată, ci asigurată prin varietatea în particu­larităţi, printr-o „APLICARE A PRIN­CIPIILOR FUNDAMENTALE ALE COMUNISMULUI... CARE SA MO­DIFICE JUST ACESTE PRINCIPII IN AMĂNUNTE, SA LE ADAPTEZE JUST SI SA LE APLICE LA DEOSE­BIRILE NAŢIONALE ALE FIECĂ­RUI STAT NAŢIONAL". Politica suplă a partidului nostru a ţi­nut seama de aceste indicaţii leniniste, asigurind astfel succe­sul întregului proces revoluţionar al operei de construire a Româ­niei socialiste. Măreţele succese dobândite de poporul român pe ca­lea socialismului se datoresc faptu­lui că pe baza cunoaşterii şi luării în considerare a condiţiilor şi parti­cularităţilor concret-istorice ale ţării noastre, partidul a ştiut, în calitatea sa de conducător al oamenilor mun­cii, să tragă, din propria-i experien­ţă, concluzii de importanţă princi­pială şi astfel să elaboreze o politi­că realistă, ştiinţifică, aducîndu-şi prin aceasta contribuţia la îmbogă­ţirea tezaurului comun al teoriei şi practicii revoluţionare, îndeplinirea la timp şi chiar îna­inte de termen a sarcinilor stabilite de partid demonstrează caracterul ştiinţific al politicii P.C.R., faptul că pe baza aprecierii lucide a cerinţe­lor legilor economice obiective şi a cunoaşterii necesităţilor şi posibili­tăţilor reale, a determinat cu preci­zie sarcinile fundamentale ale fiecă­rei etape a construcţiei socialismu­lui şi a orientat, în funcţie de a­­ceasta, activitatea maselor de oa­meni ai muncii din ţara noastră. Realizările economice şi social-cul­­turale obţinute sub conducerea parti­dului constituie o mîndrie pentru întregul nostru popor şi, totodată, un îndemn de a munci şi mai spornic pentru a le consolida şi lărgi conti­nuu, încrezători în forţele lor, nu­trind o încredere nestrămutată în politica justă, verificată de viaţă, a Partidului Comunist Român, oame­nii muncii au păşit în primul an al cincinalului cu hotărîrea de a da viaţă luminosului program de dez­voltare multilaterală a ţării adoptat de istoricul Congres al IX-lea al P.C.R. După cum se ştie, Congresul al IX-lea a hotărît ca şi pe viitor in­dustrializarea să constituie obiecti­vul central al politicii economice a partidului. Prin aceasta partidul ur­măreşte creşterea sistematică şi cu precădere a ramurilor industriei grele, crearea unei industrii com­plexe, multilateral dezvoltate căci, aşa cum arată Lenin, „SPORIREA PRODUCTIVITĂŢII MUNCII NECE­SITA IN PRIMUL RIND ASIGURA­REA BAZEI MATERIALE A MARII INDUSTRII, DEZVOLTAREA INDUS­TRIEI COMBUSTIBILULUI, A FIERU­LUI, A CONSTRUCŢIEI DE MA­ŞINI, A INDUSTRIEI DE MAŞINI". Cunoscind că încă Lenin la timpul său spunea că „SOCIALISMUL NU E DE CONCEPUT PARA­TEHNICA MARINI INDUSTRII... FARA TEHNI­CA BAZATA PE ULTIMUL CUVINT AL STIINTEI MODERNE..." apare şi mai puternic fundamentată politi­ca P.C.R. de industrializare socia­listă a ţării pe baza promovării teh­nicii celei mai noi în toate ramurile economiei naţionale, acum cînd ştiinţa şi tehnica cunosc o dezvoltare fără precedent, iar în lume are loc o uriaşă revoluţie tehnico-ştiinţifică cu profunde implicaţii economice şi sociale, învăţătura lui Lenin ne aju­tă astfel să înţelegem mai profund temeiurile ştiinţifice ale politicii partidului care concentrează toate e­­forturile pentru dotarea economiei naţionale cu mijloace tehnice la ni­velul realizărilor mondiale, acesta fiind singurul suport cu adevărat trainic al unei înalte productivităţi a muncii, al unei valorificări supe­rioare şi complexe a resurselor na­turale ale ţării, al dezvoltării şi ridi­cării întregii economii naţionale la nivelul tehnicii şi producţiei mon­diale. Luînd cunoştinţă de ceea ce Lenin scria în lucrările sale despre însem­nătatea sporirii productivităţii mun­cii ca factor decisiv al victoriei noii orinduiri sociale, lucrătorii din in­dustrie, muncitori, ingineri, tehnicieni din întreprinderile din regiunea noas­­tră îşi concentrează eforturile pen­tru realizarea unei tot mai înalte productivităţi a muncii. Sporirea pro­ductivităţii muncii în anul 1965 în industria regiunii Iaşi cu 11,8 la sută faţă de anul 1964, realizarea sarcinii de creştere a productivităţii muncii pe primul trimestru al anului în curs în proporţie de 100,4 la sută, însoţită de importante realizări în direcţia reducerii preţului de cost şi a îmbunătăţirii calităţii produselor, dovedeşte că învăţătura leninistă în­suşită de oamenii muncii capătă, prin strădaniile lor, o întruchipare vie, transformîndu-se într-un instru­ment care-i ajută la găsirea mijloa­celor practice de îndeplinire a sar­cinilor de producţie şi economice, învăţătura leninistă îi ajută pe oa­menii muncii de la sate să pună în valoare avantajele cooperativelor a­­gricole de producţie ca formă nouă de organizare, superioară faţă de gospodăria individuală. Prin munca harnică a ţărănimii şi a tuturor lu­crătorilor de pe ogoare, an de an se vădesc roadele reorganizării socia­liste a agriculturii, orientarea stator­nică a partidului nostru spre dezvol­tarea intensivă şi multilaterală a producţiei agricole, prin îmbunătăţi­rea dotării tehnice a agriculturii, sporirea continuă a producţiei de În­grăşăminte, folosirea raţională a pă­mântului, creşterea cointeresării ma­teriale a ţărănimii. însuşite temeinic, ideile leninismu­lui au devenit un instrument de luptă, de mobilizare a maselor la în­făptuirea sarcinilor de producţie în industrie şi agricultură, în ştiinţă, în cultură, în celelalte domenii ale vieţii sociale. De neştirbită actualitate sînt lucră­rile lui Lenin cu caracter filozofic; analizele şi indicaţiile leniniste pe acest tărîm constituie un îndreptar fundamental în cercetarea proble­maticii actuale a fizicii, ca de altfel a tuturor ştiinţelor naturii. Proble­ma formei determinismului în me­canica quantică, problemele spaţiului şi timpului aşa cum sunt puse de teoria relativităţii şi de cosmogonia modernă, problema interrelaţiilor între particulele „elementare" şi cîmpuri, ca şi aceea a inepuizabili­­tăţii materiei, se rezolvă azi în ace­eaşi perspectivă gnoseologică pe care a trasat-o Lenin acum aproape şase decenii. Oricare ar fi evoluţia viitoare a fizicii, ea va duce la o îmbogăţire a cunoştinţelor noastre despre lumea materială. Căci, — aşa cum spunea Lenin — teoriile fizice stat „IMAGINI RELATIV FIDELE ALE OBIECTULUI EXISTENT INDE­PENDENT DE OMENIRE; ACESTE IMAGINI DEVIN DIN CE IN CE MAI EXACTE; IN ORICE ADEVAR STIINTIFIC EXISTA SUB TOATA RELATIVITATEA LUI, UN ELEMENT al adevărului absolut". In vasta operă a lui Lenin se găsesc răspunsuri la problemele ar­zătoare în faţa cărora este pusă as­tăzi mişcarea comunistă internaţio­nală. Manifestind o grijă deosebită pentru întărirea mişcării comuniste şi muncitoreşti mondiale, Lenin che­ma partidele comuniste să apere ca lumina ochilor unitatea şi coeziunea lor pe baza principialităţii revoluţio­nare. „CLASA MUNCITOARE ARE NEVOIE DE UNITATE — scria Lenin — ...ACEASTA UNITATE ESTE IN­FINIT DE SCUMPA SI EXTREM DE IMPORTANTA PENTRU CLASA MUNCITOARE". Partidul nostru, conducerea sa des­făşoară o activitate perseverentă pentru apărarea şi întărirea unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, a ţărilor sistemului mondial socialist, pentru promovarea între partidele comuniste şi între ţările socialiste a unor relaţii juste, bazate pe respectarea strictă a prin­cipiilor egalităţii în drepturi şi nea­mestecului în treburile interne, a in­dependenţei şi suveranităţii naţionale. „EXPRIMINDU-ŞI CONVINGEREA CA MAI PUTERNICE DECIT DEOSE­BIRILE DE VEDERI ŞI PRECUMPĂ­NITOARE SUNT INTERESELE ŞI ŢE­LURILE COMUNE CE UNESC PAR­TIDELE COMUNISTE, SUB STEA­GUL MARXISM-LENINISMULUI, AL INTERNAŢIONALISMULUI PROLE­TAR — arată tovarăşul Nicolae Ceau­­şescu — PARTIDUL COMUNIST RO­MAN VA DEPUNE ŞI IN VIITOR TOATE EFORTURILE PENTRU A CONTRIBUI LA ÎNTĂRIREA UNITA­ŢII ŢARILOR SOCIALISTE, A MIŞ­CARII COMUNISTE INTERNAŢIO­NALE". Numeroase lucrări ale lui Lenin ne sunt de mare sprijin în înţele­gerea dialectică a fenomenelor com­plexe ce diriguiesc dezvoltarea ca­pitalismului contemporan. Ele ne a­­jută ca în analiza crizei generale a capitalismului să evidenţiem fenome­nele reale din ţările capitaliste în toată complexitatea şi continua lor diversificare contradictorie, procesele care atestă agravarea contradicţiilor capitalismului, creşterea forţelor ca­re luptă pentru răsturnarea orînduirii capitaliste şi trecerea la o nouă o­­rînduire —­ cea socialistă. Leninismul a dat popoarelor con­ştiinţa faptului că stă în puterea oa­menilor să izbăvească societatea de războaie. Colaborarea internaţională şi menţinerea păcii presupune respec­tarea dreptului sfînt al fiecărui popor de a-şi hotărî singur soarta, de a alege corespunzător voinţei şi intere­selor sale, calea dezvoltării politice, economice şi sociale. Fidelă acestor principii, ţara noastră condamnă acţi­­unile cercurilor imperialiste agresive care recurg la imixtiuni în treburile interne ale altor popoare, la presi­uni şi comploturi, atentează la Inde­pendenţa şi cuceririle popoarelor, pun în primejdie pacea lumii. Poporul nostru cere cu hotărîre încetarea a­­gresiunii militare a S.U.A. în Viet­nam, retragerea tuturor trupelor stră­ine şi aplicarea acordurilor de la Geneva, el sprijină lupta dreaptă a poporului vietnamez pentru libertatea şi independenţa patriei sale. Pe toate continentele, forţe uri­aşe acţionează astăzi pentru demo­craţie şi progres social, pentru apă­rarea păcii mondiale împotriva pla­nurilor agresive ale cercurilor impe­rialiste. Aniversarea naşterii lui Lenin este o aniversare scumpă milioanelor de oameni simpli de pretutindeni, în a căror forţă şi capacitate de a-şi con­strui o viaţă nouă Lenin avea o nemărginită încredere. „VICTORIA — spunea el — VA FI DE PARTEA CELOR EXPLOATAŢI. DEOARECE DE PARTEA LOR ESTE VIAŢA, DE PARTEA LOR ESTE FORŢA NUMĂ­RULUI, FORŢA MASEI, FORŢA NE­SECATELOR IZVOARE A TOT CE ESTE PLIN DE ABNEGAŢIE, PRIN­CIPIAL, CINSTIT, A TOT CE TINDE SA MEARGA ÎNAINTE, CE SE TRE­ZEŞTE LA CONSTRUIREA NOULUI, A ÎNTREGII ŞI URIAŞEI REZERVE DE ENERGIE ŞI DE TALENTE ALE AŞA-NUMITULUI „POPOR SIMPLU", MUNCITORII ŞI ŢĂRANII. VICTO­RIA VA FI A LOR", li iudeu mic in­ le elitedi­e trailers X K r k y­ k

Next