Flacăra Iaşului, septembrie 1968 (Anul 24, nr. 6833-6857)

1968-09-27 / nr. 6855

Flacăra Iașului pagina 2 o recentă anchetă întreprinsă in modul a 211 tineri, în legătură cu preferinţele lor literare, oferea rezultate deloc lipsite de interes. Iată citeva cifre semnificative. Din 211 răspunsuri, numele lui EminescU eră prezent în 111, al lui Sadoveanu în 56, Caragiale — 53, Rebreanu — 39, Creangă — 31, Coşbuc — 30, Alecsandri — 30, Teodoreanu — 19, Topîrceanu — 18, Slavici — 15, Labiş — 15, Arghezi — 10 etc. In ce priveşte literatură universală în frunte se situa Dumas (27), puţind fi menţionate, ca semnificative, şi alte nume : Jules Verne (10), London (8), lista încheindu-se cu Dostoievschi, Hemingway, Kafka, Salinger, Sartre ş.a. Fiind vorba de tineri, putem trage concluzia că ceea ce le oferă valabil şcoala în această privinţă este cultul valorilor clasice, în primul rind al celor româneşti, element prezent intr-o cantitate impresionantă in conştiinţa actualei tinere generaţii. O a doua concluzie este însă aceea a deosebitei atracţii pe care literatura de aventuri o are asupra tînărului. Numai aşa se poate explica prezenţa, în respectiva Ierarhie a preferinţelor literare, a lui Radu Tudoran înaintea lul Bacovia şi a lui Cării Petrescu, a Iul Haralamb Zincă înaintea Iul Sebastian şi a lui Teodor Constantin înaintea altor scriitori contemporani, care nu cultivă literatura de aventuri. In sfîrşit, imaginea globală trădează o anumită lipsă de discernomitit. Preferinţele nu indică întotdeauna preocuparea pentru armonizarea lecturilor, pentru cuprinderea, cu precădere, a celor mai proeminente piscuri ale geografiei spirituale a literaturii naţionale şi universale. Nu e mai puţin adevărat că preferinţele manifestate în planul valorilor Unanim acceptate au uneori un caracter platonic, ele consumîndu-se în anii de şcoală şi imediat următori, fără a se concretiza în achiziţionarea unor ediţii care să faciliteze o periodică reîntîlnire cu unul sau altul din scriitorii faţă de care cel chestionat ş i-a manifestat, cu toată sinceritatea, admiraţia. Ca să nu mai vorbim de faptul că volume absolut necesare în procesul de învăţămînt — cu lecturi individuale — întîrzie în vitrinele librăriilor mult timp după ce ediţia în cauză ar fi trebuit să fie epuizată. Dacă e să ne referim numai la librăriile din Iaşi, după un an, din Titu Maiorescu — Critice, dintr-un număr de 1.500 exemplare (colecţia Minerva) mai sunt încă disponibile 500, iar din 3.000 (colecţia Lyceum) nu mai puţin de 2.200. Din Alecsandri mai sunt 1.200 din 1.500, din Delavrancea 2.000 din 3.000, iar din Sainte Beuve — Portrete literare — 100 din... 400. Cifrele vizează, desigur, capacitatea de absorbţie a cărţii de către întreaga masă a publicului cititor. Dar, prin specificul lor şi prin făptui că au fost editate, unele din colecţii special destinate tineretului, ele indică laculte în orientarea acestuia, privind selecţia lecturilor necesare. Pentru că, în definitiv, se citeşte mult. Şi nu lipsa de interes pentru lectură este cauza întîrzierii amintitelor volume în librării şi, probabil — chiar dacă nu în aceeaşi măsură —: In biblioteci. Dar, ce se citeşte? Iată răspunsul primit, nu de mult, de la personalul Librăriei nr. 2 din Iaşi : Se observă un mare interes pentru anumite cărţi la elevii clasei a VIII-a, a IX-a. E vorba de colecţiile „Clubul temerarilor”, „Biblioteca şcolarului", „Lyceum". De asemenea, sunt elevi care caută colecţia „Orizonturi". Sunt unii elevi din clasele mai mari care solicită literatură universală, ştiinţifică... Mai puţin interes şi vreodată de loc am observat la elevii din ultima clasă şi chiar la studenţii din primii ani. Aceştia solicită de obicei numai cărţi de specialitate şi colecţia „Aventura”. Pe de altă parte, avem cărţi care stau. Unele, poate, pe bună dreptate. Dar „Papuciada" de Cămii Petrescu ? Sau „Studii de literatură Universală” de Philippide? („Biblioteca Şcolarului") din care aproape 100 îşi mai aşteaptă cumpărătorii ? fixistă, totuşi, un numitor comun In preferinţele tinerilor. Ancheta la care ne referim constatatura romantică a universului lor, conisiderarea lucidă a posibilităţilor pe care ni le oferă civilizaţia contemporana. Îmbinarea aproape paradoxală a unor preferinţe legate de zonele, să le zicem "grele", ale artei si cele ale industriei de divertisment. Copleşiţi, insă de cantitatea de informaţie cultural-artistică (foarte diversă) ce li se oferă (radioul, televiziunea, filmele, în general spectacolele, acestea din urmă în îngrijorător de mare proporţie uşoare) ei se modelează mai mult pe baza obişnuinţelor ce le sînt inculcate şi mai puţin pe cea a selecţiei calitative. Or, această selecţie presupune o orientare de care sînt responsabile atît şcoala cît şi familia. Primele cărţi ating în mina cuplului prin intermediul familiei. Criteriul după care sînt procurate este acela al unor coperţi şi ilustraţii cît mai atrăgătoare, elemente preponderente pentru cărţi adresate unei vîrste specifice. Cum se face însă că acest criteriu persistă ani la rînd, ajungîhdu-se la a-l folosi şi în procurarea cărţilor pentru adolescenţi? O copertă agreabilă şi o anume factură ,uşoară, de divertisment, a textului nupot în nici un caz să fie indicii hotărîtoare în alegerea cărţilor, a lecturilor — atît de importante în formarea unui caracter şi a unei viitoare personalităţi în stabilirea orizonturilor culturale ale oricărui om ! S-ar putea răspunde că baza o constituie, totuşi, Şcoala, ale cărei îndrumări şi exigenţe sunt hotârîtoare şi nu această direcţie. Da. Din păcate, însă, uneori, Îndrumările sunt vagi, neconcludente şi exigenţele se rezumă la parcurgerea textelor selectate (nu totdeauna CU suficientă rigoare ştiinţifică !) in manualele şcolare, „Biblioteca şcolarului", „Lyceum", „Pagini din istoria patriei", „Oameni de seamă", „Mîini îndemînatice", „Să ştim", precum şi alte colecţii şi serii aparţinînd uneia sau alteia dintre edituri certifică preocuparea acestora de a Cărţi care aşteaptă veni in întimpinarea unei folositoare şi judicioase sistematizări şi diversificări a lecturilor. Aceste preocupări editoriale sînt meritorii, dar nu şi suficiente. Ele trebuie completate printr-o mai temeinică intervenţie a familiei si a şcolii in cultivarea dragostei tînărului pentru carte şi in înarmarea acestuia cu necesarul spirit de discernămînt si gust estetic, pentru a distinge intre ceea ce este esenţial si neapărat necesar în domeniul lecturii si ceea ce, prin abuz, poate constitui o regretabilă risipă de timp. Toate cărţile sunt tipărite spre a fi citite. Dar o lectură neorientată şi dezordonată poate mai mult să strice, decit să ajute. Mai ales în anii în care lectura particulară este un auxiliar de primă importanţă in activitatea instructiv-educativă, amplă şi minuţios ierarhizată, a şcolii. Acţiunea pornită la începutul acestui an şcolar de către Inspectoratul şcolar judeţean, în colaborare cu Centrul de librării, pentru a ajuta elevii să-şi procure din timp cărţile necesare şi să-şi formeze biblioteci pe clase este mai mult decit meritorie. Paralel însă ar trebui luate şi alte măsuri, care să faciliteze procurarea de cărţi, eventual cu plata în rate, iar părinţii să fie convinşi, cu tact şi argumente corespunzătoare, de necesitatea sprijinirii unor asemenea importante iniţiative. Aceasta, mai ales că biblioteca şcolii, oricît de bogată ar fi, nu poate pune la dispoziţia elevului întregul fond de cărţi, iar numărul de e-xtemplare achiziţionate (din majoritatea titlurilor de primă importanţă) este, oricum, mic faţă de efectivul claselor vizate. Elevii trebuie să fie informaţi asupra noutăţilor editoriale, să fie sfătuiţi şi sprijiniţi în a-şi constitui, după posibilităţi, biblioteci personale, axate în primul rînd pe cerinţele bibliografiei şcolare. Lor ar trebui să li se vorbească despre cărţile existente sau cele în curs de apariţie, prin mijloace de popularizare mai adecvate — tipărindu-se, de pildă, şi pe plan local afişe, foi volante, cataloage etc. Deocamdată, eforturile îndreptate către popularizarea cărţii şi orientarea lecturilor sînt încă (fie şi cu excepţiile existente) destul de anemice. Dovadă, cărţile de indiscutabilă valoare care mai aşteaptă în librării. Sergiu Teodorovici AGENDA Excursii în străinătate Filiala Iaşi a „Automobil-Clubului Român“ organizează pentru membrii A.C.R. excursii in străinătate. La 20 noiembrie se va da „startul“ intr-o excursie de 6 zile in Bulgaria şi Turcia. Preţ informalivi 1.450 de lei pentru posesorul autoturismului şi 850 de lei pentru celelalte persoane. La 30 noiembrie şi 7 decembrie vor avea loc excursii de cile 4 file in U.R.S.S. pe itinerariul Huşi — Chişinău — Odesa. Preţ informativ : 529 de lei şi, respectiv, 491 de tei. Se asigură masă, cazare, benzină, bani de buzunar. înscrierile se fac pină la 10 octombrie pentru excursia din Turcia şi cea din U.R.S.S. cu plecarea la 30 noiembrie şi pină la 15 octombrie pentru cea din 7 decembrie, la garajul O.N.T. (lingă stația PECO Păcurari), telefon 4846. Tablou degeaba Păcurari. Duminică, ora 8:45. Capătul liniei. Lumea coboară din autobuzele ce sosesc din centru. Către Fabrică de antibiotice nu pieri că nici o maşină, înghesuială. Dispecerul aleargă de la o maşină la alta, înjurind. Nici un şofer n-are „dispoziţie“ să meargă la fabrica. Unul se oferă dar n-are tablă (fără tablă nu se poate conduce). Dispecerul înjură. Nimeni nu ştie nimic. Prin stafie trece un autobuz către fabrica bolid. Dispecerul nici nu are timp să mai înjure, căci.. .urlă la nişte cetăţeni care îndrăznesc să se urce intr-o maşină. Ce vină au, dacă e dispoziţie de sus ca drumul de la Nicolina la Fabrica de antibiotice să fie împărţit in două (Nicolina—Păcurari 0,80 de lei, şi Păcurari—Fabrica de antibiotice—3 staţii—10 leu). Conducerea I.T.I. hotărăşte. In sfirşit, apare o maşina cu dispoziţie expresă de a transporta cetăţenii către Fabrica de antibiotice. O înghesuială de nedescris. Imperturbabil, peste întreg tabloul, tronează taxatoarea Care Îşi admiră manichiura. Avansaţi înainte ! Exemplul maestrului In deschiderea meciului de divizie C. Penicilina *»Mea Bacău au evoluat două formaţii modeste de juniori. Nu ne propunem însă să vorbim despre meciul in sine, ci despre un fapt care a stîrnit, pe bună dreptate, indignarea spectatorilor prezenţi duminică dimineaţa pe terenul Penicilina. In timpul desfăşurării meciului, pe tuşă, se agita antrenorul juniorilor constructori, V. Amuntencei, care, intr-o stare jalnică de beţie, clătinîndu-se şi injurind, adresind jucătorilor tot felul de grosolănii, a oferit o mostră de „educaţie" tinerilor săi elevi pe care, in pauză, i-am găsit pe tofî cu ţigările in gură. De, exemplul „maestrului" ... Trei zile cheful a ţinut... — Să fie Intr-un ceas bunicoasta N. Boronea, factor poştal la Oficiul PT.T.R. Strunga, ciocnind un pahar cu prietenii săi, la restaurantul din staţiunea balneară. — Să mai vină un rînd ! Şi-a venit. N. Boronea a cheluit citeva zile în şir. Avea de unde, îşi Însuşise 1.730,70 de lei—pensia cuvenită soţilor V. și A. Popa din satul Movileni, comuna Heleșteni. Prins, a fost deferit justiţiei■ Ceasul rău... In parc. Foto: T. Baciu —corespondent Delegarea jocului apărut în nr. 6854 al ziarului nostru ORIZONTAL: 1. Drum bun — Sat 2. Rută — Nufăr; 3. Uliţă — Loto ; 4. Mal — Unită ; 5. Et — Platoşă ; 6. T — Plată — Ij 7. Mai — Utili; 8. Vărsare — Am ; 9. Arcana ■— Aba, 10. Leat — Locaş. Profilul spiritual al oraşului (urmare din pag. 1) rentă, atitudine exigentă faţă de munca proprie, un climat de crealie. Sunt şi alte posibilităţi de destindere intelectuală şi fizică. Pentru tineret se iniţiază deseori manifestări pe specific: colocvii, concursuri, seri distractive. „Cercul de iniţiere muzicală se bucură de caldă primire la destinatari“, relevă tov. Oh. Martiniuc, metodist al Casei de cultură. Se mizează in viitorul apropiat pe un redutabil succes al universităţii populare, care va lua Iitijă in toamna acestui an. E vorba şi de inaugurarea unui Cerc de arte plastice. La Hirlău se resimte trebuinţa găsirii unor mijloace şi forme de activitate mai pretenţioase de scoatere din unanimat a diverselor categorii de creatori. O existenţă obscură au cercurile literare; orchestra semisimfonică — propusă cîndva — a rămas un deziderat. Subttitatele Societăţilor ştiinţifice trăiesc şi ele un anonimat. Un marineu literar unde să fie invitaţi Cu regularitate scriitori şi critici ieşeni care să citească din producţiile originale şi, alături de ei, să-şi prezinte lucrările membrii cenaclului local n-ar putea decit să dea aripi talentelor din oraş. Dacă recitalul literar ar fi completat cu unul muzical-Coregrafic, publicul n-ar avea decit de ciştigat. Instrumentele moderne de Comunicaţie culturală trebuie să fie mai bine valorificate in procesul cultural-educatv de masă. Comunicările cercetătorilor din domeniul istoric ar putea fi ţinute sub formă de Conferinţe în săli publice. Apoi, ni s-a spus, şi aici ca şi la Paşcani, spectacolele teatrale şi muzicale ale formaţiilor profesioniste sunt adeseori programate nU după gusturile şi nevoile oraşului, ci întâmplător, după cum dictează interesele acestor formaţii care vizitează oraşul. Pentru un locuitor din Hâlău, citeodată duminica nu însemnează o zi în care să participe din plin la viaţa culturală. Cu toate că există, printre altele, putinţa creării unui ansamblu folcloric reprezentativ, în stare să ofere maselor spectacole de ținută artistică, întreprinderea este tărăgănată. $i, în sfirșit, Id TO FRUMOS : Căminul culturalîncă se irtai numește Ostiei ?!I duce o activitate modestă, dar notabilă. ~~ De ce. ? —Pentru că — după cum re declara tov. Ioan Ionel, directorul acestui aşezămînt de cultură — publicul găseşte aici „casa lui spirituală“ în care se concentrează şi artă, şi literatură, Şi ştiinţă, Şi stoiul medicului, şi jocuri distractive“. Pe linia modernizării, a luat fiinţă o orchestră de muzică uşoară la instrumente electronice. Pentru sezonul toamnă-primăvară se preconizează o mare diversitate de acţiuni şi manifestări. Tirlul lui Ibrăileanu şi al lui Neculuţă ambiţionează a deveni un oraş modern pe pian cultural. Astfel, farmaţia de teatru de amatori ţinteşte Să ajungă un ansamblu artistic care Să facă faţă unor spectacole cu pretenţii. S-ar putea pune problema organizării UnUi cor al Salariaţilor din Invăţămînt şi sănătate şi a Unei ’ orchestre a elevilor. Inaugurarea unor cluburi in Întreprinderi ar fi de asemenea o măsuţă binevenită. Să nu se uite nici tineretul şcolar. Crearea unei activităţi model, cu rezultate pozitive, ar putea fi apoi Îmbrăţişată şi de căminele culturale săteşti vecine. In ceea ce priveşte activitatea formaţiilor artistice de amatori, ea nu trebuie să se rezume a constatat doar apendicele altor mannifestări, după stereotipa formulată : „urmează un frumos program dat de echipele artistice. ci se cuvine să aibă o activitate proprie, de sine stătătoare. Se cer acţiuni mai eficiente în vederea cunoaşterii de către oameni a tradiţiilor locului, a prezentului şi îndeosebi a Viitorului oraşului, perspectivele lui de dezvoltare economică, socială şi culturală. Profilul spiritual al oraşului actual se aseamănă cu o uriaşă frescă în mozaic, în necontenită prefacere. Fiecare generaţie adaugă tabloului existent acte de cultură, produse ale artei sau ale ştiinţei, îmbogăţindu-l. Pentru ca relaţia cultură-public să fie realizată e nevoie de un catalizator. Sediile de cultură sunt cele chemate să creeze acest climat cultural in care creatorii să-şi poată pune în valoare potenţele, iar cetăţeanul obişnuit să-şi asigure hrana minţii şi a sufletului, pe măsura vremurilor grandioase pe care le trăim. O dată depăşite integral şi pretutindeni formele funcţionăreşti de manifestare a preocupării pentru existenţa spirituală a oraşelor, trebuie să se ajuns a fi la rezolvări vii, realmente interesante, înscrise in perimetrul vieţii civilizate moderne Căci cultură pentru Oraşul contemporan e un blazon necesar care obligă. Comemorări Suzana Pîrvulescu Mişcarea muncitorească din România a crescut în decursul istoriei sale figuri de luptători eminenţi, care au jucat un rol important în organizarea luptei clasei muncitoare împotriva exploatării, pentru drepturi şi libertăţi democratice, pentru o Românie liberă şi independentă. Printre aceste figuri luminoase de care aminteam mai sus se numără şi Suzana Pirvulescu. Cu ocazia împlinirii a 70 de ani de la naşterea sa, evocăm itibundurile care urmează unele momente mai importante ale vieţii şi activităţii sale. Suzana Pirvulescu s-a născut în anul 1898 in oraşul Tirnăveni, fostul judeţ Tirnava Mică. De la frageda vîrstă de 10 ani, Suzana Pirvulescu a început să muncească pentru a-şi ciştiga existenţa, colindînd oraşele Transilvaniei. La vîrsta de 17 ani, s-a căsătorit cu Un muncitor din Sibiu care după un an a murit într-un accident, ea fiind nevoită să asigure existenţa copilului născut între timp. Intr-o fabrică de încălţăminte, unde a pătruns cu destulă greutate, datorită condiţiilor vitrege din aceşti ani, a învăţat meseria de birtuitoare. Din anul 1923, cînd s-a înscris in organizaţia sindicală a fabricii Herdan din Sibiu, devenind imediat o activistă de bază a sindicatului, începe propriu-zis activitatea sa meritorie în rindurile mişcării noastre muncitoreşti. In anul următor, cînd regimul burghezo-moşieresc a aruncat Partidul Comunist Român în ilegalitate, Suzana Pîrvulescu devine membră a P.C.R. primită fiind de organizaţia din Sibiu. Datorită activităţii sale, fiind o bună organizatoare şi propagandistă, ea a fost permanent supusă prigoanei organelor represive ale statului burghezo-moşieresc. Muncind din greu, îndeplinindu-şi cu abnegaţie sarcinile încredinţate de partid, Suzana Pîrvulescu îşi făcea timp să înveţe, să citească, să studieze necontenit. In anul 1928, C. C. al P.C.R. hotărăşte ca Suzanei Pirvulescu să i se încredinţeze o muncă la Bucureşti în aparatul tehnic central al partidului. Din această perioadă datează, cu ocazia misiunilor pe care le avea de îndeplinit, nenumăratele deplasări pe care le-a făcut în toată ţara, cunoscînd oamenii şi problemele care ii frămîntau, luînd contact cu numeroase organizaţii ale P.C.R. Suzana Pîrvulescu s-a făcut repede apreciată şi iubită pentru ingeniozitatea şi felul întreprinzător cu care acţiona, pentru modul cum apăra oamenii şi materialul de partid, de nenumăratele ameninţări ale Siguranţei. Munca de partid pe care a desfăşurat-o Suzana Pirvulescu de-a lungul anilor s-a soldat deseori cu arestarea şi maltratarea sa, ceea ce, departe de a o intimida şi înfricoşa, a îndirjit-o şi mai mult. In anul 1936 este arestată împreună cu un întreg grup de activişti ai P.C.R. Condamnată şi întemniţată la Văcăreşti, Suzana Pîrvulescu nu şi-a pierdut nici un moment optimismul şi încrederea nestrămutată în victoria clasei muncitoare. In închisoare, a desfăşurat printre ceilalţi deţinuţi o susţinută activitate propagandistică împărtăşindu-le din cunoştinţele sale, vorbindu-le despre problemele la ordinea zilei : situaţia internă şi sarcinile clasei muncitoare, pericolul pe care îl reprezentau fascismul pe plan european şi planurile sale legate de România, modul în care trebuia acţionat pentru stăvilirea acestui pericol etc. De la începutul anului 1937 situaţia deţinuţilor politici din închisorile României devenise din ce în ce mai grea. In închisoarea Văcăreşti, care nu făcea excepţie de la situaţia generală, exista un număr mare de bolnavi care nu puteau fi îngrijiţi din cauza condiţiilor inumane în care erau ţinuţi. Sub îndrumarea P.C.R., au fost organizate, în aceşti ani, numeroase întruniri şi manifestaţii antifasciste, s-au iniţiat — adesea sub zidurile închisorilor — acţiuni în sprijinul deţinuţilor comunişti şi antifascişti. După un an de zile, Suzana Pîrvulescu a fost mutată la închisoarea Dumbrăveni, boala contractată la Văcăreşti agravîndu-i-se în mod simţitor. In anul 1939, după aproape trei ani de detenţiune, părăseşte închisoarea cu sănătatea serios zdruncinată în urma regimului la care a fost supusă alături de alţi comunişti şi antifascişti români. Neconsimţind nici un moment de a-şi întrerupe activitatea revoluţionară, parte integrantă şi inseparabilă a vieţii sale, în primii ani ai dictaturii militaro-fasciste partidul i-a încredinţat o muncă importantă în Comitetul Central al Apărării Patriotice. Aceeaşi muncă plină de devotament a caracterizat şi această ultimă etapă a vieţii sale, acţionînd în direcţia lămuririi unor largi mase asupra caracterului şi consecinţelor dictaturii militaro-fasciste pentru soarta poporului român, militînd împotriva războiului antisovietic la care România a fost atrasă ca o anexă a Germaniei fasciste. In acest timp, boala căpătată în închisoare se agravează cu repeziciune. Organismul ei slăbit n-a mai putut rezista. Cu toată voinţa ce o însufleţea, Suzana Pîrvulescu a trebuit să fie transportată la Spitalul Colentina unde a încetat din viaţă la 7 aprilie 1942. Ultimele sale gînduri au fost îndreptate spre tovarăşii ei, spre clasa muncitoare şi poporul căruia i-a închinat scurta sa viaţă. Suzana Pirvulescu rămîne în amintirea poporului nostru un simbol al devotamentului şi eroismului puse în slujba unui ideal măreţ, L. Eşanu venit toamna. Cum aţi pregătit instalaţiile de termoficare? (urmare din pag. 1) dă a respecta normele tehnice şi punînd în pericol instalaţiile şi chiar pe cei care le deservesc, ca să nu mai vorbim de dezavantaje economice. Semnalînd această situaţie, noi atragem atenţia beneficiarilor că sîntem hotăriţi să respectăm normele tehnice avizate de forurile superioare de stat, că ei vor trebui să suporte Consecinţele neîncălzirii la timp a Spaţiilor de care dispun. In această ordine de idei aş vrea să semnalez două aspecte mai deosebite. După cum este cunoscut, la Manta Roşie se construieşte un depozit de mărfuri al Ministerului Comerţului Interior. Trebuie să arătăm însă că proiectul de execuţie al instalaţiei de alimentare cu căldură a depozitelor (lungimea racordului termic este de cca. 1 km.) nu este respectat din punct de vedere tehnic şi al normelor de protecţia muncii, deşi prin organele noastre de resort am atras atenţia Grupului 5 instalaţii care realizeză lucrarea sa treacă la remedieri. Noi prevenim atît pe constructor cît şi pe beneficiar că fără remedierile corespunzătoare C.E.T. Iaşi nu va furniza căldură depozitelor. La o altă lucrare de instalaţie, acea destinată să alimenteze cu căldură Fabrica de ceramică, de asemenea nu se respectă condiţiile tehnice necesare unei bune funcţionări, se recurge la improvizaţii (constructor I.E.C. Bucureşti), deşi observaţiile noastre sint cunoscute. Mai mult decit atît, deşi Fabrica de ceramică doreşte să primească căldură la sfirşitul lunii decembrie a.c„ n-a asigurat fondurile decit pentru jumătate de lucrare. In asemenea condiţii, cu toată bunăvoinţa noastră nu-i vom putea veni în sprijin. In buna funcţionare a Instalaţiilor termice existente întîmpinăm unele greutăţi din partea Trustului local de construcţii care, cu prilejul unor săpături şi al altor lucrări, distruge unele canale termice în zonele unde se construiesc noi blocuri de locuinţe. Aceasta poate duce la avarii în reţelele de alimentaţie, ceea ce ar însemna scoaterea din circuitul de încălzire a unor cartiere întregi. Deşi conducerea centralei a semnalat aceste neajunsuri şi a rugat conducerea Trustului de construcţii să ia măsuri pentru a se lucra cu mai multă grijă, totuşi se continuă folosirea aceloraşi procedee. Pentru a rezolva finele lacune de proiectare şi execuţie, constructorii din cadrul Trustului recurg la racordarea canalizării blocurilor la canalele termice, intersectează canalele de conducte ale C.E.T. Cu canalele termice ale blocurilor ele fără avizarea cuvenită din partea C.E.T. Iaşi. Pentru satisfacerea cerinţelor sporite de apă fierbinte şi abur in municipiul Iaşi orrtanele superioare au aprobat extinderea centralei ieşene. Iată însă că lucrările sunt rămase in urmă faţă de grafic, ameninţînd să nu ne putem îndeplini la timp obligaţiile faţă de unele întreprinderi industriale. Racordarea cazanului de apă fierbinte nr. 3 la nodul de termoficare din centrală ridică probleme deosebite, în sensul că lucrarea, necesitînd oprirea totala a încălzirii locuinţelor şi întreprinderilor, trebuie executată pină la 15 octombrie. Dar I.E.M Bucureşti nu a făcut toate pregătirile, deşi noi ne-am îndeplinit obligaţiile fivrindu-i la timp utilajele necesare din import Mai semnalăm întîrzieri (din partea I.C.M. 4) la coşul de fum existent unde lucrează prea puţini oameni şi există pericolul ca o dată cu frigul să nu se mai poată lucra nimic şi deci noul cazan de apă fierbinte să nu mai poată fi pus în funcţiune, inclusiv cele 2 cazane existente. De asemenea, la staţia de pretratare a apei, la instalaţiile de epurare chimică, la drumurile de acces înspre magaziile de materiale şi căile ferate aferente, lucrările sînt foarte mult întîrziate, fapt care determină nerealizarea planului de investiţii. Acestea sînt principalele probleme de rezolvarea cărora depinde în mod hotârîtor buna funcţionare a centralei în iarna care vine şi satisfacerea integrală a cerinţelor beneficiarilor. Colectivul centralei ieşene se străduieşte să facă totul pentru a-şi îndeplini obligaţiile ce le are, dar fără concursul factorilor de care am amintit mai înainte, eforturile sale nu vor putea fi încheiate cu un succes deplin. Am însă convingerea că, cu sprijinul organelor locale de partid şi de stat, atit beneficiarii cît şi Constructorii vor depune eforurile cerute pentru ca împreună să contribuim în condiţii mai bune la îndeplinirea sarcinilor economice stabilite prin planul de stat. ul Itott Radio Iaşi Ediţia de prins (10 Septembrie): 12.00 Buletin de ştiri şi revista presei; 12.10 Album muzical; 12.30 Voci din fonoteca de aur: C. I. Nottara ; 12.40 Muzică din filme. Programul de seară: 16.00 Buletin de ştiri; 16.06 Scurt program de cîntece corale ; 16.15 Itinerar cultural-artistic; 16.30 Mozaic pe portativ; 17.00 Emisiune economică; 17.15 Miniaturi instrumentale; 17.30 Odă limbii române; 18.00 Solişti şi formaţii artistice de amatori; Muzică de estradă; 10.30 Radiojurnal şi buletin meteorologic; 18.40 „Cîntecul care mi-e drag“ — muzică populară la cerere; 19.15 Dialog cu noi şi despre noi — emisiune pentru femei; 19.30 Melodii de pretutindeni; 20.00 Seară pentru iubitorii muzicii simfonice; In pauză ! Meridiane lirice; 22.15 Estrada melodiilor. Melodii de muzică populară; Muzică uşoară. Programul de dimineaţă (26 septembrie); 5.30 Buletin de ştiri; 5.35 Cîntece şi jocuri populare româneşti; 6.00 Emisiune economică (în reluare); 6.20 Muzică uşoară; 6.45 Varietăţi pentru şcolari; 7.10 Vă invităm să notaţi în agenda dv. Televiziune 10.00 Consultaţii la biologie? 10.30 Consultaţii la pedagogie; 11.00 Curs de limba rusâ (reluarea lecţiei de joi); 11.30 Curs de limba spaniolă; 12.00 TV pentru specialişti; 17.30 Pentru copii; 18.00 Drumuri şi popasuri. Excursie studenţea rep* Circ de că în Munţii Apuseni Orta.i filmat; 18.20 Buletinul utâţiei rutiere; 18.30 Curs limba spaniolă (reluarea lecţiei de dimineaţă); 19.00 „Brăţara de aur“ — emisiune pentru tineret. „Rădăcini şi muguri“; 19.30 Telejurnalul de seară; 19.50 Buletinul meteorologiei Publicitate; 20.00 Actualitatea în agricultura; 20.20 „Itinerar european“. Fe.ceasta de Azur; 20.35 Studioul muzical; 20.55 Dialog despre cultură; 21.10 Reflector; 21.25 Film artistic: „Cine o cunoaşte?“ (Alantom I/Edy); 22.50 Telejurnalul de noapte. Cinematografe VICTORIA: „Winnetou“ (seria a lll-a), orele 6; 11; 15; 17; 19. 21. REPUBLICA : „Căderea imperiului roman" (ecran panoramic), orele : 9 ; 12.15 ; 16.30 ; 19.45. ARTA : „Pentru cîțiva dolari în plus“, orele : 8.45 ; 11.15 ; „Bela", orele: 14.30; 16.45; 19. 21.15. NICOLINA: „Un nobab maghiar“, orele: 16; 18;10; 20.15. PAŞCANI: „Prin. Kurdistanul sălbatic". HIRLAU: „Prin Kurdistanul sălbatic". TG. FRUMOS: „Ca noapte, băieţi!". PODU-ILOAIEI: „Pasărea timpurie". Teatrul Naţional • Teatrul de stat din Botoşani, aflat în turneu, prezintă azi în oraşul nostru două spectacole cu piesa „Luceafărul“, la orele 17 şi 20. Sunt valabile tichetele nr. 3 şi 4. Teatrul de păpuşi Micii spectatori din oraşul nostru pot viziona azi, la ora 10, un spectacol cu piesa „Capra cu trei ieşii". Un colectiv al artiştilor păpuşari prezintă la ora 16 în comuna Cotnari, un spectacol cu piesa „Dănilă Prepeleac“. Filarmonica de stat „Moldova“ La ora 20, va avea loc un concert simfonic extraordinar cu concursul dirijorului Milos Zelenka și al pianistului Otokar Vondrovic din R. S. Cehoslovacă. In program: uvertura „Egmont" de L. v. Beethoven, Concertul nr. 1 pentru pian și orchestră în Mi bemol major de Liszt și Simfonia în mi minor „Din lumea nouă" de Dvorak. Timpul probabil Vremea se va indrepta ușor. Cerul va deveni schimbător. Ploile temporare vor înceta în prima parte a intervalului. Vînt potrivit din sectorul nordvestic. Temperatura uşor variabilă , minimele vor oscila între 7 şi 10 grade, iar maximele între 17 şi 20 grade.