Flacăra Iaşului, martie 1974 (Anul 30, nr. 8534-8560)

1974-03-12 / nr. 8543

S i 1 4 pagini 30 bani Proletari din toate fânilor uniţi vâr Incurn Iaşului locui PODGORENILOR . DE ACUM ÎN VII, LA PREGĂTIREA RODULUI DE M­INE Aşa cum s-a subliniat şi la Conferinţa pe ţară a cadrelor de conducere din uni­tăţile agricole, deşi viticultura a înche­iat anul trecut cu producţii mari, totuşi recolta de struguri nu a fost la nivelul condiţiilor create. Tocmai de aceea se impune să acţionăm mai hotărît pentru îngrijirea plantaţiilor tinere şi pe rod, completarea golurilor, întreţinerea cores­punzătoare­ a viilor, aplicarea tratamen­telor împotriva bolilor şi dăunătorilor. După cum se cunoaşte în anul care a trecut viile s-au refăcut şi au dat o pro­ducţie sporită. Pentru ca viitoarea re­coltă să fie şi mai bogată, în toamna trecută viile au fost în întregime arate, îngropate şi în mare parte îngrăşate. In­­trucît plantaţiile care au produs mult au avut o vegetaţie mai slabă, li s-a acor­­­dat prioritate la fertilizarea cu îngrăşă­minte organice şi chimice. Avînd în vedere toate acestea, apre­ciem că obţinerea producţiilor planifi­cate e pe deplin realizabilă cu condiţia să se aplice în continuare la momentul optim tehnologiile specifice stabilite. In această campanie vor trebui depuse toa­te eforturile pentru ca întreaga supra­faţă de vii tinere să fie asigurată cu mij­loace de susţinere punîndu-se mai mult accent şi pe modernizarea lor. In condiţii de mecanizare, la soiurile noastre autohtone prima sîrmă de la şpa­­lieri trebuie să fie ridicată la cel puţin 60 cm. Pentru montarea mijloacelor de susţinere ca şi revizuirea şpalierilor zi­lele acestea sînt hotărîtoare şi ele tre­buie folosite din plin fiindcă numai aşa­ se va evita supraaglomerarea lucrărilor în vîrful de campanie în care deja am intrat. Din analiza stării de vegetaţie a viţei de vie, a rezultat că ■ în acest an nu au fost înregistrate pierderi de ochi , aşa că sunt condiţii să se asigure sarcini nor­male atît pentru producţie, cit şi pentru refacerea butucilor. De aceea, facem unele precizări în legătură cu sarcinile de rod şi modul cum trebuie privită problema în acest an. Ţinînd seama de situaţia precipitaţiilor şi de faptul că viţa de vie este mai rezistentă la un regim redus de umiditate, este bine să lăsăm sarcini nor­male, corespunzătoare pentru asigurarea producţiilor planificate, urmînd ca în funcţie de evoluţia ulterioară a­­vremii să se regleze producţia prin lucrările în verde. Sigur că şi în vii e nevoie să luăm mă­suri deosebite prin care să se evite pier­derile de apă. In­­primul rînd, va trebui ca lucrările de tăiere şi cercuire să se termine înainte de pornirea sevei în ve­getaţie. In al doilea rînd, este necesar să păstrăm apa care există în sol prin exe­cutarea lucrărilor superficiale şi evita­rea arăturilor bolovănoase. E de la sine înţeles că în acest an lucrările superfi­ciale ale solului trebuie­ executate obli­gatoriu în cel mai scurt timp. Intrucît se cer efectuate concomitent toate lucrările de dezgropat, copcit, sta­bilirea sarcinii de rod, tăiat şi cercuit, se impune să mobilizăm întreaga capa­citate a fermelor viticole şi să le spri­jinim cu forţe suplimentare. O atenţie deosebită trebuie acordată executării corecte a tăierilor. Ca regulă generală, se vor executa tăieri normale cu 50—75 ochi pe butuc, 18 ochi pe m.p. (10—12 ochi pe coardă), la soiurile Ali­­goté, Muscat Ottonel, Riesling, Fetească regală, Chasselas Doré, lăsînd 4—6 vé­rig, de rod, iar la cele mai viguroase (Fe­tească albă, Grasă de Cotnari, Frîncu­­şă) o sarcină mai mare (100 ochi pe bu­tuc cu 5—6 verigi de rod), urmărindu-se ca elementele de rod să fie amplasate cît mai mult pe lemn vechi. De aseme­nea, lungimea corzilor trebuie să fie mai mare de 14—16 ochi. Ing. Adrian IONER director general adjunct al Direcţiei generale a agriculturii, industriei alimentare şi apelor (urmare în pag. a 2-a) 'iiiitiiînntttiitmrnunimmtnmfmumtfr ARNŞŢ IEŞEAN (Restaurant-cantină (­­pentru intelectualii) de la sate Punînd acest titlu însemnărilor de mai jos, vrem să atragem atenţia a­­supra unei valoroase iniţiative din co­muna Ţigănaşi, iniţiativă care ar tre­bui extinsă in toate comunele jude­ţului. Fireşte, restaurantul — cantină la care ne referim nu este destinat numai intelectualilor (aici poate lua masa oricine), dar cei care resimt cel mai mult lipsa unei asemenea unităţi sunt intelectualii, mai cu seamă tinerii intelectuali repartizaţi în posturile de la ţară. Nu o dată, ni s-a adus la cunoştinţă faptul că intelectualii de la sate trebuie să facă drumuri obosi­toare pînă la oraş ca să-şi cumpere V. GHEORGHIU (continuare în pag. a 2-a) //////////////HOT/////////////////////////////////. Acţiuni de popularizare şi cunoaştere a documentelor Conferinţei pe ţară a cadrelor de conducere din agricultură In cadrul acţiunilor de popularizare şi cunoaştere temeinică a documentelor Con­ferinţei pe ţară a cadrelor de conducere din agricultură, a Cuvîntării tovarăşului Nicolae Ceauşescu, duminică, 10 martie a.c., în peste 40 de comune ale judeţu­lui, printre care Răducăneni, Cotnari, Şi­­pote, Ţibăneşti, Vlădeni, Scînteia, Sco­­binţi, Movileni, Golăeşti, Tomeşti, au avut loc adunări cu ţăranii cooperatori, mecanizatori ai secţiilor S.M.A. şi lucră­tori din I.A.S., în cadrul cărora activişti şi lectori ai Comitetului judeţean de par­tid, cadre de conducere şi specialişti de la Direcţia agricolă, U.J.C.A.P., Trustul S.M.A. şi Institutul agronomic au pre­zentat expuneri şi au răspuns la un­ nu­măr de întrebări pe teme, ca : „Perfec­ţionarea organizării producţiei şi a mun­cii în agricultură", „Creşterea eficienţei şi sporirea continuă a producţiei“, „Con­servarea şi folosirea raţională a fondului funciar" etc. Acţiuni asemănătoare vor fi organiza­te de către Secţia de propagandă a Co­mitetului judeţean de partid, pînă la sfîr­­şitul lunii martie, şi în celelalte comune ale judeţului nostru. CONSTANTIN MORARIU activist al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. ! In pagina a 2-a ! ' • Viața­­ ! culturală ! SPORT ! !_______________________________| Sunt rezerve pentru utilizarea mai bună a maşinilor-unelte In ultimii ani, întreprinderea „Ţesătura“, ca de altfel toate întreprinderile din judeţ şi din ţară, şi-a mărit simţitor ca­pacitatea de producţie, secţiile de fabri­caţie au fost modernizate, dotate cu uti­laje de înalt randament. Aşadar, în condiţiile creşterii gradului de înzestrare tehnică a unităţii, a dezvoltării şi moder­nizării ei, crearea unui cadru organiza­toric propice, pentru utilizarea judicioasă a capacităţilor de producţie şi a forţei de muncă, a devenit un imperativ de prim ordin. Să urmărim deci, cum este organizată munca în secţia mecano-ener­­getică, pentru ca maşinile-unelte să func­ţioneze la deplina lor capacitate. După cum se ştie, în fiecare unitate economică acest sector de activitate are un rol însemnat nu numai în întreţine­rea şi executarea reparaţiilor curente şi capitale a utilajelor din secţiile pro­ductive, dar şi în fabricarea pieselor de schimb, a S.D.V.-urilor necesare, ca să nu mai vorbim de sarcinile privind auto­­utilarea. Bilanţul anului trecut scoate în relief o bună activitate desfăşurată de oamenii acestei secţii. Astfel, s-au exe­cutat mai multe piese de schimb faţă de cele planificate, însumînd o valoare de peste 150.000 lei, s-au creat instalaţii şi maşini prin autoutilaje în valoare de 924.000 lei, mai multe decit prevederile planului, s-au executat toate reparaţiile prevăzute. In aceste condiţii, indicele de utilizare a maşinilor-unelte a fost depăşit cu 5 la sută faţă de sarcinile planului. Şi în acest an, după cum rezultă din evidenţele puse la dispoziţie, colectivul de muncă al secţiei mecano-energetic a demarat bine, realizând în prima lună a anului o depăşire cu un procent a planului la piese de Schimb şi S.D.V.-uri, prin activitatea de autoutilaje s-au exe­cutat containere pentru fire, cărucioare pentru transport sculuri, depăşindu-se sarcinile de plan cu peste 30.000 lei, iar volumul reparaţiilor capitale a fost reali­zat, obţinîndu-se unele economii. Continuîndu-ne discuţiile pe această La întreprinderea „Ţesătura“ temă cu ing. Solomon Margulius, şeful secţiei mecano-energetic şi ing. Victor Scrumedea, şeful colectivului de proiec­tare din cadrul acestei secţii, a reieşit însă, că rezultatele puteau fi mult mai mari dacă serviciul de aprovizionare teh­­nico-materială a întreprinderii asigura secţia cu materialele necesare desfăşurării ritmice a procesului de fabricaţie. „Este drept, ne spunea ing. Victor Scrumedea, că aţi realizat şi depăşit prevederile principalilor indicatori tehnico-economici. Am avut, totuşi, destule greutăţi şi în direcţia perfecţionării cadrelor, care nu întotdeauna efectuau lucrări de calitate. Acum, am reuşit să organizăm cursuri de perfecţionare şi de policalificare. Re­zultatele din acest an sunt mult mai bune, faţă de aceeaşi perioadă a anului tre­cut“. Pentru că ponderea maşinilor-unelte ale secţiei se află concentrate în atelie­rul uzinare, am poposit aici,, unde am avut ca interlocutori mai mulţi munci­tori şi maiştri. Mai întîi, am făcut cu­noştinţă cu Dumitru Pintilie, şef de tură, care ne-a relatat următoarele : „După cum aţi aflat, aici executăm piese de schimb, S.D.V.-uri, unele maşini şi­ insta­laţii. In acest atelier sunt amplasate peste 20 de strunguri, maşini de rabotat şi freze. Dacă aş afirma că aceste maşini­­unelte funcţionează la deplina lor capa­citate, nu ar fi un adevăr. Şi iată de ce­­ în primul rînd, ne lipsesc unele materiale şi scule ca: oţel pentru scule şi matriţe, şublere, burghie, filiere, tarozi etc. In al doilea rînd, nu este stabilită o în­cărcătură judicioasă pe strungurile şi ma­şinile din celelalte ateliere, care funcţio­nează în secţiile de producţie. Din a­­ceastă cauză, suntem­ nevoiţi să executăm unele piese de schimb care se pot lucra şi în aceste ateliere“. Ceea ce am aflat, în continuare, de la interlocutorii noştri pare de necrezut, dar aşa se întîmplă. Despre ce este vorba ? Pentru a se pro­cura unele materiale şi scule, sunt scoşi din producţie maiştri şi chiar muncitori, pierzîndu-se timp cu deplasările pe la diferite întreprinderi din municipiul Iaşi sau chiar din ţară. Atunci ce fac mer­ceologii de la serviciul de aprovizionare ? La întrebarea noastră, ne răspunde ing. Victor Scrumedea : .„Merceologii nu se loau SCHIOPE (continuare in pag . 2 a) y YUPITUL­IA» Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean V In pagina a 4-a ! --------------------------------------------------- | Comunicat comun j ^ privind vizita secretarului ge- \ ^ neral al Partidului Comunist S ^ ( Român, preşedintele Consiliului ) \ de Stat al Republicii Socialiste ţ \ România, tovarăşul Nicolae » \ Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena ? \ Ceausescu în Guineea. ? III) Hsilii liniat­e rusesti in Reiullia Mm Continuarea convorbirilor oficiale In continuarea dialogului la nivel înalt româno-guineez, care a debutat, sîmbătă după-amiază, sub cele mai fericite aus­picii, sub semnul voinţei comune de a deschide noi căi colaborării între partide­le, ţările şi popoarele noastre, duminică tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, şi tovarăşa Elena Ceauşescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., au avut, în cursul dimineţii, o nouă şi rodnică con­vorbire asupra unor probleme de interes reciproc cu tovarăşul Ahmed Sekou Toure, secretar general al Partidului De­mocrat din Guineea, preşedintele Repu-­­blicii. Convorbirile au continuat apoi cu participarea persoanelor oficiale care îl însoţesc pe şeful statului român în vizi­ta sa în Guineea şi a membrilor condu­cerii de partid şi de stat ai Guineei. In cadrul convorbirilor s-a procedat la un larg schimb de informări privind ac­tivitatea şi preocupările actuale ale Partidului Comunist Român şi Partidului Democrat din Guineea, ale Republicii Socialiste România şi Republicii Guineea. Schimbul de vederi în probleme inter­naţionale a evidenţiat identitatea de po­ziţii, voinţa celor două ţări şi partide de a conlucra, de a-şi aduce o contribuţii­ tot mai mare la promovarea noii politici în relaţiile dintre state, la continuarea şi consolidarea cursului pozitiv spre des­tindere şi securitate, pentru prietenie şi înţelegere între popoare,­­împotriva im­perialismului, colonialismului, şi neocolo­­nialismului, pentru triumful cauzei păcii, libertăţii, independenţei naţionale, de­mocraţiei şi progresului social. Dialogul la nivel înalt româno-guineez a relevat interesul celor două părţi­ de a identifica noi domenii de colaborare, de a extinde relaţiile politice, economice, tehnice şi culturale, în învăţămînt şi în alte domenii, conducătorii de partid şi de stat ai celor două ţări convenind, de comun acord, asupra încheierii unor în­semnate acorduri şi înţelegeri menite să extindă şi să ridice, pe un plan superior, raporturile româno-guineeze. S-a subliniat, în mod deosebit, impor­tanţa adîncirii şi dezvoltării în continua­re a relaţiilor dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Democrat din Guine­ea. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, şi tovarăşul Sekou Toure, secretar general al Parti­dului Democrat din Guineea, preşedinte­le Republicii Guineea, au căzut de acord asupra încheierii unui Tratat de priete­nie şi cooperare şi a semnării unui Co­municat comun — documente politice de cea mai mare importanţă care expri­mă voinţa celor două ţări şi popoare de a aşeza relaţiile dintre ele pe baze so­lide, de lungă durată, de a acţiona în viaţa internaţională în direcţia construi­rii unei lumi mai bune, mai drepte, în care toate naţiunile să-şi afirme suveran voinţa lor, dreptul de a fi stăpîne pa propriul destin, de a-şi dezvolta viaţa corespunzător intereselor lor, de a con­tribui la rezolvarea problemelor inter­naţionale în folosul tuturor popoarelor. In timpul întîlnirii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au invitat pe preşedintele Sekou Toure şi soţia sa, Andree Toure, să viziteze Repu­blica Socialistă România. Invitaţia a fost acceptată cu deosebită satisfacţie. Convorbirile dintre tovarăşul Nicolas Ceauşescu, secretar general al Partidu­lui Comunist Român, preşedintele Con­siliului de Stat al Republicii Socialista România, tovarăşu­l Elena Ceauşescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., şi tovarăşul Sekou Toure, se­cretar general al Partidului Democrat din Guineea, preşedintele Republicii Gu­ineea, dintre delegaţiile celor două parti­de şi ţări, s-au desfăşurat într-o ambian­­­ță de caldă prietenie, de înțelegere de-­­plină, într-o atmosferă de solidaritate militantă, tovărășească. . Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a întîlnit cu tovarăşii Aristides Pereira şi Louis Cabral In cea de-a doua zi a vizitei în Re­publica Guineea, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidu­lui Comunist Român, preşedintele Confii­­■liului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia, s-a întîlnit, la reşedinţa sa din Conakry, cu tovarăşii Aristides Pereira, secretar general al Partidului African al Independenţei din Guineea-Bissau şi Insulele Capului Verde (P.A.I.G.C.), şi Louis Cabrai, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Guineea-Bissau. La întrevedere au luat parte tovarăşii Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, ministrul afacerilor externe, Valeriu Georgescu, ambasadorul Republicii Socialiste România in Repu­blica Guineea-Bissau. Exprimînd satisfacţia de a-l saluta pe pămîntul african pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, oaspeţii au transmis, din partea combatanţilor din Guineea-Bissau, a Partidului African al Independenţei din Guineea-Bissau şi a Insulelor Capu­lui Verde şi a Consiliului de Stat al Re­publicii Guineea-Bissau, un cald salut de solidaritate, împreună cu vii mulţumiri pentru sprijinul multilateral primit din partea Partidului Comunist Român şi a secretarului său general, a României so­cialiste şi a poporului român în lupta pentru lichidarea definitivă a dominaţiei coloniale portugheze. In cursul convorbirii s-a subliniat marea însemnătate a proclamării Repu­blicii Guineea-Bissau pentru accelerarea victoriei depline asupra colonialismului portughez. Conducătorii Guineei-Bissau au dat o înaltă apreciere faptului că Republica Socialistă România, în spiritul poliţiei statornice adoptate faţă de forţele de eliberare, a recunoscut de la început noul stat independent. Conducătorii P.A.I.G.C. şi ai Republi­cii Guineea-Bissau au informat despre activitatea politico-diplomatică depusă pe plan internaţional pentru recunoaşterea şi afirmarea Republicii Guineea-Bissau, desfășurată concomitent cu intensificarea ofensivei pe cîmpul de luptă pentru eli­berarea întregului teritoriu, pentru scu­turarea deplină a jugului colonial. Reafirmînd hotărârea Partidului Co­munist Român, a întregului popor ro­mân de a acorda și în viitor sprijin de­plin cauzei poporului din Guineea-Bissau, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a salutat succesele obţinute în consolidarea Repu­blicii Guineea-Bissau, în lupta împotriva imperialismului portughez, şi a exprimat convingerea că, intr-un timp nu prea în­depărtat, întregul teritoriu al ţării va fi eliberat, creîndu-se condiţii pentru înfăp­tuirea idealurilor sale naţionale. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tova­răşii Aristides Pereira şi Louis Cabral au relevat cu satisfacţie că relaţiile de prietenie şi colaborare dintre P.C.R. şi P.A.I.G.C., dintre Republica Socialistă România şi Republica Guineea-Bissau, se dezvoltă în spiritul Declaraţiei comune între cele două partide şi ţări, semnate la Bucureşti în noiembrie anul trecut. O expresie a traducerii în viaţă a prevede­rilor Declaraţiei comune o constituie și (continuare in pag.a 4-a) Agenda zilei de ieri, 11 martie, a mai consemnat : • Entuziaste manifestări prie­teneşti prilejuite de vizitarea oraşelor Kankan şi Labe. • Ceremonia înmînării unor înalte distincţii române şi guineeze. • Semnarea documentelor. Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al P.C.R., preşedintele Consiliului de Stat, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu în Guineea s-a înche­iat în cursul nopţii (ora Bucu­­reştiului). Relatările despre solemnitatea plecării şi despre celelalte eveni­mente şi manifestări se vor pu­blica în ziarul de mîine. TRATAT de prietenie şi cooperare între Republica Socialistă România şi Republica Guineea Avînd în vedere relaţiile de stimă re­ciprocă şi­­prietenie existente între cele două ţări şi popoare , animate de dorinţa comună de a lărgi şi mai mult raporturile de prietenie, de înţelegere reciprocă şi cooperare activă statornicite între ele pe baza respectării principiilor şi normelor dreptului şi jus­tiţiei internaţionale , dornice să sporească aportul celor două ţări la cauza progresului, justiţiei, păcii şi securităţii internaţionale şi să contri­buie la dezvoltarea cooperării internaţio­nale în spiritul justiţiei, progresului şi democraţiei ; reafirmînd ataşamentul lor faţă de scopurile şi principiile Cartei Naţiunilor Unite, care proclamă, îndeosebi, dreptul popoarelor de a dispune de soarta lor ; luînd în considerare importanţa fun­damentală a întăririi legalităţii interna­ţionale, a promovării primatului dreptu­lui între naţiuni prin respectarea efec­tivă, cu bună-credinţă, în conduita sta­telor, a principiilor şi normelor dreptu­lui internaţional, a dreptului popoarelor, a drepturilor şi îndatoririlor ce revin statelor în virtutea dreptului internaţio­nal , ţinînd seama de importanţa noilor prin­cipii ale dreptului internaţional şi de necesitatea de a le aplica în mod efi­cient în raporturile dintre state şi avînd în vedere marile transformări politice, economice şi sociale pe care le cunoaşte omenirea, precum şi progresul tehnic şi ştiinţific contemporan , conştiente de responsabilitatea care in­cumbă fiecărui stat mare, mijlociu sau mic, indiferent de nivelul de dezvoltare şi de sistemul politic, economic sau so­cial, pentru instaurarea unui climat de dreptate, pace şi securitate în lume şi pentru respectarea strictă a drepturilor popoarelor ; reamintind că toate statele, fără nici o discriminare, au dreptul şi îndatorirea de a participa la soluţionarea probleme­lor internaţionale care le privesc , convinse că respectarea deplinei suve­ranităţi şi a egalităţii în drepturi a tutu­­turor popoarelor şi statelor constituie baza durabilă a cooperării, securităţii şi a unei păci internaţionale juste , exprimînd convingerea lor că pacea inter­naţională se bazează pe respectarea drep­tului sacru al fiecărui stat la suverani­tatea şi independenţa naţională, la pace şi securitate şi a dreptului inalienabil al fiecărui popor de a-şi hotărî soarta, fără nici o intervenţie, constrîngere sau presiune externe ; subliniind necesitatea imperioasă a aplicării riguroase a Declaraţiei privind acordarea independenţei ţărilor coloniale, adoptată de către Adunarea Generala a O.N.U. la 14 decembrie 1960, şi condam­nând orice act care ar putea să împiedice punerea în aplicare a acestei declaraţii , afirmînd hotărîrea lor fermă de a adu­ce o contribuţie sporită la lupta pentru lichidarea definitivă şi completă a co­lonialismului şi neocolonialismului, sub orice formă, precum şi la lichidarea po­liticii de apartheid şi a oricărei discri­minări , convinse de responsabilitatea funda­mentală care revine fiecărui stat de a continua dezvoltarea economică, so­cială și culturală a poporului său, de a mobi­liza, în acest scop, toate resursele sale interne, fără nici, un­ obstacol extern , conștiente de necesitatea de a respecta şi de a face să fie respectate cu strictele normele de echitate în schimburile in­ternaţionale şi de a pune capăt practi­cii schimburilor comerciale inegale , conştiente de necesitatea sporirii efor­turilor pe plan naţional şi internaţional, pentru a se asigura un progres mai ra­pid al economiilor acestor ţări şi a eli­ (continuare în pag. a 4-a) Pentru Republica Socialistă România NICOLAE CEAUȘESCU Președintele Consiliului de Stcii al Republicii Socialiste România GEORGE MACOVESCU Ministrul afacerilor externe Pentru Republica Guineea AHMED SEKOU TOURE Președintele Republicii FILY CISSOKO Ministrul afacerilor externe

Next