Flacăra Iaşului, aprilie 1974 (Anul 30, nr. 8561-8585)

1974-04-28 / nr. 8584

ANUL XXX Nr. 8584 DUMINICĂ 28 APRILIE 1974 4 pagini 30 bani Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Cu­vin­tarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU în faţa participanţilor la plenara Consiliului Naţional Stimaţi tovarăşi, Aş dori să încep prin a vă adresa dum­neavoastră, şi prin dumneavoastră tutu­ror cercetătorilor din România, un salut călduros din partea mea şi a Comitetu­lui Central al partidului. (Aplauze pu­ternice). Am vizitat cu interes expoziţia dum­neavoastră şi, cu acest prilej, am fost invitat să iau cuvîntul. Aş dori să feli­cit pe acei care au realizat în ultima pe­rioadă aparatele de măsură, de control pentru cercetare, care au fost prezentate în expoziţie. Ele reprezintă intr-adevăr un început bun şi sper că ceea ce am reuşit să realizăm pe această cale va constitui o bază pentru a lărgi produc­ţia în acest sector atît de important, inclusiv pentru cercetare, dar şi pentru soluţionarea unor probleme necesare producţiei noastre. Am ascultat multe explicaţii. Unele din aparatele expuse le-am mai văzut de vreo cinci ori pînă acum. Sper insă că a şasea oară nu vor mai fi prezentate tot ca noutăţi. (Animaţie în sală). Am ascul­tat, de asemenea, explicaţiile cu privire la eficienţa economică. Desigur, n-am a­­vut un aparat care să înregistreze rapid şi să facă calcule, dar din ceea ce am reţinut, fiecare a arătat că se realizează economii la import de milioane şi zeci de milioane lei valută. Numai că pe anul 197­1 a trebuit să prevedem la buget un import mai mare decât în 1973. Deci, în­că nu am simţit eficienţa economică în reducerea cerinţelor de valută pentru im­porturi. Sper că aceste calcule sînt reale şi, cel puţin incepînd din 1975, se vor reflecta în bugetul ţării, în sensul de a reduce necesarul de valută la import, producînd această aparatură în ţară — aşa cum a spus fiecare din tovarăşii ca­re au prezentat astăzi aceste rezultate. După cum vedeţi, încep cu o critică. (Animaţie în sală). Pe plan mai general sper că, în ca­drul lucrărilor pe care le-aţi avut ieri şi astăzi dimineaţă, aţi abordat problemele de bază ale dezvoltării cercetării în Ro­mânia. Avem rezultate bune. Nu cred că aveţi însă pretenţia să fac acum un bi­lanţ. Ştiu că l-aţi făcut dumneavoastră. Suntem­, în general, satisfăcuţi de ceea ce s-a realizat în ultimul timp în domeniul cercetării, mai cu seamă de orientarea spre care se merge de a se soluţiona a­­cele probleme care sunt legate de dezvol­tarea economică şi socială, în ritm in­tens, a patriei noastre. Avem aici multe lucrări realizate în diverse institute, care se aplică în pro­ducţie şi dau deja rezultate bune. Rezul­tatele pe care le-am obţinut în această direcţie în ultimii ani sper să constituie — şi aş dori să constituie — o bază pen­tru a intensifica legarea mai strînsă a cercetării cu necesităţile dezvoltării ţării noastre. Conducerea partidului nostru a­ pentru Ştiinţă preciază in mod deosebit eforturile şi re­zultatele pe care le obţin cercetătorii noştri. Aşa cum am mai discutat şi în alte împrejurări, pînă la urmă cercetarea tre­buie să răspundă necesităţilor societăţii într-o etapă dată — şi România se gă­seşte într-o etapă a dezvoltării sale ra­pide. Dorim să lichidăm cit mai repede rămînerea în urmă de la care am pornit, să ridicăm nivelul general de dezvoltare a ţării noastre, din punct de vedere ma­terial şi spiritual, dar mai cu seamă din punct de vedere al bazei materiale — să ajungem intr-un timp cit mai scurt la ni­velul ţărilor dezvoltate. Aceasta nu se poate realiza însă fără a aşeza la temelia a tot ceea ce înfăptuim, cele mai noi cu­ceriri ale ştiinţei şi tehnologiei contempo­rane. Programul de dezvoltare pentru cinci­nalul viitor va fi, de asemenea, destul de vast. Avem în vedere să continuăm in­tr-un ritm intens dezvoltarea forţelor de producţie, să dăm o atenţie mai mare ramurilor moderne ale economiei. Se în­ţelege că aceasta necesită o participare mai activă a cercetării. Vom dezbate, de altfel, în cursul luni­lor mai-iunie, programul de dezvoltare în cadrul Consiliului Suprem al Dezvoltă­rii Economice şi Sociale, în care mulţi dintre dumneavoastră participaţi. Oricum, toate institutele centrale, precum şi insti­tutele de cercetare vor trebui să cunoas­că cel puţin planul de dezvoltare a ramu­rii respective şi, pe această bază, să-şi e­­laboreze planul de cercetare propriu. Deci, cei care încă nu cunosc lucrările ce s-au desfăşurat pînă acum vor avea posibilita­tea de a lua cunoştinţă şi de a contribui la elaborarea programului de dezvoltare economică, şi mai cu seamă, a programu­lui de cercetare ştiinţifică menit să solu­ţioneze problemele pe care dorim să le rezolvăm pentru dezvoltarea şi moderni­zarea producţiei în cincinalul următor, precum şi pentru pregătirea producţiei pe care o vom realiza după 1980. Am dori — şi insist asupra faptului — ca cercetarea să aducă o contribuţie mai mare la înfăptuirea programului de dez­voltare a ţării noastre. Nu doresc să mă refer acum la nici o ramură, deşi eram tentat să fac aceasta, şi mai ales voiam să fac multe critici, însă renunţ. Sper însă că miniştrii prezenţi aici, conducă­torii institutelor centrale şi Consiliul Na­ţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie vor înţelege că trebuie să ne aşezăm şi să desfăşurăm o muncă mai temeinică, mai bine organizată. Am creat un număr destul de mare de institute, am creat deja institutele cen­trale. Am clădit foarte mult şi ar fi nor­mal acum ca după tot ceea ce am făcut pe linia organizării, să pretindem să ob­ţinem rezultate mai bune în cercetare. Eu sper că toţi oamenii de ştiinţă, toţi cerce­tătorii — atît cei din institutele departa­ şi Tehnologie mentale, cit şi cei din învăţămînt — vor lucra într-o strînsă unitate, aşa cum este şi forma organizatorică actuală, pentru a soluţiona mai rapid problemele pe care­ le are fiecare de rezolvat. Sunt încă şi în această privinţă lucruri de îmbunătăţit. Nu în suficientă măsură forţa de cerce­tare de care dispunem în învăţămîntul superior, îndeosebi, participă la soluţio­narea marilor probleme de cercetare. C.N.S.T.-ul, împreună cu ministerele, cu institutele centrale, trebuie să asigure in­tegrarea activă a tuturor oamenilor din învăţămînt în activitatea de cercetare le­gată de problemele puse în planul de dezvoltare a economiei noastre naţionale. Sunt un şir de probleme care privesc o mai bună legare a învăţămîntului cu cer­cetarea, cit şi a cercetării cu învăţămîn­­tul, cu producţia, pregătirea studenţilor pentru a răspunde mai bine cerinţelor puse de economia noastră. Desigur, nu dezbatem aici problemele învăţămîntului, dar chiar pentru cercetare nu putem asi­gura cadre corespunzătoare din învăţă­mîntul superior, dacă nu vom lua măsuri ca, în cei 4—5 ani de învăţămînt, studen­ţii să-şi însuşească nu numai cunoştinţele teoretice cele mai moderne, dar şi cunoş­tinţele practice corespunzătoare. Avem încă greutăţi în realizarea unor instalaţii de înaltă tehnicitate. In diferite domenii — mai bine-zis în mai toate do­meniile — există o teamă de a ataca pro­blemele complicate tocmai datorită unei anumite rămîneri în urmă în pregătirea oamenilor în învăţămîntul superior. C.N.S.T.-ul, ca organism chemat să asi­gure atît coordonarea şi orientarea cerce­tării în toate domeniile, cit şi introduce­rea rapidă a rezultatelor cercetării in producţie, a tehnologiilor moderne, precum şi perfecţionarea lor, trebuie, de aseme­nea, să-şi ia mai in serios şi cu mai multă fermitate rolul şi atribuţiile ce-i revin în această privinţă şi să acţioneze in concordanţă cu sarcinile care i-au fost­­ trasate. Cred că şi aici ar trebui să în­ţelegem că a trecut perioada de organi­zare şi reorganizare, că nu mai putem spune că suntem­ la început, trebuie să ne aşezăm serios şi să punem ordine în acest sector de activitate. Eu m-aş referi doar la unele probleme prioritare — care însă sunt „prioritare" de vreo cinci ani şi nu s-au soluţionat. Sunt probleme pe care le cunoaşteţi cu toţii şi toate sunt legate de materiile pri­me şi de energie. Oricum, o problemă prioritară, care nu se soluţionează in cîţiva ani, încetează de a mai fi priori­tară. Deci, eu rog C.N.S.T. şi pe toţi to­varăşii din domeniul ştiinţei de a trece la o asemenea formă de activitate care să permită concentrarea forţelor pentru soluţionarea rapidă a problemelor ce le avem. V-am spus că n-am venit pregătit să iau cuvîntul întrucit avem în gînd să facem altădată o dezbatere mai largă — şi o vom face. Avem 60 mii de oameni care lucrează în cercetare, şi trebuie să vă spun cinstit că nu avem rezultate pe măsura acestei forţe. Nu putem să nu constatăm că, faţă de efortul pe care îl face statul nostru, faţă de forţa de cer­cetare de care dispunem în cercetare, re­zultatele obţinute nu ne pot mulţumi. Eu spun acestea cu totul preliminar, dar vă rog să vă gîndiţi ca pînă la o conferinţă naţională a cercetării — care vrem s-o facem în acest an, cel mai tîrziu în sep­tembrie — să analizăm căile de a aduce o îmbunătăţire radicală în activitatea de cercetare, pentru a creşte aportul ci în soluţionarea problem­elor privind dezvol­tarea ţării noastre. Fiecare trebuie să în­ţeleagă că cercetarea presupune pasiune, dăruire completă, presupune, intr-adevăr, gîndire creatoare, imaginaţie, efort. Nu se poate face cercetare cu hîrtii ; nu se poate face cercetare in birou ; nu se poate face cercetare în cinci sau şase ore de lucru! Cine vrea să lucreze în cercetare trebuie să înţeleagă că această activitate începe de la ora 8,00 diminea­ţa şi se termină a doua zi la 8,00 cind merge din nou la lucru, pentru că şi noaptea trebuie să se gindească la pro­blemele din cercetare. Aşa trebuie să pro­cedeze dacă nu vrea să devină un func­ţionar care se mărgineşte să aibă o hir­­tie şi să o semneze. Deci, trebuie să a­­vem o dezbatere largă și asupra a ceea ce se cere pentru a fi cercetător. în sta­tutul cercetării am înscris unele probleme formale, de ordine, de disciplină. Dar cerin­țele ce i se pun unui cercetător nu se pot înscrie într-un statut. Se impune deci o dezbatere deschisă, o atitudine critică, fermă, de a nu admite în cercetare decit pe aceia care intr-adevăr vor să facă cercetare. Cercetătorul trebuie să aibă pasiune, să fie un creator, să facă totul întru a contribui la soluţionarea pro­blemelor, la avîntul general al ştiinţei, al forţelor noastre de producţie în toate sectoarele de activitate. Iată cîteva lucruri, cu totul generale, pe care am vrut să le spun aici. Ii mulţumesc preşedintelui Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, tovarăşul Ursu, că a insistat să iau cu­vîntul pentru că m­i-a dat prilejul să schiţez cîteva gînduri în vederea pregă­tirii Conferinţei naţionale a cercetării pe care o concep ca o conferinţă de dez­batere temeinică menită să constituie un moment nou in dezvoltarea viitoare a ştiinţei în România. Cu aceste gînduri, vă urez succes în activitatea dumneavoastră, a tuturor cer­cetătorilor. Sunt convins că vom avea re­zultate mai bune! Mult succes, multă sănătate și fericire ! (Aplauze puternice, îndelungate). Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a vizitat Expoziţia de aparate şi instalaţii pentru activitatea de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste Româ­nia, a vizitat, sîmbătă dimineaţa, Expo­ziţia de aparate şi instalaţii pentru acti­vitatea de cercetare ştiinţifică şi dezvol­tare tehnologică, organizată cu prilejul plenarei Consiliului Naţional pentru Şti­inţă şi Tehnologie. In această vizită, secretarul general al partidului a fost însoţit de tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşii Manea Mănescu, Cornel Burtică, Gheorghe Oprea, vice­­prim-ministru al guvernului. La sosirea la Institutul de Cercetări Chimice — puternică şi prestigioasă uni­tate de cercetare, care a găzduit dezbate­rile plenarei şi expoziţia — tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost salutat cu deo­sebit entuziasm, cu multă căldură de spe­cialiştii care lucrează aici, în manifesta­rea lor însufleţită găsindu-şi expresia sentimentele de adîncă dragoste şi recu­noştinţă faţă de secretarul general al partidului, care, personal, acordă o aten­ţie permanentă orientării şi progresului rapid al activităţii de cercetare ştiinţifi­că şi dezvoltare tehnologică, ridicării ei pe un plan superior, în concordanţă cu cerinţele majore ale etapei actuale de edi­ficare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. In întîmpinarea secretarului general al partidului au venit Ioan Ursu, preşedin­tele Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, miniştri, preşedinţii acade­miilor de ştiinţe directori generali ai institutelor centrale de cercetare, rectori ai unor institute de învăţămînt superior, precum şi membri ai Biroului Executiv al C.N.S.T. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu este in­vitat să viziteze expoziţia. în acest cadru, secretarul general al partidului s-a întîlnit cu cercetători, pro­iectanţi, cadre didactice, specialişti, care au participat la lucrările plenarei C.N.S.T., purtîndu-se un viu şi fructuos dialog de lucru în probleme deosebit de importante privind măsurile ce trebuie luate în ve­derea participării mai hotărîte şi mai eficiente a ştiinţei­­şi tehnologiei la solu­ţionarea obiectivelor complexe cu care este confruntată înfăptuirea programului de dezvoltare economică şi socială a ţării. Sutele de creaţii reunite în expoziţie concretizează o parte din rezultatele pri­mei etape a acţiunii de transpunere în viaţă a indicaţiilor pe care secretarul ge­neral al partidului le-a dat, cu un an în urmă, în vederea dezvoltării micropro­­ducţiei în unităţile de cercetare şi proiec­tare, pentru autodotarea acestora şi în­zestrarea laboratoarelor uzinale şi a al­tor unităţi din economie cu aparatură şi instalaţii de mare tehnicitate, cu echipa­mente de măsură şi control de înalt nivel tehnic. Expoziţia, care cuprinde realizări reprezentative ale unui număr de 35 de­­unităţi de cercetare şi proiectare, catedre de învăţămînt superior, secţii şi ateliere din întreprinderile industriale, ilustrează capacitatea de creaţie ştiinţifică şi tehno­logică a colectivelor de muncă din aceste unităţi. In acelaşi timp, ea evidenţiază poten­ţialul important de care dispun ramurile industriei noastre pentru a-şi înnoi con­tinuu baza tehnologică în scopul creşterii nivelului calitativ şi randamentului pro­ducţiei, eficienţei întregii activităţi. Apreciind rezultatele bune obţinute pînă în prezent, secretarul general al partidului a remarcat în mod critic fap­tul că nu întreaga gamă expusă de apa­ratură şi instalaţii pentru activitatea de cercetare ştiinţifică şi dezvoltarea tehno­logică, prezintă un caracter de noutate, că lipsesc încă o serie de produse de acest gen care continuă să fie importate, deşi există capacitatea de creaţie, baza mate­rială necesară pentru producerea lor în ţară. Sunt vizitate la început sălile rezervate­­unităţilor de cercetare din domeniile ener­geticii, electronicii, electrotehnicii, auto­maticii, sectoare de importanţă deosebită pentru progresul întregii noastre economii. Miniştrii de resort, conducătorii unită­ţilor de cercetare şi proiectare, specialiş­­­­tii prezintă tovarăşului Nicolae Ceauşescu cele mai recente realizări care reflectă preocuparea pentru îndeplinirea sarcini­lor date de secretarul general al parti­dului cu privire la tipizarea şi unificarea aparaturii de automatizare. Semnificative sunt în acest sens echipamentele pentru comandă program numerică a maşinilor­­unelte, inclusiv instalaţiile de testare şi verificare a acestora în întreprinderi, precum şi dispozitivele speciale destina­te încercărilor în sistemul energetic na­ţional şi în centrale electrice, care per­mit reducerea consumului de energie. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu recoman­dă conducerii Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini-Unelte şi Elec­trotehnicii, specialiştilor din acest do­meniu să-şi intensifice preocupările in direcţia asimilării unui mare număr de echipamente de automatizare, de apara­te de măsură şi control, atrăgînd atenţia că acestea reprezintă uneori pînă la 30— 35 la sută din valoarea maşinilor-unelte şi a altor utilaje de înaltă tehnicitate, astfel încît, în cel mai scurt timp, să fie redus substanţial importul de asemenea aparataj. Urmează un alt important sector de cercetare şi dezvoltare tehnologică — cel al chimiei. Aşa cum o atestă exponatele valoroase înmănunchiate în expoziţie, cercetătorii din acest domeniu­­ şi-au a­­dus o contribuţie, hotărîtoare la dezvol­tarea şi crearea de noi ramuri ale chi­miei româneşti, ceea ce a permis valori­ficarea superioară a bogăţiilor naturale, lărgirea gamei de materii prime, elabo­rarea unor procedee tehnologice­­ndocter­­­­ne de mare eficienţă, îmbogăţirea „nomen­clatorului de produse. Multe dintre aces­te rezultate ştiinţifice de prestigiu apar­ţin colectivului Institutului de Cercetări Chimice — ICECHIM —, unitate pivot a primului institut central de cercetare din ţară, formă organizatorică care şi-a dove­dit pe deplin eficacitatea, experienţa sa constituind model în înfiinţarea unor alte unităţi similare. Reţin atenţia : noile instalaţii micro­­pilot, autoclave de polimerizare, apara­tură de automatizare de reglare a tem­peraturii, dozării lichidelor, de analiză automată şi semiautomată pentru deter­minarea caracteristicilor fizico-chimice a unor produse cu aplicaţii atît în activi­tatea de cercetare cit şi în producţie. Directorul general al Institutului cen­tral de cercetări chimice relevă că cerce­tătorii şi-au îndreptat eforturile spre re­zolvarea unor teme majore de larg in­teres ştiinţific şi tehnologic. Subliniind că realizările unităţilor institutului central sunt puse la dispoziţia multor institute şi întreprinderi­­ interesate, tovarăşa Elena Ceauşescu arată că este necesar ca fie­care institut să-şi concentreze atenţia în direcţia soluţionării atît a nevoilor pro­prii de aparate şi instalaţii cit şi pentru întreaga ramură respectivă. Luînd cunoştinţă cu satisfacţie de re­zultatele obţinute, secretarul general al partidului a recomandat scurtarea ciclu­lui de elaborare a noilor tehnologii, în vederea transpunerii operative a aces­tora în industrie. Apoi sunt vizitate standurile institute­lor de cercetare şi proiectare din indus­tria uşoară,, unde sunt prezentate o întrea­gă suită de aparate, instalaţii şi dispozi­tive pentru prelucrări şi încercări ele mat­­eriale, precum şi produse textile, de­ pie­lărie, cauciuc şi mase plastice. Tovarășul Nicolae Ceaușescu se intere­sează de stadiul în care se află construc­ (continuare în pag a 3-a) I în pagina a 4-a [ j ----------------------s t ■ „ZIUA ORAȘELOR j \ UNITE—SĂRBĂTOAREA­­ COMUNELOR LUMII“ y ■ tn legătură­­ cu evenimentele \ 1 din Portugalia j _ ___________ Primiri la tovarăşul Nicolae Ceauşescu Delegaţia comună a Federaţiei Sindicatelor din Palestina şi Federaţiei Generale a Sindicatelor iordaniene Sîmbătă 27 aprilie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republi­cii Socialiste România, a primit o dele­gaţie comună a Federaţiei Sindicatelor din Palestina şi a Federaţiei Generale a Sindicatelor iordaniene, care face o vi­zită de prietenie şi schimb de experi­enţă în ţara noastră. Din delegaţie fac parte Mahmoud A­­bou-El-Leyl, secretar general-adjunct al Federaţiei Sindicatelor din Palestina, Mo­hammad Jadal Ah, secretar general-ad­­­junct al Federaţiei Generale a Sindicate­lor iordaniene, Awam­ Jamil, secretar al Federaţiei Generale a Sindicatelor ior­daniene, Bourhan Kalak, membru al Biroului Executiv al Federaţiei Sin­dicatelor din Palestina. Oaspeţii au fost însoţiţi de Imad Ab­­din, reprezentantul permanent al Orga­nizaţiei pentru Eliberarea Palestinei a­­creditat­e pe lingă C.C. al P.C.R. La întrevedere au participat Mihai Dalea, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România, Gheorghe Petrescu, vicepreşedinte al Consiliului Central al U.G.S.R. Exprimîndu-şi deosebita satisfacţie de a fi primiţi de tovarăşul Nicolae Ceau­şescu, Mahmoud Abou-El-Leyl a trans­mis secretarului general al P.C.R. un mesaj de salut, împreună cu cele mai bune urări de sănătate şi fericire din par­tea lui Yasser Arafat, preşedintele­ Co­mitetului Executiv al Organizaţiei pen­tru Eliberarea Palestinei. Mulţumind, tovarăşul Nicolae Ceau­şescu a rugat pe oaspeţi să transmită, din partea sa, lui Yasser Arafat un sa­lut cordial, urări de succes în lupta poporului palestinian pentru împlinirea cît mai grabnică a aspiraţiilor sale de libertate, autodeterminare, pace şi pro­gres. Membrii delegaţiei au subliniat sem­nificaţia deosebită a vizitei şefului sta­tului român în unele ţări arabe, relevînd importanţa acestei vizite pentru întărirea legăturilor de prietenie şi colaborare dintre România şi ţările arabe, a solida­rităţii militante dintre sindicatele româ­ne şi sindicatele din ţările arabe. Membrii delegaţiei au dat o înaltă a­­preciere poziţiei constructive a Româ­niei în legătură cu soluţionarea proble­melor Orientului Mijlociu, activităţii de­osebite a şefului statului român în ve­derea instaurării în această zonă a unei păci durabile şi drepte. Arătînd că îşi aminteşte cu multă plă­cere vizita efectuată în ţările arabe, to­varăşul Nicolae Ceauşescu a rugat pa oaspeţi să transmită sindicatelor, oame­nilor muncii din ţările arabe, un căldu­ros salut, cele mai bune urări de pacat, progres şi prosperitate. In timpul convorbirii s-a subliniat im­­­portanţa solidarităţii internaţionale, a u­­nităţii muncitoreşti, a tuturor forţelor antiimperialiste, în lupta pentru progres şi bunăstare, pentru victoria cauzei pă­cii şi înţelegerii între popoare, întrevederea s-a desfăşurat într-o at­mosferă caldă, tovărăşească. Delegaţia economică austriacă Preşedintele Republicii Socialiste Ro­mânia, Nicolae Ceauşescu, a primit sîm­bătă la amiază delegaţia economică aus­triacă, condusă de dr. Hans Igler, pre­şedintele Uniunii industriaşilor din Aus­tria. I­a întrevedere au participat Monica Mănescu, primministru al guvernului, Ion Păţan, viceprim-ministru, ministrul comerţului exterior şi cooperării econo­mice internaţionale, Gheorghe Oprea, viceprim-ministru, Ioan Avram, minis­trul industriei construcţiilor de maşini grele, Mihail Florescu, ministrul indus­triei chimice, Nicolae Agachi, ministrul industriei metalurgice, Traian Dud­aş, mi­nistrul transporturilor şi telecomunica­ţiilor, Vasile Pungan, consilier al pre­şedintelui republicii, Vasile­ Voloşeniu, preşedintele Băncii Române de Comerţ Exterior, Roman Moldovan, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie, Constan­tin Stanciu, adjunct al ministrului comer­ţului exterior şi cooperării economice in­ternaţionale, Marin Ceauşescu, şeful A­­genţiei economice române din Viena. Oaspeţii au fost însoţiţi de Tassilo F. Oglinz, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Austriei la Bucureşti. Dr. Hans Igler a exprimat gratitudinea pentru cinstea acordată ‘delegaţiei econo­mice — una din cele mai numeroase şi mai reprezentative delegaţii austriece de acest gen care vizitează România — de a fi primită de preşedintele Nicolae Ceauşescu. Salutind pe membrii delegaţiei econo­mice austriece, tovarăşul Nicolae Ceauşes­cu a relevat dorinţa ţării noastre de a lărgi în mod substanţial relaţiile comer­ciale şi de colaborare economică cu Aus­tria, de a identifica noi domenii şi forme de cooperare pe termen lung. In cursul convorbirii care a avut loc, s-a exprimat de ambele părţi satisfacţia­ pentru evoluţia pozitivă a relaţiilor de cooperare şi colaborare româno-austriece, pentru dezvoltarea legăturilor prieteneşti dintre cele două ţări şi popoare. In acest context s-a subliniat faptul că există largi posibilităţi de extindere a con­lucrării între România şi Austria, expri­­mîndu-se dorinţa comună de a impulsiona lărgirea şi diversificarea schimburilor co­merciale, promovarea cooperării economice, industriale şi tehnice, inclusiv crearea de societăţi mixte şi colaborarea pe terţa pieţe, întrevederea s-a desfăşurat într-o am­bianţă cordială, prietenească. Ziaristul elveţian Eric A. Peschler Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secre­tar general al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele Republicii Socialiste România, a primit, sîmbătă dimineaţa, pe ziaristul Eric A. Peschler, corespon­dent special de politică externă la tele­viziunea elveţiană. La întrevedere a participat tovarăşul Cornel Burtică, membru supleant al Co­mitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. Cu acest prilej, tovarăşul Nicolae Ceau­şescu a acordat un interviu pentru te­leviziunea elveţiană. Vizita primului ministru al Finlandei în oraşele Iaşi şi Suceava Continuîndu-şi vizita pe care o între­prinde în ţara noastră, la invitaţia gu­vernului Republicii Socialiste România, primul ministru al Finlandei, Taisto Ka­­levi Sorsa, şi persoanele oficiale care îl însoţesc au sosit, sîmbătă dimineaţa, la Iaşi, întîmpinaţi la aeroport de Vasile Po­top, preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, de alţi re­prezentanţi ai organelor locale de stat, oaspeţii au străbătut oraşul, trecînd prin noi cartiere de locuit şi­ prin zona in­dustrială a municipiului, după care s-au oprit la Universitatea „Al. I. Cuza“. La intrare, primul ministru al Finlan­dei a fost salutat de prof. dr. Mihai To­­dosia, rectorul acestui vechi lăcaş de în­văţămînt superior. La invitaţia gazdelor, au fost vizitate aulele „Gheorghe Asachi" şi „Mihai Emi­­nescu“, vechea bibliotecă şi muzeul uni­versităţii,după care a avut loc o întîlnire cu membrii senatului şi reprezentanţii studenţilor care învaţă aici. Cu acest prilej, primul ministru finlan­dez a fost informat asupra dezvoltării în­văţămîntului superior din acest vechi şi renumit centru cultural al Moldovei, des­pre modernizarea procesului de formare a tinerelor cadre de specialişti, despre re­laţiile ştiinţifice pe care institutele de în­­■Văţămînt superior ieşene le întreprind cu instituţii similare din Europa şi din lu­me, precum şi cu cele din Finlanda. Fiind cea mai veche instituţie de învăţămînt superior din România, universitatea ie­şeană funcţionează azi cu 10 facultăţi, şi care­­ sunt­­ cuprinşi­­ circa 10 000 ■ de stu­denţi la cursuri de zi, fără frecvenţă şi cursuri serale. La plecare, primul ministru al Finlan­dei a semnat în cartea de onoare a uni­versităţii. în aceeaşi dimineaţă, oaspeţii au făcut un scurt popas şi la biserica Sfinţii Trei Ierarhi, monument de rară valoare a ar­hitecturii moldoveneşti, ctitorie a domni­torului Vasile Lupu, impresionantă prin frumuseţea decoraţiilor exterioare şi lă­caş al primei tiparniţe din Moldova. A fost vizitat de asemenea, Palatul Culturii din localitate. La prînz, preşedintele Consiliului popu­lar al judeţului Iaşi a oferit un dejun în onoarea primului ministru al Finlandei şi a persoanelor oficiale care îl însoţesc. In timpul dejunului, desfăşurat într-o atmosferă cordială, s-a toastat pentru prie­tenia dintre popoarele român şi finlan­dez, pentru întărirea continuă a relaţiilor de colaborare româno-finlandeză pe mul­tiple planuri, în interesul prieteniei şi păcii în lume, în sănătatea preşedinţilor Nicolae Ceauşescu şi Urho Kekkonen. ★ După-amiază, cu un avion special, pri­mul ministru finlandez, Taisto Kalevi Sorsa, a sosit la Suceava. Au fost vizitate expoziţia de artă popu­lară de la Hanul domnesc şi Casa de cultură a sindicatelor din municipiu. Seara, Miu Dobrescu, preşedintele Co­mitetului executiv al Consiliului popular judeţean Suceava, a oferit, în onoarea şefului guvernului finlandez, un dineu. (Agerpres)

Next