Flacăra Iaşului, octombrie 1974 (Anul 30, nr. 8715-8741)

1974-10-04 / nr. 8718

*PAGINA A IV-A Lucrările Adunării Generale a O. N. U. Cuvîntul ministrului de externe al României, George Macovescu NAȚIUNILE UNITE 3 (Agerpres) Ia cadrul dezbaterilor Adunării Generale, joi a luat cuvîntul mi­nistrul afacerilor externe al Repu­blicii Socialiste România, George Macovescu, conducătorul delegaţiei ţării noastre la actuala sesiune. După ce a vorbit despre profun­dele prefaceri structurale surveni­te în cei 30 de ani care au trecut de la eliberarea ţării noastre de sub dominaţia fascistă, George Ma­covescu a reamintit în continuare principiile de bază ale politicii ex­terne promovate de România. „în ultima vreme, a continuat şeful delegaţiei române, comunita­tea internaţionalii a început să a­­bordeze tot mai frecvent, de o ma­nieră sistematică şi într-un spirit de cooperare, probleme mari ale prezentului şi viitorului său. Au fost şi vor fi întrunite conferinţe internaţionale care au discutat şi vor discuta despre : energie, me­diul înconjurător, populaţie, hra­nă, dreptul mării, dezvoltare indus­trială, ştiinţă şi tehnologie. în fond, acestea sunt aspecte ale unui fe­nomen care se află la ordinea zi­lei pe­­rtru toţi , dezvoltarea, îmi revine onoarea să reamin­tesc Adunării Generale vibrantul apel adresat de preşedintele Repu­blicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, la sesiunea jubiliară a Marii Adunări Naţionale consacra­tă celei de-a XXX-a aniversări a eliberării României de sub domi­naţia fascistă . „Ne adresăm tuturor guvernelor şi popoarelor de a acţiona împreu­nă, de a conlucra activ pentru promovarea unei politici de destin­dere în lume, pentru democratiza­rea profundă a relaţiilor interna­ţionale actuale. Să colaborăm intens pentru a găsi soluţii politice unanim accep­tabile tuturor problemelor care confruntă omenirea de astăzi pen­tru a face să triumfe în raportu­rile internaţionale raţiunea şi e­­chitatea, pentru a evita noi con­fruntări armate, pentru a apăra cu toată energia viaţa şi munca libe­ră a tuturor popoarelor“. Arătînd că, în prezent, în lume se conturează un curs nou spre destindere, ministrul român a ex­primat regretul că, din păcate, acest curs nu a devenit ireversi­bil. Evenimente din ultimele luni — a spus el — ne-au adus încă o dată aminte că în lumea aceasta mai există forţe care se opun pă­cii, destinderii şi colaborării şi că în consecinţă trebuie să activăm continuu pentru a face ca politica de pace şi înţelegere între popoare să triumfe. Salvgardarea păcii, bun suprem comun al întregii omeniri, este in­disolubil legată de înfăptuirea dezarmării generale şi, în primul rînd, a celei nucleare, în acest ultim sfert de veac — a continuat ministrul român — ne revine nouă, tuturor membrilor Naţiunilor Unite, să întreprindem paşi hotărîţi pe calea instaurării unor relaţii noi untre toate popoa­rele lumii, în realizarea unei or­dini economice şi politice noi pe arena internaţională. Viaţa demonstrează că astăzi ma­rile probleme care confruntă co­munitatea internaţională nu mai pot fi soluţionate de un grup restrîns de state. Subliniind necesitatea stringentă a realizării unei noi ordini econo­mice internaţionale, vorbitorul a spus : „Experienţa istorică arată că există o strînsă unitate dialectică între dezvoltarea unei economii proprii şi realizarea unei reale suveranităţi naţionale. Munca fie­cărei naţiuni a fost şi rămîne fac­torul primordial de care depind in ultimă instanţă dezvoltarea ţării, progresul ei economic şi social. Ho­­tărîtor este modul in care fiecare popor reuşeşte să valorifice prin muncă resursele naţionale, în vederea progresului mai ra­pid al ţărilor în curs de dezvolta­re, este necesar să se acţioneze cu mai multă fermitate pentru aşe­zarea relaţiilor între ţările dezvol­tate şi cele în curs de dezvoltare pe principii echitabile.­­România — ea însăşi o ţară în curs de dezvoltare — amplifică şi diversifică raporturile sale econo­mice cu celelalte state în curs de dezvoltare. Acţiunile politice ale conducerii statului nostru, nu­meroasele vizite ale preşedintelui Nicolae Ceauşescu în ţări un curs de dezvoltare de pe toate continen­tele şi acordurile economice în­cheiate în ultimii ani pun accen­tul pe utilizarea superioară a re­surselor materiale şi umane atât ale României, cât şi ale acestor ţări, contribuie la formarea cadrelor din statele respective, răspund intere­selor reciproce de dezvoltare a in­dustriei, agriculturii şi altor ra­muri economice în vederea accele­rării progresului lor economico­­social. România a propus ca­ Adunarea Generală să examineze modalită­ţile de întărire a eficienţei şi ca­pacităţii de acţiune a organizaţiei, astfel incit aceasta să reflecte noile realităţi social-politice din lume, să corespundă tendinţelor de democratizare a vieţii internaţio­nale. Adunarea Generală are datoria de a cerceta cu toată atenţia şi răs­punderea şi într-o largă viziune căile de asigurare a aplicării pre­vederilor Cartei şi de folosire a mijloacelor şi metodelor pe care Carta ni Ie pune la dispoziţie, In special in ce priveşte prevenirea şi reglementarea paşnică a conflic­telor, afirmarea procesului de de­mocratizare a relaţiilor internaţio­nale, dezvoltarea unei cooperări largi, pe baze egale, între toate naţiunile. "Adoptarea în cursul prezentei se­siuni a Cartei drepturilor şi obli­gaţiilor economice ale statelor va constitui încă un pas in direcţia asigurării cadrului principal al ra­porturilor interstatale pe tărâm e­­conomic. Prin aceeaşi prismă privim re­centa Conferinţă mondială a popu­laţiei, organizată de către O.N.U., pe care poporul român a avut o­­noarea să o găzduiască la Bucu­reşti. Convins de rolul ştiinţei şi teh­nologiei moderne în procesul dez­voltării, guvernul român se pro­nunţă în favoarea convocării unei conferinţe a Naţiunilor Unite pen­tru ştiinţă şi tehnologie şi care are în vedere iniţierea de acţiuni prac­tice în acest sens“. Abordind, in continuare, o serie de alte probleme majore care pre­ocupă guvernul şi poporul român, vorbitorul s-a referit la eforturile pentru edificarea securităţii şi co­operării în Europa. Guvernul ro­mân apreciază că rezultatele ob­ţinute pînă acum creează condiţii pentru încheierea cu succes a fa­zei de elaborare a documentelor şi ţinerea, cit mai curînd, a celei de a treia faze a conferinţei, la cel mai înalt nivel. In cadrul acestui proces de rea­şezare pe baze noi a raporturilor interstatale în Europa, România va continua să acţioneze pentru cola­borarea multilaterală între ţările balcanice, astfel incit Balcanii să devină o zonă fără arme nucleare şi baze militare străine, o regiune a păcii şi cooperării. Ne pronunţăm, in acelaşi timp, pentru transformarea Mării Medi­­terane într-o zonă a păcii şi co­operării internaţionale. Ministrul român a salutat mo­mentul calitativ nou intervenit în lupta pentru lichidarea ultimelor vestigii ale sistemului de domina­ţie colonială, subliniind că Româ­nia se ridică hotărît împotriva ori­cărei forme de colonialism şi neo­colonialism, de dominaţie străină. Intîlnirile frecvente şi discuţiile fructuoase pe care preşedintele Nicolae Ceauşescu le are cu con­ducătorii mişcărilor de eliberare naţională consacră, prin valoa­rea recunoscută a contactelor di­recte, la nivel inaut, în raporturile internaţionale, trăinicia şi profun­zimea sentimentelor de solidari­tate ale poporului român cu lup­ta lor dreaptă pentru independen­ţa naţională, a relevat vorbitorul. în continuare, ministrul de ex­terne român a reamintit poziţia ţării noastre in legătură cu pro­blema Orientului Apropiat, cu si­tuaţia din Cipru, cu problema co­reeană, cu lupta poporului cam­bodgian, cu cauza dreaptă a po­porului vietnamez. In încheiere, vorbitorul a subli­niat că actuala sesiune trebuie să marcheze în istoria O.N.U. un im­portant pas înainte în găsirea de soluţii pentru problemele cu care este confruntată comunitatea inter­naţională, în special eliminarea forţei şi ameninţării cu forţa, a războiului. Demisia guvernului TELEX a TELEX b TELEX italian ROMA 3 (Agerpres). — Gu­vernul italian, condus de Mariano Rumor, a demisionat joi seara. Hotărârea în acest sens a fost luată în cadrul u­­nei reuniuni a cabinetului, des­fășurată în cursul după-amiezii. • TORIO JOI AU ÎNCEPUT LUCRĂRI­LE ÎN PLEN ALE CONFERIN­ŢEI INTERPARLAMENTARE, CARE SE DESFĂŞOARĂ LA TO­KIO. In şedinţa de dimineaţă, s-a dat citire mesajului adresat con­ferinţei de către secretarul gene­ral al O.N.U., Kurt Waldheim. Ministrul afacerilor externe al Japoniei, Toshio Kimura, a rostit o cuvin­tare de salut. • SOFIA LA SOFIA A LUAT SFÎR­­ŞIT CEL DE-AL ŞAPTELEA FESTIVAL INTERNAŢIONAL AL FILMELOR DE PROTEC­ŢIA MUNCII DIN ŢARI SO­CIALISTE. Juriul internaţional a acordat României cinci pre­mii : medalie de aur pentru filmul „Stîngaciul“, medalie de bronz şi premiul special al ju­riului pentru regia la filmul „Băiatul din Lita“, premiul spe­cial al televiziunii pentru filmul „Păţaniile lui Guţă“ (serial de desene animate) şi o medalie de bronz pentru filmul de de­sene animate „Atenţie la melci“. • BEIRUT DUPĂ INTENSE CONSUL­TĂRI CU LIDERII PRINCIPA­LELOR PARTIDE POLITICE DIN ŢARA, şeful statului liba­nez, Suleiman Frangieh, l-a în­sărcinat joi pe Saeb Salam cu misiunea de a forma un nou guvern. • ATENA ALEGERILE PENTRU NOUL PARLAMENT însărcinat cu re­vizuirea Constituţiei în Grecia — primele din ultimii zece ani — vor avea loc la 17 noiem­brie. Data a fost hotărîtă şi a­­nunţată oficial după o şedinţă a guvernului grec, întrunită miercuri seara, sub conducerea premierului Constantin Caraman­­lis. • LUXEMBURG ÎNTRUNIT­ LA LUXEMBURG, MINIŞTRII DE EXTERNE ŞI AI AGRICULTURII AI TARI­LOR MEMBRE ALE PIEŢEI COMUNE au căzut de acord, miercuri seara, asupra reexami­nării politicii agricole comu­nitare, partea vest-germană ac­­ceptînd, în schimb, sporirea cu cinci la sută a preţurilor de achiziţie a produselor agricole în ţările membre ale C.E.E. • SAIGON UN NUMĂR DE 15 LIDERI AI OPOZIŢIEI DIN VIETNAMUL DE SUD, printre care şi deputaţi ai Adunării Naţionale, au dat pu­blicităţii o declaraţie în care con­­damna regimul Thieu pentru ac­ţiunile care subminează restabi­lirea păcii în ţară şi pentru în­treruperea efectivă a tratativelor cu reprezentanţii Guvernului Re­voluţionar Provizoriu al Republi­cii Vietnamului de sud. —s—m­­...,-,1.1.11—-—n FLACĂRA IAȘULUI Laureaţi ai Premiului Nobel pentru literatură pe anul 1974 Academia regală din Stockholm i-a de­semnat, joi, ca lau­reaţi ai Premiului Nobel pentru litera­tură pe anul 1974 pe scriitorii suedezi Eyvind Johnson şi Harry Martinson. O capodoperă a genului Orologiul cunoscu­tului romancier fran­cez Georges Sime­non cîntăreşte nu mai puţin de ... 350 kg, din care numai pendula, 125 kg. Pentru punerea lui în funcţiune a fost necesară intervenţia, timp de două zile, a doi mari specia­lişti în materie. O­­rologiul reprezintă o capodoperă a ge­nului şi a servit drept ceas de con­trol al orei exacte lui Houdin, ceasor­nicarul regelui Louis al XV-lea. Record mondial absurd Un locuitor din Hechtel (Belgia) a reușit să stabileas­că un absurd re­cord mondial i el s-a lăsat îngropat, la urmă cu 101 zile, la un metru sub pămînt, In acest interval respirând printr-un tub care avea legătură cu su­prafaţa solului. Hra­na ii era oferită In acelaşi mod de cei care II supravegheau şi cărora le comuni­ca telefonic cum se simte. Vechiul record era inferior celui în­registrat de el cu o oră, dar noul cam­pion s-a arătat În­crezător că la o nouă experienţă va reuşi să stea mult mai mult în această po­ziţie. De menţionat că vechiul record apar­,­ţinea unei femei din Marea Britanie. Victime ale tigrilor Tigrii au ucis. In ultimii doi ani, 35 de săteni din dis­trictul Palembang, din Sumatra, au a­­nunţat autorităţile indoneziene, adău­gind că poliţia şi vâ­nătorii profesionişti au organizat vînarea tigrilor în regiunea respectivă, însă fără cel mai mic succes. ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------­ CENTRALA O.N.T. „LITORAL“ - MAMAIA recrutează pentru sezonul 1975 candidaţi pentru cursurile de ghizi interpreţi, colaboratori externi, cunoscători ai limbilor: germană, rusă, po­lonă, cehă-slovacâ şi bilingvi. Examenele se desfăşoară în centrele : - ARAD, 24 octombrie; - BUCUREŞTI, 31 octombrie; - BRAŞOV, 23 octombrie; -IAŞI, 21 octombrie; - CONSTANŢA, 28 oc­tombrie ; - ORADEA, 21 octombrie ; - CLUJ, 25 octombrie; - SIBIU, 24 octombrie; - CRAIOVA, 21 octombrie ; - TIMIŞOARA, 21 octombrie. înscrierile în perioada : 6 octombrie 1974 — pre­ziua examenelor, la sediile oficiilor judeţene de tu­rism din aceste centre. Informaţii suplimentare, la O.J.T.-uri şi la O.N.T. „Litoral", telefon 918/31039. OFICIUL JUDEŢEAN PENTRU CONSTRUIREA ŞI­­ VÎNZAREA LOCUINŢELOR­­ IAŞI Str. Ştefan cel Mare nr. 47—49 predă prin transfer : — 7 paturi din fier — 7 saltele — 7 cearşafuri — 7 perne. Unităţile interesate se pot adresa la sediul O.J.C.V.L. IAŞI, din str. Ştefan cel Mare nr. 47-49. Telefon 13424 sau 15303.­ DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE DRUMURI ŞI PODURI IAŞI / Str. Ştefan cel Mare nr. 47 , angajează :­­ — 1 inginer mecanic utilaje de construcţii; t — 1 tehnician mecanic auto (diesel şi benzină) 1 pentru sectorul Paşcani ; i — 2 electricieni construcţii autorizaţi ; ţ — 4 şoferi diesel ; ţ — 3 şoferi autobasculante ; ţ — 1 sudor ; ţ — 2 mecanici excavatoare; ţ — 2 mecanici autogredere ; ţ — 1 tractorist rutierist; \ — 5 mecanici reparaţii auto şi diesel. I Relaţii suplimentare se pot obţine zilnic la se- I diul direcţiei, telefon 18060, interior 122. Tiparul I întreprinderea poligrafică laşi, str. Vasile Alecsandri nr. 5. Telefon 14620. Redacţia şi Administraţia­­ strada Vasile Alecsandri nr. 3 — laşi. Telefon 14127.

Next