Flacăra Iaşului, ianuarie 1975 (Anul 31, nr. 8794-8818)
1975-01-10 / nr. 8800
In îmtimplarea alegerilor de deputaţi DE LA 9 MARTIE Realizări de prestigiu in toate domeniile de activitate întregul nostru popor se pregăteşte cu entuziasm pentru alegerile de deputaţi în Marea Adunare Naţională şi in consiliile populare care vor avea loc la 9 martie a.c., sub semnul îndeplinirii cu fermitate a istoricelor hotărîri ale Congresului al XI-lea al partidului. In toate sectoarele de activitate se obţin realizări de prestigiu — dovadă concludentă a ataşamentului oamenilor muncii faţă de politica partidului. Asemenea realizări se înregistrează şi el judeţul nostru care se bucură în permanenţă de grija partidului şi statului pentru dezvoltarea economico-socială. Alegerile de la 9 martie sunt pentru oamenii muncii din judeţul Iaşi un prilej de a-şi spori eforturile în vederea îndeplinirii planului economic, ridicarea nivelului edilitar al localităţilor, realizarea in condiţii optime a planurilor de sistematizare, îmbunătăţirea continuă a întregii activităţi sociale. I r—Iarna------* ț —sezon activ' * J şi pe ogoare! % la $. M. A. Popricani, ^ o formaţie mecanizată ac- ( Jioneaxa intens la fertili- t zarea ogoarelor # Au început măsurătorile pen- \ ttru extinderea irigaţiilor i tg ia lucru în livadă, la S gridina de legume J lucrătorii ogoarelor ieşene i profită dia plia de vremea » prielnică l'Oiosind-o cu price- pere la executarea diferitelor munci de sezon. Tov. Coca , Radu, directorul S.M.A. Po- pticani, ne spunea că meca- - nizatorii din această unitate i şi-au împărţit forţele la efec- J tuarea reparaţiilor si la ferti- \ , Uzarea ogoarelor. Ultima zi a i imului pe care l-am încheiat ? î-a găsit cu această ultimă lu- orare terminată în 3 coopera- ţ I tive agricole din cadrul con- i siliului intercooperatist deser- / i vit. t‘,a C.A.P. Ţiganaşi, bună- \ ţ oară, au fost fertilizate, prin- i i tre altele, 20 de hectare pen- itru culturile legumicole, la ' C.A.P. Popricani 35 de hec- ttare pentru sfecla de zahăr, la interierii 55 de hectare. In pre- î i zent, formaţia de mecanizatori ? * care execută această lucrare 1 ) se află la G.A.P. Probota. Ea t 4 are în dotare agregate de în- i ? cărcat, transportat şi împrăş- ) ’ Hat îngrăşămintele naturale 5 ) direct pe ogoare. în altă parte te a judeţului nostru, la Hăr- 4 I măneşti, de pildă, ţăranii co- 1 operatori sunt preocupaţi de I extinderea suprafeţelor iriga- | i te. Prin darea în exploatare a i 1 bazinului de acumulare care ? T are un luciu de apă de 20 de 1 \ fiectare s-au putut iriga anul i i care a trecut 107 hectare. Po- ? sibilităţile de udare sunt mai i ] mari. Cu sprijinul specialişti- \ 4 lor de Ia OJ.F, au fost înce- 4 / pute măsurătorile pentru ex- / I tinderea irigaţiilor pe încă 50 I de hectare. O dată încheiate 4 i aceste măsurători, se va putea / I trece la lucru pentru ca pînă la la 15 martie a.c., canalele pen- \ 4 tru dirijarea apei să fie ter- 4 ? minate. ? J Ra cooperativa agricolă din I t Tg. Frumos, cooperatorii au |4 trecut, de două zile, la plan- 4 ? tarea arpagicului pe cele 5 ! hectare planificate. Terenul a fost pregătit din toamnă ast- 4 fel că lucrarea se execută în GH. GHINDA (continuare în pag a 3-a) | ________________ U.41 Se produce intens, se pregătesc noi linii productive La întreprinderea metalurgică, ne informează ec. Nicolae Lucea, munca pentru îndeplinirea planului se desfăşoară intens, paralel cu pregătirea intrării în funcţiune a noi capacităţi de producţie. Până acum au fost realizate peste prevederi 150 de tone de ţevi sudate şi profile. La linia de 114 mm se fac probe tehnologice pentru ţevile reduse sub trei ţoni. Este o acţiune în cadrul diversificării producţiei — obiectiv principal în acest an pentru întreprindere. Totodată, se depun eforturi pentru intrarea de urgenţă în funcţiune a liniei de profile de 800 mm (o restanţă de anul trecut) pentru care utilajele au sosit cu întîrziere. Ritmul se menţine ridicat la întreprinderea mecanică a agriculturii şi industriei alimentare, prima unitate din judeţ care a raportat, la sfîrşitul anului trecut, îndeplinirea cincinalului, ritmul de lucru se menţine ridicat. O mare atenţie se acordă, şi aici, bunei funcţionări, a utilajelor, folosirii integrale a capacităţii. De remarcat, pentru acest început de an, că trecerea s-a făcut din mers, în special graţie intrării în fabricaţie din timp, la turnătorie şi prelucrări mecanice, a utilajelor ce se montează în prezent. De altfel, stabilirea decalajului optim între aceste sectoare reprezintă un succes al acestei luni, succes confirmat de depășirile de plan deja existente, astfel, după cum ne informa, ieri, ing. Const. Pricep, directorul întreprinderii, planul lunar la unele piese de schimb a și fost realizat, iar la alte repere se află într-un stadiu avansat. Și la utilaje s-a creat un mare avans (planul pe ianuarie a și fost îndeplinit la transportoarele de 6,5 m.c.). Un omagiu lui Eminescu Cu prilejul sărbătoririi a 125 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu, a apărut, de curînd, bibliografia Luceafărul, Întocmită în cadrul serviciului bibliografic al Bibliotecii centrale universitare „M. Eminescu" — Iaşi, ca un omagiu adus poetului. In imensa bibliografie critică — română şi străină — despre Eminescu, Luceafărul beneficiază de cele mai multe referinţe, ceea ce denotă că poemul — încă de la apariţie — a reţinut atenţia multor critici şi istorici literari şi că poate constitui oricind obiectul unor noi investigaţii şi mai amănunţite. Bibliografia de faţă este o dovadă. Lucrarea cuprinde aproximativ 1900 de trimiteri bibliografice sistematizate — cronologic — în două mari secţiuni ! Luceafărul în periodice şi ediţii ale poeziilor lui Mihai Eminescu în româneşte şi în alte limbi ; şi Referinţa critice asupra poemului. Lucrarea este completată de un indice de nume care ajută la identificarea imediată a celor care s-au ocupat de poemul eminescian. Cercetarea bibliografică, întocmită de Lenuţa Drăgan, constituie un nou simul instrument de lucru care va reţine atenţi« cercetătorilor şi tuturor iubitorilor poeziei eminesciene. ------O pagină glorioasă a luptei pentru neatirnare----Cinci veacuri de la o strălucită victorie ! I ! vibrantă erai S-au împlinit 5 secole de la apriga confruntare de la Vaslui dintre oastea moldovenească şi imensa oştire otomană, şi ecourile acestei bătăii care a făcut faima patriotismului şi artei militare româneşti de-a lungul secolului al XV-lea, au şi astăzi şi vor avea întotdeauna o puternică rezonanţă în sufletele noastre. Căci în trecutul glorios al neamului, această luptă constituie mai mult decit un moment istoric important, rămînînd de-a pururi ca un simbol al forţei şi vitejiei pe care le poate da numai setea de independenţă şi conştiinţa importantei misiuni pe care o avem de îndeplinit pe aceste meleaguri. De altfel, aşa cum se arată în Programul partidului nostru şi aşa cum a subliniat şi Raportul prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Congresul al XI-lea al partidului, întreaga istorie a poporului român se înfăţişează ca istoria bătăliilor purtate pentru libertate şi dreptate socială, pentru apărarea fiinţei naţionale şi pentru neatrnare. O mărturie concludentă în acest sens este şi bătălia de la Vaslui pe care o rememorăm astăzi, cu vibrantă emoţie şi cu justificată mîndrie naţională. După cum se ştie, Ştefan cel Mare a desfăşurat mai mult o amplă activitate diplomatică, asigurîndu-l pe Papa Sixt al XV-lea de pregătirea şi hotărîrea noastră fermă de a lupta, dar cerînd şi ajutorul unor principi europeni pentru a duce războiul pînă la capăt. Din păcate, apelul marelui domn a rămas fără ecou la căpeteniile din Europa. In schimb, la chemarea la luptă adresată moldovenilor, ţara întreagă s-a ridicat ca un zid în faţa imensei oştiri otomane. Credinţa lui Ştefan în propriile forţe l-a făcut pe domn să respingă, aşadar, în 1474 sfidătoarele condiţii de pace ale lui Mahomed al II-lea plata tributului şi cedarea a două cetăţi. Sultanul a poruncit atunci lui Soliman paşa, begierbegul Rumeliei, să părăsească asediul cetăţii Seodra din Albania pentru a se îndrepta grabnic, cu cei 120.000 de oameni şi ajutoargie ce li se vor adăuga, pe parcurs, spre ţara curajosului domn moldovean. Cu o oaste de numai 40.000 de oameni, ştefan şi-a ales locul de luptă în faţa oraşului Vaslui, la confluenţa Hacovei cu Birladul, după ce, in prealabil, domnul Moldovei arsese totul în faţa armatei invadatoare. In ziua de 10 ianuarie 1475, Ştefan cel Mare a pornit lupta, atacînd pe o ceaţă groasă oastea I. CAPROŞU cercetător principal la institutul de istorie şi arheologie „A. D. Xenopol“ Iași (continuare în pag. a 2-a) __1 | Şi din piatră seacă... in mintea celor mai mulţi dintre noi noţiunea de silvicultură se rezumă doar la gospodărirea pădurilor. Prea puţinii ştim că silvicultorii se străduie nu numai să adauge noi carate „aurului verde“, ci să pună în valoare şi celelalte bogăţii pe care le oferă fondul forestier. E vorba de vînat sau de fructele de pădure, dar şi de alte produse rezultate nu chiar „de-a , gata“, ci ca urmare a unor căutări şi eforturi meritorii. Deşi la prima vedere între sil-vicultură şi apicultura nu exis-ită nici o tangenţă, iată că ocoalele silvice ieşene şi-au format treptat o bogată zestre a^ picolă constituită din cîteva mii de familii de albine. Iar acesta 5 nu e unicul exemplu. Sigur că l pepinierele silvice sunt menite I să asigure in primul rînd mate- I rial săditor pentru împăduriri. 4 Asta nu i-a împiedicat însă pe i cei ce le gospodăresc să produccă şi arbuşti ornamentali atît de căutaţi pentru înfrumuseţarea spaţiilor verzi şi a curţilor. Se spune că un succes atrage după sine altele, iar în acest caz afirmaţia se adevereşte în-5 trutatul. Fiindcă silvicultorii au trecut apoi la cultivarea zme- turului și, în fine, la plantarea . G. COSTESCU (continuare în pag. 13-a)