Flacăra Iaşului, ianuarie 1975 (Anul 31, nr. 8794-8818)

1975-01-10 / nr. 8800

In îmtimplarea alegerilor de deputaţi DE LA 9 MARTIE Realizări de prestigiu in toate domeniile de activitate întregul nostru popor se pregăteşte cu en­tuziasm pentru alegerile de deputaţi în Marea Adunare Naţională şi in consiliile populare care vor avea loc la 9 martie a.c., sub semnul îndeplinirii cu fermitate a istoricelor h­otărîri ale Congresului al XI-lea al partidului. In toa­te sectoarele de activitate se obţin realizări de prestigiu — dovadă concludentă a ataşamentu­lui oamenilor muncii faţă de politica partidu­lui. Asemenea realizări se înregistrează şi el judeţul nostru care se bucură în permanenţă de grija partidului şi statului pentru dezvoltarea economico-socială. Alegerile de la 9 martie sunt pentru oamenii muncii din judeţul Iaşi un pri­lej de a-şi spori eforturile în vederea îndepli­nirii planului economic, ridicarea nivelului e­­dilitar al localităţilor, realizarea in condiţii optime a planurilor de sistematizare, îmbună­tăţirea continuă a întregii activităţi sociale. I r—Iarna------* ț —sezon activ' * J şi pe ogoare! % la $. M. A. Popricani, ^ o formaţie mecanizată ac- ( Jioneaxa intens la fertili- t zarea ogoarelor # Au­­ început măsurătorile pen- \ ttru extinderea irigaţiilor i tg ia lucru în livadă, la S grid­ina de legume J lucrătorii ogoarelor ieşene i profită dia plia de vremea » prielnică l'Oiosind-o cu price-­­ pere la executarea diferitelor­­ munci de sezon. Tov. Coca , Radu, directorul S.M.A. Po-­­ pticani, ne spunea că meca- - nizatorii din această unitate i şi-au împărţit forţele la efec- J tuarea reparaţiilor si la ferti- \ , Uzarea ogoarelor. Ultima zi a i imului pe care l-am încheiat ? î-a găsit cu această ultimă lu-­­ orare terminată în 3 coopera- ţ I tive agricole din cadrul con- i­­ siliului intercooperatist deser- / i vit. t‘,a C.A.P. Ţiganaşi, bună- \ ţ oară, au fost fertilizate, prin- i i tre altele, 20 de hectare pen- i­­­tru culturile legumicole, la­­ ' C.A.P. Popricani 35 de hec- t­­­tare pentru sfecla de zahăr, la i­n­terierii 55 de hectare. In pre- î i zent, formaţia de mecanizatori ? * care execută această lucrare 1 ) se află la G.A.P. Probota. Ea t 4 are în dotare agregate de în- i ? cărcat, transportat şi împrăş- ) ’ Hat îngrăşămintele naturale 5 ) direct pe ogoare. în altă par­­t­e te a judeţului nostru, la Hăr- 4 I măneşti, de pildă, ţăranii co-­­ 1 operatori sunt preocupaţi de­­ I extinderea suprafeţelor iriga- | i te. Prin darea în exploatare a i 1 bazinului de acumulare care ? T are un luciu de apă de 20 de 1 \ fiectare s-au putut iriga anul i i care a trecut 107 hectare. Po- ?­­ sibilităţile de udare sunt mai i ] mari. Cu sprijinul specialişti- \ 4 lor de Ia OJ.F, au fost înce- 4 / pute măsurătorile pentru ex- / I tinderea irigaţiilor pe încă 50­­ I de hectare. O dată încheiate 4 i aceste măsurători, se va putea / I trece la lucru pentru ca pînă l­a la 15 martie a.c., canalele pen- \ 4 tru dirijarea apei să fie ter- 4 ? minate. ? J Ra cooperativa agricolă din I t Tg. Frumos, cooperatorii au |­4 trecut, de două zile, la plan- 4 ? tarea arpagicului pe cele 5 !­­ hectare planificate. Terenul a­­ fost pregătit din toamnă ast- 4 fel că lucrarea se execută în GH. GHINDA (continuare în pag a 3-a) | ________________ U.4­1 Se produce intens, se pregătesc noi linii productive La întreprinderea metalurgică, ne informează ec. Nicolae Lucea, munca pentru îndeplinirea pla­nului se desfăşoară intens, para­lel cu pregătirea intrării în func­ţiune a noi capacităţi de produc­ţie. Până acum au fost realizate peste prevederi 150 de tone de ţevi sudate şi profile. La linia de 114 mm se fac probe tehnolo­gice pentru ţevile reduse sub trei ţoni. Este o acţiune în ca­drul diversificării producţiei — obiectiv principal în acest an pentru întreprindere. Totodată, se depun eforturi pentru intra­rea de urgenţă în funcţiune a li­niei de profile de 800 mm (o restanţă de anul trecut) pentru care utilajele au sosit cu întîr­­ziere. Ritmul se menţine ridicat l­a întreprinderea mecanică a agriculturii şi industriei ali­mentare, prima unitate din ju­deţ care a raportat, la sfîrşitul anului trecut, îndeplinirea cinci­nalului, ritmul de lucru se men­ţine ridicat. O mare atenţie se a­­cordă, şi aici, bunei funcţionări, a utilajelor, folosirii integrale a capacităţii. De remarcat, pentru acest început de an, că trecerea s-a făcut din mers, în special graţie intrării în fabricaţie din timp, la turnătorie şi prelucrări mecanice, a utilajelor ce se mon­tează în prezent. De altfel, sta­bilirea decalajului optim între aceste sectoare reprezintă un succes al acestei luni, succes confirmat de depășirile de plan deja existente, astfel, după cum ne informa, ieri, ing. Const. Pri­cep, directorul întreprinderii, planul lunar la unele piese de schimb a și fost realizat, iar la alte repere se află într-un stadiu avansat. Și la utilaje s-a creat un mare avans (planul pe ianua­rie a și fost îndeplinit la trans­portoarele de 6,5 m.c.). Un omagiu lui Eminescu Cu prilejul sărbăto­ririi a 125 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu, a apărut, de curînd, bibliografia Luceafărul, Întocmită în cadrul serviciului bibliografic al Biblio­tecii centrale univer­sitare „M. Eminescu" — Iaşi, ca un omagiu adus poetului. In imensa bibliogra­fie critică — română şi străină — despre Eminescu, Luceafărul beneficiază de cele mai multe referinţe, ceea ce denotă că po­emul — încă de la a­­pariţie — a reţinut a­­tenţia multor critici şi istorici literari şi că poate constitui oricind obiectul unor noi in­vestigaţii şi mai amă­nunţite. Bibliografia de faţă este o dovadă. Lucrarea cuprinde a­­proximativ 1900 de trimiteri bibliografice sistematizate — crono­logic — în două mari secţiuni ! Luceafărul în periodice şi ediţii ale poeziilor lui Mi­hai Eminescu în ro­mâneşte şi în alte limbi ; şi Referinţa critice asupra poemu­lui. Lucrarea este completată de un in­dice de nume care a­­jută la identificarea imediată a celor ca­re s-au ocupat de po­emul eminescian. Cercetarea biblio­grafică, întocmită de Lenuţa Drăgan, con­stituie un nou si­mul instrument de lucru care va reţine aten­ţi« cercetătorilor şi tuturor iubitorilor po­eziei eminesciene. ------O pagină glorioasă a luptei pentru neatirnare----­Cinci veacuri de la o strălucită victorie ! I ! vibrantă erai S-au împlinit 5 seco­le de la apriga con­fruntare de la Vaslui dintre oastea moldove­nească şi imensa oşti­re otomană, şi ecourile acestei bătăii care a fă­cut faima patriotismului şi artei militare româ­neşti de-a lungul seco­lului al XV-lea, au şi astăzi şi vor avea în­totdeauna o puternică rezonanţă în sufletele noastre. Căci în trecu­tul glorios al neamului, această luptă constituie mai mult decit un mo­ment istoric important, rămînînd de-a pururi ca un simbol al forţei şi vitejiei pe care le poate da numai setea de independenţă şi con­ştiinţa importantei mi­siuni pe care o avem de îndeplinit pe aceste meleaguri. De altfel, aşa cum se arată în Pro­gramul partidului nos­tru şi aşa cum a subli­niat şi Raportul prezen­tat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Congresul al XI-lea al partidului, întreaga istorie a po­porului român se înfăţi­şează ca istoria bătă­liilor purtate pentru li­bertate şi dreptate so­cială, pentru apărarea fiinţei naţionale şi pen­tru neat­rnare. O măr­turie concludentă în a­­cest sens este şi bătă­lia de la Vaslui pe care o rememorăm astăzi, cu vibrantă emoţie şi cu justificată mîndrie na­ţională. După cum se ştie, Ştefan cel Mare a desfăşurat mai m­ult o amplă activitate diplo­matică, asigurîndu-l pe Papa Sixt al XV-lea de pregătirea şi hotărîrea noastră fermă de a lup­ta, dar cerînd şi aju­torul unor principi eu­ropeni pentru a duce războiul pînă la capăt. Din păcate, apelul ma­relui domn a rămas fără ecou la căpeteniile din Europa. In schimb, la chemarea la luptă adre­sată moldovenilor, ţara întreagă s-a ridicat ca un zid în faţa imensei oştiri otomane. Credin­ţa lui Ştefan în pro­priile forţe l-a făcut pe domn să respingă, aşa­dar, în 1474 sfidătoarele condiţii de pace ale lui Mahomed al II-lea­­ plata tributului şi ce­darea a două cetăţi. Sultanul a poruncit a­­tunci lui Solim­an paşa, begierbegul Rumeliei, să părăsească asediul cetăţii Seodra din Al­bania pentru a se în­drepta grabnic, cu cei 120.000 de oameni şi a­­jutoargie ce li se vor adăuga, pe parcurs, spre ţara curajosului domn moldovean. Cu o oaste de numai 40.000 de oameni, ştefan şi-a ales locul de luptă în faţa oraşului Vaslui, la confluenţa Hacovei cu Birladul, după ce, in prealabil, domnul Mol­dovei arsese totul în fa­ţa armatei invadatoare. In ziua de 10 ianuarie 1475, Ştefan cel Mare a pornit lupta, atacînd pe o ceaţă groasă oastea I. CAPROŞU cercetător principal la institutul de istorie şi arheologie „A. D. Xenopol“ Iași (continuare în pag. a 2-a) __1 | Şi din piatră seacă... in mintea celor mai mulţi dintre noi noţiunea de silvicul­tură se rezumă doar la gospo­dărirea pădurilor. Prea puţini­i ştim că silvicultorii se străduie nu numai să adauge noi carate „aurului verde“, ci să pună în valoare şi celelalte bogăţii pe care le oferă fondul forestier. E vorba de vînat sau de fruc­tele de pădure, dar şi de alte produse rezultate nu chiar „de-a , gata“, ci ca urmare a unor­­ căutări şi eforturi meritorii. Deşi la prima vedere între sil-­­­vicultură şi apicultura nu exis-­i­­tă nici o tangenţă, iată că o­­coalele silvice ieşene şi-au for­­­­mat treptat o bogată zestre a­­^ picolă constituită din cîteva mii­­ de familii de albine. Iar acesta 5 nu e unicul exemplu. Sigur că­­ l pepinierele silvice sunt menite I să asigure in primul rînd mate- I rial săditor pentru împăduriri. 4 Asta nu i-a împiedicat însă pe i cei ce le gospodăresc să produc­­­că şi arbuşti ornamentali atît­­ de căutaţi pentru înfrumuseţa­­r­­ea spaţiilor verzi şi a curţilor.­­ Se spune că un succes atrage­­ după sine altele, iar în acest­­ caz afirmaţia se adevereşte în-5 trutatul. Fiindcă silvicultorii au­­ trecut apoi la cultivarea zme- t­urului și, în fine, la plantarea . G. COSTESCU (continuare în pag. 1­3-a)

Next