Flacăra Iaşului, aprilie 1979 (Anul 35, nr. 10108-10132)

1979-04-28 / nr. 10131

B I B L I O T I: C \ ICENTRALA lINIVLiR-< IT ARA „VI. HM IN­ESC II“ IAŞI Incurii Iosului Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul XXXV — Nr. 10 131 Simbătă, 28 aprilie 1979 4 pagini — 30 bani Proletari din toate ţările, unîţi-vâ! Şedinţa Comitetului Politic Executiv al C. C. al P. C. R. Vineri, 27 aprilie, sub preşedinţia to­varăşului Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Român, s-au desfăşurat lucrările şedinţei Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste Româ­nia, a prezentat o informare despre vizi­ta oficială de prietenie pe care a efec­tuat-o împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu şi ceilalţi membri ai delegaţiei • • ţării noastre, în perioada 8—25 aprilie, în Jamahiria Arabă Libiană Populară Socia­listă, Republica Gaboneză, Republica Populară Angola, Republica Zambia, Re­publica Populară Mozambic, Republica Burundi și Republica Democratică Sudan, precum și despre vizita de prietenie în Republica Arabă Egipt. In legătură cu această vizită, Comitetul Politic Executiv a adoptat o hotărîre care se dă publicității. ^ ------------------—— -------------------------------------------------- « « Ansambluri de locuințe din zona Nicolina Trecerea la o nouă calitate a activităţii economice-deviza întrecerii socialiste în întîmpinarea zilei de 1 Mai Optimizarea tehnologiilor, cale sigură de creştere a rentabilităţii Colectivul întreprinderii „Ţesătura“ pune un accent deosebit pe valorificarea su­perioară a materiilor prime şi a materialelor, pentru ob­ţinerea unor produse cu un Înalt grad de finisare şi cu o valoare de întrebuinţare sporită. Experienţa de pînă acum a demonstrat că a­­ceasta este o cale sigură de creştere a rentabilităţii în­treprinderii. Dealtfel, aces­te preocupări şi-au confir­mat valabilitatea încă din a­­nul trecut, an în care am îndeplinit indicatorul pro­ducţie netă în proporţie de 103,7 la sută, iar beneficiul — 100,4 la sută. Reducerea, pe toate căile, a cheltuielilor materiale, in­troducerea unor procedee tehnologice îmbunătăţite cu prilejul reproiectării produ­selor, creşterea productivi­tăţii muncii au constituit o­­biective de bază pe margi­nea cărora au avut loc am­ple dezbateri în organizaţii­le de partid, în adunarea generală a oamenilor mun­cii. De asemenea, acestea constituie principale criterii de apreciere în întrecerea socialistă pe 1973, de apre­ciere a bilanţului cu care întâmpinăm ziua de 1 Mai. îndeplinirea, în primul tri­mestru, a indicatorului pro­ducţie netă In proporţie de 108 la sută a fost influen­ţată pozitiv de depăşirea planului la producţia marfă (104,6 la sută) şi de reduce­rea substanţială a cheltuie­lilor materiale. Trebuie re­marcat faptul că reducerea cheltuielilor materiale cu 12 lei la 1000 de lei producţie marfă, faţă de nivelul pla­nificat, este urmare a ini­ţierii unor măsuri energice în toate compartimentele de ac­tivitate. In primul rînd, a­­cordăm o atenţie deosebită îmbunătăţirii tehnologiilor de fabricaţie şi utilizării u­­nor materii prime mai avan­tajoase din punct de vedere economic. In acest context amintim : îmbunătăţirea pro­cesului de filare a firelor Nm. 140, obţinîndu-se astfel fire superioare calitativ, micșorarea numărului de Ing. NICOLAE BARBULESCU, director tehnic la întreprinderea „Ţesătura“ Iași (continuare în pag. a 3-a) Peste prevederi Zootehniştii de ai Asoci­aţia economică intercoope­­ratistă pentru îngrăşarea tineretului taurin de la Paşcani întîmpină ziua de 1 Mai cu noi şi importante succese în muncă. De la în­ceputul anului şi pînă a­­cim­, ei au livrat suplimen­tar 260 de tăuraşi în gre­utate totală de 97 de tone. După cum ne-a informat row­­ing Ionel Enache, di­rectorul unităţii, colectivul de aici a obţinut în pri­mul trimestru al anului un beneficiu peste plan de 280 000 de lei. O contribu­ţie de preţ la obţinerea acestor rezultate a fost a­­dusă de muncitorii din fer­ma condusă de Ion Resiga, din rândul cărora s-au evi­denţiat în mod deosebit Mi­­hai Ungureanu, Neculai A­­gachi, Dumitru Eremia şi Tudor Nistor. ­ în opt ţări din Africa­­ în pagina a 3-a -----------­-------------------- — Unanimă adeziune, puternică satisfacţie ş i mîndrie pentru roadele bogate ale vizitei­­ tovarăşului Nicolae Ceauşescu ! Telegrame şi scrisori adresate C.C. al P.C.R.,­­ tovarăşului Nicolae Ceauşescu de oameni S ai muncii ieșeni S _________________________________ _ Ieri, la sediul C. C. al P. C. R., în cadrul unei solemnităţi Preşedintelui Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, i-a fost înminată o plachetă de aur cu efigia şefului statului român, un semn de profund omagiu din partea căpitanilor regenţi şi a Consiliului Mare şi General al Republicii San Marino, pentru laborioasa activitate consacrată păci, dezarmării, securităţii internaţionale, colaborării şi prieteniei între popoarele din întreaga lume Vineri dimineaţa, la sediul C.C. al P.C.R., a avut loc o solemnitate în cadrul căreia preşedintelui Republicii So­cialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, i-a fost înminată o plachetă de aur cu efigia şefului statului ro­mân, în semn de profund omagiu din partea căpitani­lor regenţi şi a Consiliului Mare şi General al Repu­blicii San Marino, pentru laborioasa activitate consa­crată păcii, dezarmării, secu­rităţii internaţionale, colabo­rării şi prieteniei între po­poarele din întreaga lume. La ceremonie au participat tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşul Ilie Verdeţ, alţi tovarăşi din conducerea de partid şi de stat. Au luat parte membrii delegaţiei Consiliului Mare şi General al Republicii San Marino, care ne vizi­tează ţara. In cuvîntul său, preşedin­tele Marii Adunări Naţiona­le, tovarăşul Nicolae Gio­­san, a mulțumit tovarăşului Nicolae Ceauşescu pentru primirea rezervată delegaţiei parlamentare sanmarineze. A­ceasta dovedeşte încă o da­tă importanţa pe care o a­­cordă rolului parlamentelor şi parlamentarilor în crea­rea unui climat de destinde­re, colaborare şi pace în în­treaga lume. In continuare au vorbit deputaţii sanmarinezi Giu­seppe Amici, Carlo Fran­­ciosi, Pietro Chiaruzzi, Gian Carlo Berardi, care au dat o înaltă apreciere politicii dinamice și constructive a (continuare în pag. a 4-a) CUVÎNTUL preşedintelui NICOLAE CEAUŞESCU Domnilor membri ai dele­gaţiei parlamentare sanma­rineze, Doresc să vă mulţumesc dumneavoastră, Consiliului Mare şi General al Republi­cii San Marino, precum şi căpitanilor regenţi pentru sa­lutările şi urările adresate. De asemenea, doresc să vă salut în mod cordial pe dumneavoastră şi să adresez un salut Consiliului Mare şi General şi căpitanilor re­genţi, împreună cu cele mai bune urări. Adresez, de ase­menea, în numele meu şi al poporului român, un căl­duros salut poporului prie­ten sanmarinez. Apreciez în mod deosebit hotărîrea luată de parlamen­tul dumneavoastră de a tri­mite o delegaţie parlamenta­ră din San Marino în Roma­nia pentru a exprima acor­dul deplin cu Apelul Marii Adunări Naţionale a R. S. România, privind dezarma­rea, destinderea şi pacea pe continentul nostru şi in lu­me. Doresc, de asemenea, să exprim cele mai vii mulţu­miri pentru medalia pe ca­re mi-aţi înm­înat-o în nu­mele căpitanilor regenţi şi al Consiliului Mare şi General. Văd în aceasta o expresie a aprecierii politicii României socialiste, a Marii Adunări Naţionale, a poporului ro­mân, consacrată dezvoltării relaţiilor de colaborare cu toate statele lumii, fără de­osebire de orînduire socială. Apelul adresat de Marea Adunare Naţională popoare­lor lumii, începînd cu repre­zentanţii acestora — parla­mentele —, porneşte de la voinţa nestrămutată a po­porului român de a trăi în pace şi colaborare cu toate naţiunile de pe glob. Noi considerăm că schimbările profunde produse pe arena internaţională, afirmarea cu tot mai mare putere a voin­ţei popoarelor de a fi libere, deplin stăpine pe bogăţiile naţionale şi de a folosi aces­te bogăţii în scopul dezvol­tării lor economice şi socia­le, al ridicării bunăstării proprii, constituie un factor determinant al evoluţiei lu­mii contemporane. In ciuda unor probleme complexe, a unor conflicte ce au apărut în diferite zone ale lumii, noi avem ferma convingere că războ­iul poate fi preîntîmpinat, că popoarele pot asigura o politică de destindere şi pa­ce. Tocmai pornind de la această convingere, Marea Adunare Naţională a Repu­blicii Socialiste România a adresat Apelul cunoscut, cu dorinţa de a întări colabo­rarea cu toate parlamentele lumii în vederea dezarmă­rii şi, în primul rînd, a dezarmării nucleare. Este necesar să facem to­tul pentru a opri cursa înarmărilor. In Europa tre­buie să acţionăm cu cea mai mare hotărîre pentru înfăp­tuirea documentelor semna­te la Helsinki, care consti­tuie un tot unitar. Trebuie să dezvoltăm puternic cola­borarea economică, ştiinţifi­că, tehnică, culturală între state, să trecem la hotărîri ferme de dezangajare mili­tară. Noi considerăm că po­poarelor europene le revine o mare răspundere în opri­rea cursei înarmărilor, în trecerea la dezarmare. Ţi­­n­înd seama că cele mai mari cheltuieli pentru înarmare­­« fac statele europe«« şi S.U­ A., că cele mai mari stocuri de armamente sunt acumulate în Europa, popoa­relor europene le revine » mare răspundere în faţa întregii omeniri, a viitoru­lui civilizaţiei însăşi, pen­tru oprirea cursei înarmă­rilor, pentru o politică de destindere şi pace. Intr-adevăr, în acest an s-a h­otărît sărbătorirea „A­­nului internaţional al copi­lului“. Cred că cel mai bun dar pe care l-am putea face copiilor, generaţiilor viitoa­re, este tocmai oprirea cursei înarmărilor, trecerea cu hotărîre la o politică de pace. Numai aşa vom pu­tea asigura copiilor liniştea, posibilitatea de a învăţa, de a-şi însuşi bunurile cultu­rii, de a munci, de a avea acces larg la cuceririle cele mai înalte ale ştiinţei şi ci­vilizaţiei. In acest sens ac­ţionează — şi este hotărît să acţioneze şi în viitor , guvernul român, poporul ro­mân, Marea Adunare Na­ţională, pentru înfăptuirea acestor obiective ! Trebuie să facem totul pentru a asigura respecta­rea cu stricteţe, în viaţa internaţională, a principiilor deplinei egalităţi în drep­turi, a independenţei şi su­veranităţii naţionale, neames­tecului în treburile interne şi colaborării pe baza inte­resului reciproc, renunţării cu­ desăvîrşire la forţă şi la ameninţarea cu forţa în re­laţiile dintre state. Noi ac­ţionăm pentru ca toate pro­blemele litigioase — oriunde ar apărea ele — să fie solu­ţionate numai şi numai pe calea tratativelor. Est® î*» interesul popoarelor, al des­tinderii şi păcii să s« re­nunţ« cu desăvîrşir» la ca­f continuar« in pag. a 4-a)

Next