Flacăra Iaşului, decembrie 1981 (Anul 37, nr. 10935-10961)

1981-12-30 / nr. 10960

Patria în sărbătoare Sărbătorim azi, mîndiri de ceea ce am realizat în anii socialismului şi în­crezători în forţele nons- tre unite, Ziua Republi­cii Socialiste România. Cu 34 de ani în urmă, la 30 Decembrie 1947, izbînd ca un vis secular, preluat din generaţie în genera­ţie de forţele înaintate ale societăţii, se instau­ra Republica pe pămîrrtul străbun al patriei. Era un moment de bilanţ al multor decenii de luptă revoluţionară, presărate cu numeroase sacrificii, comuniştii fiind cei ce s-au afirmat ca stegari şi cei mai fermi purtători ai acestui ideal al naţiunii. Era în acelaşi timp un în­ceput, începutul unei grandioase opere con­structive, care, în ultimii ÎS ani îndeosebi, avea să ridice România în rîndul ţărilor cu cea mai dina­mică dezvoltare. „Odată cu instaurarea Republicii — arăta tovarăşul NICOLAE CEAU­ŞESCU­ — trecînd la înfăptuirea revoluţiei socialiste, po­porul român, condus de partidul comunist, a li­chidat vechea orînduire socială, a înlăturat pen­tru totdeauna exploatarea omului de către om, cu­cerind victorii strălucite în toate domeniile con­strucţiei socialismului, parcurgînd un drum glo­rios, o întreagă epocă is­torică, înscriind cea mai măreaţă pagină din în­treaga sa istorie mile­nară“. Acest drum glorios nu a fost presărat cu flori. El a fost un drum al muncii neobosite, libere, dar susţinute, al luptei revoluţionare pentru în­vingerea greutăţilor, al depăşirii necontenite a ceea ce era vechi şi pe­rimat. Devenit, la cîteva luni de Republică, stăpîn al principalelor mijloace de producţie, nu numai producător, ci şi proprie­tar şi beneficiar al aces­tora, poporul român su­veran a ales calea mun­cii fără preget pentru sporirea avuţiei naţiona­le, pentru asigurarea de­plinei independenţe a (continuare în pag. a 3 a) ! Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Incurii Iaşului al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul XXXVIII — Nr. 10 960 Miercuri, 30 decembrie 1981 4 pagini — 30 bani Trăiască scumpa noastră patrie. Republica Socialistă România! Ieri, s-a desfăşurat în Capitală Adunarea de constituire a Comitetului naţional român „Oamenii de ştiinţă şi pacea" In prezenţa tovarăşei e­­vademieian doctor inginer Elena Ceauşescu, prim vice­­prim-ministru al guvernul®, preşedintele Consiliul® Na­ţional pentru Ştiinţă şi Teh­nologie, marţi s-a desfăşu­rat, la Bucureşti, adunarea de constituire a Comitetului naţional român „Oamenii de ştiinţă şi pacea“, la ca­re au luat parte reprezen­tanţi de seamă ai vieţii şti­inţifice din întreaga ţară — academicieni, conducători de institute de cercetare, proiectare şi inginerie teh­nologică, cadre didactice din învăţămîntul superior, cer­cetători, specialişti din u­­nităţi productive, oameni de cultură şi artă. Expresie a deplinei ade­ziuni a oamenilor de ştiin­ţă din patria noastră la înalta concepţie a secretaru­lui general al Partidului Comunist Român, preşedin­tele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, asupra probleme­lor păcii şi securităţii, des­tinderii şi cooperării In Eu­ropa şi in întreaga lume, făuririi unei lumi mai drep­te şi mai bune, fără arme şi fără războaie, constituirea noului organism se înscrie in amplul şi entuziastul răs­puns al poporului român la strălucitele iniţiative de pa­ce ale conducătorului iubit al partidului şi statului nos­tru. Crearea Comitetului, conturată cu prilejul sim­pozionului internaţional „Oa­menii de ştiinţă şi pacea“, desfăşurat în capitala Româ­niei, sub înaltul patro­naj al tovarăşului Nicolae Ceauşescu, la începutul lu­nii septembrie, evidenţiază hotărîrea savanţilor din ţa­ra noastră, a tuturor ce-şi desfăşoară activitatea în domeniul cercetării ştiin­­ţifice şi dezvoltării tehno­logice de a conlucra arta ca oamenii de ştiinţă «a* celelalte ţări nu lupta pen­­tru progres, pentru dezar­mare, pentru apărarea drep­tului fundamental al tu­turor naţiunilor la existenţă, pa­ce şi libertate. Comitet® este format d d«i reprezentanţi ai oameni­lor de ştiinţă din ţara noastră, aleşi la cadrul adunărilor desfăşurate In institutele centrale de cercetare şi at­­eademiile de profil, in­­rv­­stituţiile de invăţămînt su­perior, în uniuni şi asocia­ţii. El are menirea de a ac­ţiona, in spiritul poziţiei principiale a României, pes­­­tru soluţionarea marilor pro­bleme ale lumii contempo­rane, al strălucitelor frra­­ţiative de pace şi dezarma­re ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, aducîndu-şi con­tribuţia, In cadrul puterni­cului front mondial al sa­vanţilor, la adoptarea unor măsuri viabile pentru opri­rea cursei înarmărilor şi trecerea la dezarmarea ge­nerală, In primul rind la dezarmarea nucleară, pen­tru edificarea unei lumi a păcii, dreptăţii şi egalităţii între popoare. In cursul adunării şi-au găsit o elocvenţă expresia sentimentele de adîncă pre­ţuire faţă de prodigioasa activitate depusă de tovară­şa Elena Ceauşescu pe plan politic, ştiinţific, social, la­(continuare în pag. a 4-a) Cu prilejul celei de-a 34-a aniversări a Republicii şi al Anu­lui Nou 1982 (Republica. r­oComitetu­l judeţean Iaşi al P. C. R.­ ­ adresează organelor şi organizaţilor de­­ partid, comuniştilor, colectivelor de oameni­­ ai muncii, tuturor locuitorilor judeţului Iaşi­­ cele mai calde felicitări pentru realizările­­ obţinute în anul 1981, primul an al actualului­­ cincinal, urări de sănătate şi noi succese în­­ înfăptuirea sarcinilor ce revin judeţului Iaşi­­ din hotărîrile celui de-al XII-lea Congres al­­ Partidului Comunist Român, din cuvîntările­­ tovarăşului NICOLAE CEAUȘESCU, secretarul­­ general al partidului. LA MULȚI ANI ! Scăldată-n soare, -mbie cu azur tiepublica. Din nahul ei văzute, .Se limpezesc şi visele-n contur Şi vremea cu cărările-i ştiuta, Cît de măiestru-n piatră adîncite, Cioplite-n lemn sau dăltuiri-n vers. Cuvintele din inimă pornite Ce drept la alte inimi au de mers, Nu pot atita patos să cuprindă Și-atîtea noi balade cite sint In sufletul acestui vechi pămînt Cu umbre voievodale ce-l colindă. NICOLAE TATOMIRI­U Imagine din zona industrială a Iaşului, apreciată ca una moderne şi bine organizate platforme ■ de acest gen din ţară, dintre cele mai i­oto : S. LEONID L. ■ ■ GENERALUL KENAN EVREN, ŞEF DE STAT AL REPUBLICII TURCIA, VA EFECTUA O VIZITĂ DE STAT ÎN ROMÂNIA ».« Invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, preşedinte­­­le Republicii Socialiste România, generalul Kenan Evren, şef de stat al Republicii Turcia, va efectua o vizită Am stat în România în perioada 14—18 ianuarie 1982. IN REPUBLICĂ-BUNĂ PACE ! îmi place să visez aple­cat peste harta ţării, ur­mărind cu mintea toate cite ştiu că se intîmplă concomitent pe întreg cu­prinsul ei. Priviţi-o între celelalte vecine ,şi spuneţi dacă nu e un stejar cu frunzişul iod-ruaină între Negoiu şi Rarău, cu ra­muri în verdele sever al brazilor şi cu desenul ju­deţelor rotindu-se în co­roană ca păsările pădu­rii. Da, e un stejar ro­bust cuprînzînd cuiburi mari, cuiburi mici, adică oraşe, comune, sate, mi­lioane de cuiburi în care oamenii muncesc şi vi­sează. Am văzut undeva o hartă uriaşă in care, dacă apeşi pe un buton, se aprind sute de becu­­leţe, indicînd vetre de viaţă. Prin reducţie, mă o­­presc asupra judeţului nostru. Imi imaginez acel joc de-a harta şi apăs pe butonul memoriei. Se a­­prind lumini gingaşe şi încep să mi-i amintesc pe cei cu care am avut plă­cerea să stau de vorbă în acest an pe care ne pregătim a-l cinsti ca pe un bunic respectat ce fa­ce loc nepotului. Fiecare m­­aria lui de activitate îşi organizează viaţa ase­meni păsărilor care avea- AURELLEON ză­pal peste pai pentru geometria cuibului, reali­zed o construcţie deprin­să din milenii de expe­rienţă şi care va dura tot milenii, deşi aparent sînt atît de fragile. Cine­va acolo joi scutură co­pacul, trec furtunile prin frunze, se zbuciumă ste-­­jarul, dar cuiburile, pre­gătite pentru orice, re­zistă ori­sini refăcute. „Pe o mare liniştită ori­cine poate să navighez», spunea preşedintele Repu­blicii, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, într-o recen­tă expunere , un naviga­tor bun nu se teme in­să nici de furtună, navi­ghează şi in condiţii gre­le. Acţionind in mod re­voluţionar, partidul nos­tru trebuie să ştie să în­frunte orice greutăţi, ori­ce furtună şi să conducă poporul nostru spre îm­plinirea năzuinţelor sale supreme, spre făurirea so­cialismului şi comunismu­lui". Istoria, care ne-a dus de mină prin atitea genuni şi virtejuri, ne învaţă că sub casele noastre sunt alte tălpi de case, unele arse de năvălitori, altele spil­­cuite de türelme, dar toa­te rezidite după pojaruri, chiar dacă au fost pu­sa aceleaşi uşi de stejar cu răni de iatagane oto­mana în ţiţini. Şi ne mai invaţă Istoria că mai jos de (continuare în pag. a 3-a)!

Next