Flacăra Iaşului, decembrie 1981 (Anul 37, nr. 10935-10961)
1981-12-30 / nr. 10960
Patria în sărbătoare Sărbătorim azi, mîndiri de ceea ce am realizat în anii socialismului şi încrezători în forţele nons- tre unite, Ziua Republicii Socialiste România. Cu 34 de ani în urmă, la 30 Decembrie 1947, izbînd ca un vis secular, preluat din generaţie în generaţie de forţele înaintate ale societăţii, se instaura Republica pe pămîrrtul străbun al patriei. Era un moment de bilanţ al multor decenii de luptă revoluţionară, presărate cu numeroase sacrificii, comuniştii fiind cei ce s-au afirmat ca stegari şi cei mai fermi purtători ai acestui ideal al naţiunii. Era în acelaşi timp un început, începutul unei grandioase opere constructive, care, în ultimii ÎS ani îndeosebi, avea să ridice România în rîndul ţărilor cu cea mai dinamică dezvoltare. „Odată cu instaurarea Republicii — arăta tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU — trecînd la înfăptuirea revoluţiei socialiste, poporul român, condus de partidul comunist, a lichidat vechea orînduire socială, a înlăturat pentru totdeauna exploatarea omului de către om, cucerind victorii strălucite în toate domeniile construcţiei socialismului, parcurgînd un drum glorios, o întreagă epocă istorică, înscriind cea mai măreaţă pagină din întreaga sa istorie milenară“. Acest drum glorios nu a fost presărat cu flori. El a fost un drum al muncii neobosite, libere, dar susţinute, al luptei revoluţionare pentru învingerea greutăţilor, al depăşirii necontenite a ceea ce era vechi şi perimat. Devenit, la cîteva luni de Republică, stăpîn al principalelor mijloace de producţie, nu numai producător, ci şi proprietar şi beneficiar al acestora, poporul român suveran a ales calea muncii fără preget pentru sporirea avuţiei naţionale, pentru asigurarea deplinei independenţe a (continuare în pag. a 3 a) ! Proletari din toate ţările, uniţi-vă! Incurii Iaşului al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul XXXVIII — Nr. 10 960 Miercuri, 30 decembrie 1981 4 pagini — 30 bani Trăiască scumpa noastră patrie. Republica Socialistă România! Ieri, s-a desfăşurat în Capitală Adunarea de constituire a Comitetului naţional român „Oamenii de ştiinţă şi pacea" In prezenţa tovarăşei evademieian doctor inginer Elena Ceauşescu, prim viceprim-ministru al guvernul®, preşedintele Consiliul® Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, marţi s-a desfăşurat, la Bucureşti, adunarea de constituire a Comitetului naţional român „Oamenii de ştiinţă şi pacea“, la care au luat parte reprezentanţi de seamă ai vieţii ştiinţifice din întreaga ţară — academicieni, conducători de institute de cercetare, proiectare şi inginerie tehnologică, cadre didactice din învăţămîntul superior, cercetători, specialişti din unităţi productive, oameni de cultură şi artă. Expresie a deplinei adeziuni a oamenilor de ştiinţă din patria noastră la înalta concepţie a secretarului general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, asupra problemelor păcii şi securităţii, destinderii şi cooperării In Europa şi in întreaga lume, făuririi unei lumi mai drepte şi mai bune, fără arme şi fără războaie, constituirea noului organism se înscrie in amplul şi entuziastul răspuns al poporului român la strălucitele iniţiative de pace ale conducătorului iubit al partidului şi statului nostru. Crearea Comitetului, conturată cu prilejul simpozionului internaţional „Oamenii de ştiinţă şi pacea“, desfăşurat în capitala României, sub înaltul patronaj al tovarăşului Nicolae Ceauşescu, la începutul lunii septembrie, evidenţiază hotărîrea savanţilor din ţara noastră, a tuturor ce-şi desfăşoară activitatea în domeniul cercetării ştiinţifice şi dezvoltării tehnologice de a conlucra arta ca oamenii de ştiinţă «a* celelalte ţări nu lupta pentru progres, pentru dezarmare, pentru apărarea dreptului fundamental al tuturor naţiunilor la existenţă, pace şi libertate. Comitet® este format d d«i reprezentanţi ai oamenilor de ştiinţă din ţara noastră, aleşi la cadrul adunărilor desfăşurate In institutele centrale de cercetare şi ateademiile de profil, inrvstituţiile de invăţămînt superior, în uniuni şi asociaţii. El are menirea de a acţiona, in spiritul poziţiei principiale a României, pestru soluţionarea marilor probleme ale lumii contemporane, al strălucitelor frraţiative de pace şi dezarmare ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, aducîndu-şi contribuţia, In cadrul puternicului front mondial al savanţilor, la adoptarea unor măsuri viabile pentru oprirea cursei înarmărilor şi trecerea la dezarmarea generală, In primul rind la dezarmarea nucleară, pentru edificarea unei lumi a păcii, dreptăţii şi egalităţii între popoare. In cursul adunării şi-au găsit o elocvenţă expresia sentimentele de adîncă preţuire faţă de prodigioasa activitate depusă de tovarăşa Elena Ceauşescu pe plan politic, ştiinţific, social, la(continuare în pag. a 4-a) Cu prilejul celei de-a 34-a aniversări a Republicii şi al Anului Nou 1982 (Republica. roComitetul judeţean Iaşi al P. C. R. adresează organelor şi organizaţilor de partid, comuniştilor, colectivelor de oameni ai muncii, tuturor locuitorilor judeţului Iaşi cele mai calde felicitări pentru realizările obţinute în anul 1981, primul an al actualului cincinal, urări de sănătate şi noi succese în înfăptuirea sarcinilor ce revin judeţului Iaşi din hotărîrile celui de-al XII-lea Congres al Partidului Comunist Român, din cuvîntările tovarăşului NICOLAE CEAUȘESCU, secretarul general al partidului. LA MULȚI ANI ! Scăldată-n soare, -mbie cu azur tiepublica. Din nahul ei văzute, .Se limpezesc şi visele-n contur Şi vremea cu cărările-i ştiuta, Cît de măiestru-n piatră adîncite, Cioplite-n lemn sau dăltuiri-n vers. Cuvintele din inimă pornite Ce drept la alte inimi au de mers, Nu pot atita patos să cuprindă Și-atîtea noi balade cite sint In sufletul acestui vechi pămînt Cu umbre voievodale ce-l colindă. NICOLAE TATOMIRIU Imagine din zona industrială a Iaşului, apreciată ca una moderne şi bine organizate platforme ■ de acest gen din ţară, dintre cele mai ioto : S. LEONID L. ■ ■ GENERALUL KENAN EVREN, ŞEF DE STAT AL REPUBLICII TURCIA, VA EFECTUA O VIZITĂ DE STAT ÎN ROMÂNIA ».« Invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, generalul Kenan Evren, şef de stat al Republicii Turcia, va efectua o vizită Am stat în România în perioada 14—18 ianuarie 1982. IN REPUBLICĂ-BUNĂ PACE ! îmi place să visez aplecat peste harta ţării, urmărind cu mintea toate cite ştiu că se intîmplă concomitent pe întreg cuprinsul ei. Priviţi-o între celelalte vecine ,şi spuneţi dacă nu e un stejar cu frunzişul iod-ruaină între Negoiu şi Rarău, cu ramuri în verdele sever al brazilor şi cu desenul judeţelor rotindu-se în coroană ca păsările pădurii. Da, e un stejar robust cuprînzînd cuiburi mari, cuiburi mici, adică oraşe, comune, sate, milioane de cuiburi în care oamenii muncesc şi visează. Am văzut undeva o hartă uriaşă in care, dacă apeşi pe un buton, se aprind sute de beculeţe, indicînd vetre de viaţă. Prin reducţie, mă opresc asupra judeţului nostru. Imi imaginez acel joc de-a harta şi apăs pe butonul memoriei. Se aprind lumini gingaşe şi încep să mi-i amintesc pe cei cu care am avut plăcerea să stau de vorbă în acest an pe care ne pregătim a-l cinsti ca pe un bunic respectat ce face loc nepotului. Fiecare maria lui de activitate îşi organizează viaţa asemeni păsărilor care avea- AURELLEON zăpal peste pai pentru geometria cuibului, realized o construcţie deprinsă din milenii de experienţă şi care va dura tot milenii, deşi aparent sînt atît de fragile. Cineva acolo joi scutură copacul, trec furtunile prin frunze, se zbuciumă ste-jarul, dar cuiburile, pregătite pentru orice, rezistă orisini refăcute. „Pe o mare liniştită oricine poate să navighez», spunea preşedintele Republicii, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, într-o recentă expunere , un navigator bun nu se teme insă nici de furtună, navighează şi in condiţii grele. Acţionind in mod revoluţionar, partidul nostru trebuie să ştie să înfrunte orice greutăţi, orice furtună şi să conducă poporul nostru spre împlinirea năzuinţelor sale supreme, spre făurirea socialismului şi comunismului". Istoria, care ne-a dus de mină prin atitea genuni şi virtejuri, ne învaţă că sub casele noastre sunt alte tălpi de case, unele arse de năvălitori, altele spilcuite de türelme, dar toate rezidite după pojaruri, chiar dacă au fost pusa aceleaşi uşi de stejar cu răni de iatagane otomana în ţiţini. Şi ne mai invaţă Istoria că mai jos de (continuare în pag. a 3-a)!