Flacăra Iaşului, mai 1984 (Anul 40, nr. 11683-11708)

1984-05-29 / nr. 11706

BIBLIOTECA I CENT­RAI­­A UNIVERSITARĂ ,M. EMINESCU* IASI fcnilm­afl riln .m­atf. ţările, mtlfj­Qssggjgsfi­gan al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul XL — Nr. II 706 Marti, 29 mai 1984 !* 4 pagini — 50 bani Canalul Dunăre-Marea Neagră — grandioasă realizare epocală a poporului român 26 mai 1984 — zi care a in­trat în istoria contemporană a patriei noastre socialiste. In a­­ceastă zi, conducătorul parti­dului si statului, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU,­­ a inaugurat Canalul Dunăre— Marea Neagră, grandioasă re­alizare epocală a poporului ro­mân. Noua magistrală fluvia­lă, în lungime de 64 de kilo­metri, va scurta drumul nave­lor de transport spre mare cu 400 de kilometri şi va asigura apa necesară irigaţiilor pe 220 de mii de hectare. Anual, pe canal vor fi transportate 80 de milioane de tone de mărfuri. înfăptuirea unei opere de o asemenea amploare este strîns legată de prefacerile înnoitoa­re care au avut loc în socie­tatea noastră socialistă, de dezvoltarea impetuoasă a eco­nomiei naţionale după Con­gresul al IX-lea al partidului. La baza deciziei privind con­strucţia Canalului Dunăre- Marea Neagră, într-o nouă vi­ziune tehnico-economică,­ de înaltă eficienţă, se află gândi­rea cutezătoare a secretarului general al partidului. Realiza­rea canalului, a subliniat to­varăşul Nicolae Ceauşescu în cuvîntarea rostită la marea a­­dunare populară de la Agigea, a cerut o muncă intensă, de multe ori grea, eroică — aş pu­tea spune. Dar trebuie să men­ţionez, cu multă satisfacţie, că toţi cei care au lucrat la rea­lizarea lui şi-au îndeplinit cu cinste misiunea încredinţată de partid, de statul nostru socia­list, de popor. In această e­­popee, mai sublinia secretarul general al partidului, s-au unit dîrzenia, munca, priceperea, ştiinţa, tehnica avansată şi cutezanţa revoluţionară, hotă­­rîrea întregului popor de a făuri cu succes comunismul pe pămîntul României. Noi, ieşenii, sîntem mîndri că, împreună cu întregul po­por, ne-am adus contribuţia cerută la construirea şi darea în exploatare a Canalului Du­năre—-Marea Neagră. Din ju­deţul nostru au lucrat la noua magistrală albastră peste 2 006 de tineri , muncitori, stu­denţi şi elevi, care, pentru realizările obţinute, au primit 14 diplome de onoare ale Co­mitetului Central al U.T.C. Ia­şul şi-a adus o contribuţie tehnică pe măsura industri­ei sale. Numai întreprin­derea mecanică „Nicolina“ a livrat direct pentru exe­cutarea lucrărilor la canal 16 autoscrepcre de 11—14 m.cu 4 autogredere de 180 C.P., peste 40 de rulouri compactoare-vi­­bratoare, 5 instalaţii de mix­turi asfaltice, o centrală de be­ton de 45 m.c. pe oră şi multe altele. Numărul utilajelor fa­bricate la „Nicolina“ şi care au efectuat lucrări la construirea canalului este însă mult mai mare, ele intrînd în dotarea unor unităţi de construcţii ca­re au participat la deschide­rea noului drum spre Marea Neagră. Alături de maşinile şi utilajele specifice furnizate de industria ieşeană au participat şi peste 220 de autobasculante de mare tonaj, împreună cu 600 de muncitori şi tehnicieni de la I.T.A. Contribuţia ieşeană se remar­că şi în crearea unor condiţii optime de exploatare a canalu­lui. Astfel, întreprinderea „Tehnoton“ a livrat camere de televiziune cu circuit închis, care asigură o bună suprave­ghere a circulaţiei vaselor în zonele cele mai aglomerate. In ţara noastră s-au con­struit multe oraşe şi sate noi, au apărut uriaşe platforme in­dustriale, dar, remarca secre­tarul general al partidului, nici una din aceste realizări nu egalează măreaţa realizare Canalul Dunăre—Marea Nea­gră, care constituie un simbol al forţei, al spiritului revolu­ţionar al poporului nostru. Această nouă magistrală va rămîne permanent ca o mărtu­rie vie a capacităţii creatoare a poporului, a societăţii noas­tre socialiste, a generaţiei noastre, a „Epocii Ceauşescu“. Oamenii muncii din munici­piul şi judeţul Iaşi, împreună cu oamenii muncii din întrea­ga ţară, îşi exprimă bucuria şi mîndria patriotică de a fi fost martori şi participanţi activi la înfăptuirea acestei măreţe construcţii care a schimbat cursul Dunării şi aduc, încă o dată, un fierbinte omagiu con­ducătorului iubit, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de­ numele căruia se leagă cele mai im­portante realizări ale construc­ţiei socialiste pe pămîntul României. In acest an jubiliar, colectivele de muncă din mu­nicipiul şi judeţul Iaşi se an­gajează ferm în faţa partidu­lui, a secretarului său gene­ral, că vor face totul pentru a îndeplini în cele mai bune condiţii planul pe 1984 şi pe întregul cincinal, că vor con­tribui şi de acum înainte la construirea altor obiective grandioase, necesare ridicării patriei noastre pe noi culmi de civilizaţie şi progres. | Azi în P­iaţa Unirii din Iaşi Foto : P. Todică Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, va efectua o vizită de lucru în U.R.S.S. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, va efectua, la invitaţia C.C. al P.C.U.S. şi a Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., o vizită de lucru în Uniunea Sovietica, la începutul lunii iunie 1984. Participînd activ la întrecerea socia­listă, un număr de 32 de unităţi econo­mice din municipiul şi judeţul Iaşi au îndeplinit înainte de termen planul pro­ducţiei industriale­­marfă pe cinci luni. In rîndul unităţilor fruntaşe se află în­treprinderea de an­tibiotice, întreprin­derea de materia­le de construcţii, I.U.P.S.R., „Texti­ Anul 40 al marilor noastre victorii, sub conducerea partidului 32 de unităţi economice au îndeplinit planul pe cinci luni la“, U.R.C.U.M.­E., precum şi Întreprin­derea de tricotaje şi perdele şi I.T.R.D. din Paşcani etc. îm­preună, cele 32 de unităţi vor realiza, pînă la sfîrşitul lu­nii mai, o producţie suplimentară de peste 150 de milioa­ne de lei. Se vor produce peste pre­vederile planului medicamente, pa­nouri pentru locu­inţe, maşini şi utila­je, aparatură de control, ţesături, tri­cotaje, perdele şi altele. La baza succeselor înregistrate de­ în­treprinderile amin­tite se află buna or­ganizare a produc­ţiei, creşterea pro­ductivităţii muncii, răspunderea perso­nală a muncitorilor şi specialiştilor pen­tru îndeplinirea pla­nului şi angajamen­telor. • • ■ • • S-au încheiat lucrările de împăduriri Locuitorii judeţu­lui Iaşi au reuşit să realizeze, în această primăvară, planul de împăduriri la fondul silvic comu­nal pentru întreg a­­nul 1984. După cum ne-a informat tova­răşul Ioan Mătă­­saru, inginer cu pro­bleme de specialita­te din cadrul secţiei de control, adminis­traţie locală şi se­cretariat de la Con­siliul popular jude­ţean, cetăţenii au plantat cu specii re­pede crescătoare, a­­decvate zonei geo­grafice în care ne aflăm, 102 ha (plan -­ 95) în teren fo­restier şi 103 ha (sarcină de plan de­partamentală, 100 ha) In terenuri de­gradate improprii a­­griculturii. Totoda­tă, ei au amenajat 15 ha de pepiniere pentru producerea materialului săditor necesar viitoarelor campanii de împă­duriri. In acelaşi timp, locuitorii ju­deţului au plantat, pe lingă fondul sil­vic comunal, alte 7 ha de răchitării cu specii selecționate, de mare productivi­tate, ceea ce a făcut ca suprafața ocupa­tă cu astfel de cul­turi să ajungă la 60 de ha. • • In pagina a 3-a Sport Pentru obţinerea unei recolte bogate în acest an, nici o întîrziere la muncile cîmpului i Dun^JTmaia^, pentru unii agricultori — o zi ciştigată, pentru alţii— o zi pierdută SI Din nou în brazdă, imediat ce s-au zvîntat primele suprafeţe H Şi cu sapele, şi cu cultivatoarele în lanurile de culturi prăşitoare . La C.A.P. Scinteia, exemplul mecanizatorilor n-a fost urmat şi de către cooperatori După precipitaţiile abundente căzute în ultima perioadă, du­minică, în multe unităţi agricole din judeţul nostru, muncile cîmpului au putut fi reluate. De altfel, în acest scop, birou­rile de coordonare a activităţii politice şi organizatorice ale consiliilor unice agroindustria­le, conducerile de unităţi au luat măsurile cuvenite pentru mobilizarea tuturor forţelor la lucru în vederea recuperării restanţelor de la lucrările agri­cole de sezon. La C.A.P. Prisă­­cani, încă din primele ore ale dimineţii de duminică, circa 150 de cooperatori s-au prezentat la muncă la grădina de legu­me. După cum ne spunea ingi­nerul Nicolae Balcan, preşedin­tele unităţii, o parte din forţe a continuat plantarea legume­lor pe ultimele suprafeţe. Alţi cooperatori au trecut la cea de a treia udare a legumelor din solarii. In aceeaşi zi, 50 de coo­peratori au fost mobilizaţi la adunatul lucernei, pînă seara reuşind să strîngă nutreţul de pe circa 30 de hectare. Prezenţi la datorie au fost duminică şi cooperatorii de la C.A.P. Grozeşti. De la Elena Flondor, secretara comitetului comunal de partid, aflăm că şi aici legumicultorii au continuat plantarea vinetelor în cîmp şi irigarea legumelor din solarii. Cele mai multe forţe, în spe­cial bărbaţii, au lucrat la con­solidarea digului local pentru protejarea celor 80 de hectare de fîneaţă şi 40 de hectare de lucernă împotriva inundaţiilor. „Aceste suprafeţe, ne spunea ing. Ion Iacob, preşedintele u­­nităţii, se află între digul local şi cel naţional. Datorită inter­venţiei operative a oamenilor, apele destul de mari ale Prutu­lui au putut fi stăvilite“. La C.A.P. Scinteia s-a putut lucra duminică în cîmp şi cu forţele mecanice. Inginerul Mi­­hai Zaharia, preşedintele uni- ANDREI BRATU (continuare în pag. a 2-a)

Next