Flacăra Iaşului, mai 1984 (Anul 40, nr. 11683-11708)
1984-05-29 / nr. 11706
BIBLIOTECA I CENTRAIA UNIVERSITARĂ ,M. EMINESCU* IASI fcnilmafl riln .matf. ţările, mtlfjQssggjgsfigan al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Anul XL — Nr. II 706 Marti, 29 mai 1984 !* 4 pagini — 50 bani Canalul Dunăre-Marea Neagră — grandioasă realizare epocală a poporului român 26 mai 1984 — zi care a intrat în istoria contemporană a patriei noastre socialiste. In această zi, conducătorul partidului si statului, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, a inaugurat Canalul Dunăre— Marea Neagră, grandioasă realizare epocală a poporului român. Noua magistrală fluvială, în lungime de 64 de kilometri, va scurta drumul navelor de transport spre mare cu 400 de kilometri şi va asigura apa necesară irigaţiilor pe 220 de mii de hectare. Anual, pe canal vor fi transportate 80 de milioane de tone de mărfuri. înfăptuirea unei opere de o asemenea amploare este strîns legată de prefacerile înnoitoare care au avut loc în societatea noastră socialistă, de dezvoltarea impetuoasă a economiei naţionale după Congresul al IX-lea al partidului. La baza deciziei privind construcţia Canalului Dunăre- Marea Neagră, într-o nouă viziune tehnico-economică, de înaltă eficienţă, se află gândirea cutezătoare a secretarului general al partidului. Realizarea canalului, a subliniat tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cuvîntarea rostită la marea adunare populară de la Agigea, a cerut o muncă intensă, de multe ori grea, eroică — aş putea spune. Dar trebuie să menţionez, cu multă satisfacţie, că toţi cei care au lucrat la realizarea lui şi-au îndeplinit cu cinste misiunea încredinţată de partid, de statul nostru socialist, de popor. In această epopee, mai sublinia secretarul general al partidului, s-au unit dîrzenia, munca, priceperea, ştiinţa, tehnica avansată şi cutezanţa revoluţionară, hotărîrea întregului popor de a făuri cu succes comunismul pe pămîntul României. Noi, ieşenii, sîntem mîndri că, împreună cu întregul popor, ne-am adus contribuţia cerută la construirea şi darea în exploatare a Canalului Dunăre—-Marea Neagră. Din judeţul nostru au lucrat la noua magistrală albastră peste 2 006 de tineri , muncitori, studenţi şi elevi, care, pentru realizările obţinute, au primit 14 diplome de onoare ale Comitetului Central al U.T.C. Iaşul şi-a adus o contribuţie tehnică pe măsura industriei sale. Numai întreprinderea mecanică „Nicolina“ a livrat direct pentru executarea lucrărilor la canal 16 autoscrepcre de 11—14 m.cu 4 autogredere de 180 C.P., peste 40 de rulouri compactoare-vibratoare, 5 instalaţii de mixturi asfaltice, o centrală de beton de 45 m.c. pe oră şi multe altele. Numărul utilajelor fabricate la „Nicolina“ şi care au efectuat lucrări la construirea canalului este însă mult mai mare, ele intrînd în dotarea unor unităţi de construcţii care au participat la deschiderea noului drum spre Marea Neagră. Alături de maşinile şi utilajele specifice furnizate de industria ieşeană au participat şi peste 220 de autobasculante de mare tonaj, împreună cu 600 de muncitori şi tehnicieni de la I.T.A. Contribuţia ieşeană se remarcă şi în crearea unor condiţii optime de exploatare a canalului. Astfel, întreprinderea „Tehnoton“ a livrat camere de televiziune cu circuit închis, care asigură o bună supraveghere a circulaţiei vaselor în zonele cele mai aglomerate. In ţara noastră s-au construit multe oraşe şi sate noi, au apărut uriaşe platforme industriale, dar, remarca secretarul general al partidului, nici una din aceste realizări nu egalează măreaţa realizare Canalul Dunăre—Marea Neagră, care constituie un simbol al forţei, al spiritului revoluţionar al poporului nostru. Această nouă magistrală va rămîne permanent ca o mărturie vie a capacităţii creatoare a poporului, a societăţii noastre socialiste, a generaţiei noastre, a „Epocii Ceauşescu“. Oamenii muncii din municipiul şi judeţul Iaşi, împreună cu oamenii muncii din întreaga ţară, îşi exprimă bucuria şi mîndria patriotică de a fi fost martori şi participanţi activi la înfăptuirea acestei măreţe construcţii care a schimbat cursul Dunării şi aduc, încă o dată, un fierbinte omagiu conducătorului iubit, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de numele căruia se leagă cele mai importante realizări ale construcţiei socialiste pe pămîntul României. In acest an jubiliar, colectivele de muncă din municipiul şi judeţul Iaşi se angajează ferm în faţa partidului, a secretarului său general, că vor face totul pentru a îndeplini în cele mai bune condiţii planul pe 1984 şi pe întregul cincinal, că vor contribui şi de acum înainte la construirea altor obiective grandioase, necesare ridicării patriei noastre pe noi culmi de civilizaţie şi progres. | Azi în Piaţa Unirii din Iaşi Foto : P. Todică Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, va efectua o vizită de lucru în U.R.S.S. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, va efectua, la invitaţia C.C. al P.C.U.S. şi a Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., o vizită de lucru în Uniunea Sovietica, la începutul lunii iunie 1984. Participînd activ la întrecerea socialistă, un număr de 32 de unităţi economice din municipiul şi judeţul Iaşi au îndeplinit înainte de termen planul producţiei industrialemarfă pe cinci luni. In rîndul unităţilor fruntaşe se află întreprinderea de antibiotice, întreprinderea de materiale de construcţii, I.U.P.S.R., „Texti Anul 40 al marilor noastre victorii, sub conducerea partidului 32 de unităţi economice au îndeplinit planul pe cinci luni la“, U.R.C.U.M.E., precum şi Întreprinderea de tricotaje şi perdele şi I.T.R.D. din Paşcani etc. împreună, cele 32 de unităţi vor realiza, pînă la sfîrşitul lunii mai, o producţie suplimentară de peste 150 de milioane de lei. Se vor produce peste prevederile planului medicamente, panouri pentru locuinţe, maşini şi utilaje, aparatură de control, ţesături, tricotaje, perdele şi altele. La baza succeselor înregistrate de întreprinderile amintite se află buna organizare a producţiei, creşterea productivităţii muncii, răspunderea personală a muncitorilor şi specialiştilor pentru îndeplinirea planului şi angajamentelor. • • ■ • • S-au încheiat lucrările de împăduriri Locuitorii judeţului Iaşi au reuşit să realizeze, în această primăvară, planul de împăduriri la fondul silvic comunal pentru întreg anul 1984. După cum ne-a informat tovarăşul Ioan Mătăsaru, inginer cu probleme de specialitate din cadrul secţiei de control, administraţie locală şi secretariat de la Consiliul popular judeţean, cetăţenii au plantat cu specii repede crescătoare, adecvate zonei geografice în care ne aflăm, 102 ha (plan - 95) în teren forestier şi 103 ha (sarcină de plan departamentală, 100 ha) In terenuri degradate improprii agriculturii. Totodată, ei au amenajat 15 ha de pepiniere pentru producerea materialului săditor necesar viitoarelor campanii de împăduriri. In acelaşi timp, locuitorii judeţului au plantat, pe lingă fondul silvic comunal, alte 7 ha de răchitării cu specii selecționate, de mare productivitate, ceea ce a făcut ca suprafața ocupată cu astfel de culturi să ajungă la 60 de ha. • • In pagina a 3-a Sport Pentru obţinerea unei recolte bogate în acest an, nici o întîrziere la muncile cîmpului i Dun^JTmaia^, pentru unii agricultori — o zi ciştigată, pentru alţii— o zi pierdută SI Din nou în brazdă, imediat ce s-au zvîntat primele suprafeţe H Şi cu sapele, şi cu cultivatoarele în lanurile de culturi prăşitoare . La C.A.P. Scinteia, exemplul mecanizatorilor n-a fost urmat şi de către cooperatori După precipitaţiile abundente căzute în ultima perioadă, duminică, în multe unităţi agricole din judeţul nostru, muncile cîmpului au putut fi reluate. De altfel, în acest scop, birourile de coordonare a activităţii politice şi organizatorice ale consiliilor unice agroindustriale, conducerile de unităţi au luat măsurile cuvenite pentru mobilizarea tuturor forţelor la lucru în vederea recuperării restanţelor de la lucrările agricole de sezon. La C.A.P. Prisăcani, încă din primele ore ale dimineţii de duminică, circa 150 de cooperatori s-au prezentat la muncă la grădina de legume. După cum ne spunea inginerul Nicolae Balcan, preşedintele unităţii, o parte din forţe a continuat plantarea legumelor pe ultimele suprafeţe. Alţi cooperatori au trecut la cea de a treia udare a legumelor din solarii. In aceeaşi zi, 50 de cooperatori au fost mobilizaţi la adunatul lucernei, pînă seara reuşind să strîngă nutreţul de pe circa 30 de hectare. Prezenţi la datorie au fost duminică şi cooperatorii de la C.A.P. Grozeşti. De la Elena Flondor, secretara comitetului comunal de partid, aflăm că şi aici legumicultorii au continuat plantarea vinetelor în cîmp şi irigarea legumelor din solarii. Cele mai multe forţe, în special bărbaţii, au lucrat la consolidarea digului local pentru protejarea celor 80 de hectare de fîneaţă şi 40 de hectare de lucernă împotriva inundaţiilor. „Aceste suprafeţe, ne spunea ing. Ion Iacob, preşedintele unităţii, se află între digul local şi cel naţional. Datorită intervenţiei operative a oamenilor, apele destul de mari ale Prutului au putut fi stăvilite“. La C.A.P. Scinteia s-a putut lucra duminică în cîmp şi cu forţele mecanice. Inginerul Mihai Zaharia, preşedintele uni- ANDREI BRATU (continuare în pag. a 2-a)