Flacăra Iaşului, aprilie 1988 (Anul 44, nr. 12896-12921)

1988-04-21 / nr. 12913

­ t Vizita oficială de prietenie a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, în Republica Populară Mongolă Convorbiri oficiale La Ulan Bator au avut loc, miercuri, 20 aprilie, convorbiri oficiale între tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socia­liste România, tovarăşa Elena Ceauşescu şi tovarăşul Jambîn Batmunh, secretar general al Comitetului Central al Parti­dului Popular Revoluţionar Mongol, preşedintele Prezidiului Marelui Hural Popular al Re­publicii Populare Mongole. In timpul convorbirilor, tova­răşul Nicolae Ceauşescu şi to­varăşul Jambîn Batmunh au procedat la o informare reci­procă cu privire la activita­tea şi preocupările celor două partide pentru înfăptuirea ho­­tărîrilor stabilite de Congresul al XIII-lea al P.C.R., şi, res­pectiv, Congresul al XIX-lea al P.P.R.M., la mersul con­strucţiei socialiste în România şi Mongolia şi au avut un larg schimb de opinii în probleme bilaterale, precum şi în legă­tură cu aspecte actuale ale vie­ţii politice mondiale. S-a subliniat cu satisfacţie că relaţiile dintre Partidul Co­munist Român şi Partidul (continuare în pag. a 4-a) Ceremonia solemnă a laminării Ordinului Sul­e Bator Tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, i-a fost în­minat, miercuri, in cadrul unei ceremonii solemne, Ordinul Sule Bator, cea mai înaltă distincţie a Republicii Populare Mongole, de către to­varăşul Jambîn Batmunh, se­cretar general a­ . C. al Parti­dului Popular Revoluţionar Mongol, preşedintele Prezidiu­lui Marelui Hural Popular al R. P. Mongole. La ceremonie a participat to­varăşa Elena Ceauşescu. Au fost prezenţi tovarăşii Ştefan Andrei, Silviu Curticea­­nu, Ioan Totu. Au luat parte membri ai con­ducerii de partid şi de stat a R. P. Mongole. Solemnitatea, în cadrul că­reia au luat cuvîntul tovarăşul Jambîn Batmunh şi tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a pus în e­­videnţă înalta apreciere, stima şi preţuirea deosebită de care se bucură România socialistă, Partidul Comunist Român, ac­tivitatea revoluţionară a condu­cătorului partidului şi statului nostru, închinată fericirii po­porului nostru, cauzei socialis­mului şi păcii, a reliefat prie­tenia dintre partidele, ţările şi popoarele noastre. Mitingul Cu prilejul vizitei oficiale de prietenie pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, o efectuează în Mongolia, la in­vitaţia tovarăşului Jambîn Bat­­rh­unii, secretar general al Co­mitetului Central al Partidului Popular Revoluţionar Mongol, preşedintele Prezidiului Marelui Hural Popular al Republicii Populare Mongole, miercuri du­­pă-amiază a avut loc, la Ulan Bator, un mare miting al prie­teniei româno-mongole. La sosirea in sală, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşul Jambîn Batmunh au fost în­­tîmpinaţi cu multă însufleţire de participanţii la miting. S-a a­­plaudat îndelung, cu putere, pentru prietenia şi colaborarea rodnică dintre cele două parti­de, ţări şi popoare, (continuare în pag. a 4-a) prieteniei româno-mongole i t \ \ \ ­­s­s \s\ s­s­s în­t­repri­nderea „Ţesătura" .... * Electronica în sprijinul creşterii calităţii produselor Acţiunile de modernizare a fabricaţiei la întreprinderea „Ţesătura“ din Iaşi au în ve­dere şi măsuri de îmbunătăţire continuă a calităţii produselor. O asemenea măsură, finaliza­tă recent de un colectiv de specialişti din atelierul de e­­lectronică al unităţii, din care fac parte inginerii H. Grim­berg şi Gruia Sonohat, are ca obiectiv prevenirea defectelor cauzate de ruperea firelor de urzeală la operaţia de încleiat şi urzit şi, prin a­­ceasta, îmbunătăţirea­ calităţii ţesăturilor. Este vorba despre conceperea şi realizarea unui palpator de fir, cu fotocelulă optoelectronică, aparat care a înlocuit vechiul veghetor de fir, electromecanic, mai puţin sensibil la sesizarea defectelor. Idei şi teze fundamentale din gîndirea revoluţionară a secretarului general al partidului Agricultura, ramură de bază a economiei noastre naţionale Construirea societăţii socia­liste multilateral dezvoltate în ţara noastră, obiectiv fundamen­tal pentru a cărui realizare Partidul Comunist Român mo­bilizează energia creatoare a întregului popor, presupune realizarea unor însemnate trans­formări înnoitoare în toate ra­­murile şi sectoarele de activi­tate. Marile prefaceri revolu­ţionare care au avut loc în agricultură sunt rodul concep­ţiei unitare, clarvăzătoare, profund ştiinţifice a partidului nostru, izvorîte din cunoaşte­rea şi analiza condiţiilor con­crete din România. Este meritul secretarului ge­neral al partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, de a fi formulat teza potrivit căreia, în condiţiile ţării noastre, agri­cultura este o ramură de bază a economiei, alături de indus­trie. De asemenea, secretarul general al partidului a subli­niat încă de la Plenara Comite­tului Central al Partidului Co­munist Român din noiembrie 1965 că încheierea procesului de cooperativizare este numai punc­tul de plecare pentru progre­sul agriculturii şi că formarea unei agriculturi intensive ne­cesită fonduri corespunzătoare pentru modernizarea proceselor de producţie. în evoluţia agriculturii pe treptele intensivizării şi mo­dernizării, un rol deosebit l-au avut măsurile adoptate după Congresul al IX-lea al Parti­dului Comunist Român, cînd s-a trecut cu hotărîre la înlă­turarea unor tendinţe de sub­apreciere a rolului acestei ra­muri, manifestate în perioada anterioară. Reconsiderarea lo­cului agriculturii în economia naţională a însemnat o sporire substanţială a investiţiilor des­tinate lucrărilor de îmbunătă­ţiri funciare, îndeosebi irigaţii­lor, mecanizării, construirii u­­nui mare număr de complexe zootehnice moderne etc., fapt ce a permis dezvoltarea conti­nuă a bazei tehnico-materiale a producţiei agricole. Eforturile pe linia făuririi şi dezvoltării bazei tehnico-mate­riale a agriculturii noastre so­cialiste au fost răsplătite prin creşterea puternică a producţiei agricole vegetale şi animale. Pă­­mîntul ţării produce, în media, aproape 1400 kilograme de ee- Lector univ. dr. ALEXANDRU TOPAN {'acuitatea de științe economica iasi (continuare In pag­ a 3 a} Imagine din centrul civic al Iaşului, rod al măiestriei profe­sionale, al muncii arhitecţilor şi constructorilor ÎN ÎNTÎMPINAREA ZILEI DE 1 MAI înaltă răspundere patriotică, în îndeplinirea exemplară a tuturor sarcinilor economice Excesul de umiditate de pe ogoare, înlăturat urgent Sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, meca­nizatorii, cooperatorii, lucrăto­rii din I.A.S., întreaga suflare a satelor trebuie să-şi concen-Echipa condusă de Victor Amandi, de la I.­­­. V Iaşi, în momentul turnării unei noi şarje de fontă Foto : C. Onofrei treze toate forţele şi, îndată ce starea terenului permite, să treacă din plin la semănat, să recupereze grabnic rămînerile în urmă. In acest scop, se im­pune ca formaţiile de la se­mănat, în frunte cu conduce­rile de unităţi, cu factorii de răspundere de la nivelul co­munelor, să iasă în cîmp, la marginea tarlalelor­, să contro­leze, oră de oră, tarla cu tarla şi să între în brazdă fără a pierde o clipă bună de muncă. Ploile abundente au dus însă şi la apariţia excesului de u­­miditate pe însemnate suprafe­ţe. Organele şi organizaţiile de partid, consiliile populare co­munale, conducerile de unităţi să organizeze grabnic acţiuni de masă cu toţi locuitorii satelor pentru săparea de şanţuri şi rigole, cu sapa, cu hîrleţul, cu plugul, pentru a se urgenta scurgerea apei de pe semănă­turi, de pe pajişti,­ de pe cele­lalte suprafeţe. Nici un cetăţean să nu rămînă în afara acestei acţiuni patriotice de importan­ţă hotărîtoare pentru realiza­(continuare în pag- a.2-a) Diversificarea producţiei, o scuză pentru depăşirea cheltuielilor materiale ? La întreprinderea de utila­je, piese de schimb şi repa­raţii din Iaşi, se află în fa­bricaţie o mare diversitate de Utilaje, destinate nu numai u­­nor unităţi din ministerul tu­telar, ci şi altor beneficiari din ţară. „Am asimilat şi in­trodus în fabricaţie, intr-un timp foarte scurt, numeroase tipuri de produse, ne relata tov. Carol Muller, inginerul­­şef al unităţii. Pentru a avea de lucru la întreaga capaci­tate, ne-am trimis oamenii după comenzi în toată ţara. Acum, de pildă, executăm pie­se de schimb şi utilaje pen­tru industriile alimentară, constructoare de maşini, me­talurgică etc., planul tehnic pe­ acest an fiind cu mult de­vansat. Pentru a doua parte a anului însă, nu ştim încă ce vom lucra, întrucît nici centrala­­şi nici ministerul nostru nu ne-au ajutat să ob­ţinem comenzi la nivelul ca­pacităţilor proiectate“. M. CIOBOTARU (continuare în pag. a 2-a)

Next