Flacăra Iaşului, aprilie 1988 (Anul 44, nr. 12896-12921)
1988-04-21 / nr. 12913
t Vizita oficială de prietenie a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, în Republica Populară Mongolă Convorbiri oficiale La Ulan Bator au avut loc, miercuri, 20 aprilie, convorbiri oficiale între tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşa Elena Ceauşescu şi tovarăşul Jambîn Batmunh, secretar general al Comitetului Central al Partidului Popular Revoluţionar Mongol, preşedintele Prezidiului Marelui Hural Popular al Republicii Populare Mongole. In timpul convorbirilor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul Jambîn Batmunh au procedat la o informare reciprocă cu privire la activitatea şi preocupările celor două partide pentru înfăptuirea hotărîrilor stabilite de Congresul al XIII-lea al P.C.R., şi, respectiv, Congresul al XIX-lea al P.P.R.M., la mersul construcţiei socialiste în România şi Mongolia şi au avut un larg schimb de opinii în probleme bilaterale, precum şi în legătură cu aspecte actuale ale vieţii politice mondiale. S-a subliniat cu satisfacţie că relaţiile dintre Partidul Comunist Român şi Partidul (continuare în pag. a 4-a) Ceremonia solemnă a laminării Ordinului Sule Bator Tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, i-a fost înminat, miercuri, in cadrul unei ceremonii solemne, Ordinul Sule Bator, cea mai înaltă distincţie a Republicii Populare Mongole, de către tovarăşul Jambîn Batmunh, secretar general a . C. al Partidului Popular Revoluţionar Mongol, preşedintele Prezidiului Marelui Hural Popular al R. P. Mongole. La ceremonie a participat tovarăşa Elena Ceauşescu. Au fost prezenţi tovarăşii Ştefan Andrei, Silviu Curticeanu, Ioan Totu. Au luat parte membri ai conducerii de partid şi de stat a R. P. Mongole. Solemnitatea, în cadrul căreia au luat cuvîntul tovarăşul Jambîn Batmunh şi tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a pus în evidenţă înalta apreciere, stima şi preţuirea deosebită de care se bucură România socialistă, Partidul Comunist Român, activitatea revoluţionară a conducătorului partidului şi statului nostru, închinată fericirii poporului nostru, cauzei socialismului şi păcii, a reliefat prietenia dintre partidele, ţările şi popoarele noastre. Mitingul Cu prilejul vizitei oficiale de prietenie pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, o efectuează în Mongolia, la invitaţia tovarăşului Jambîn Batrhunii, secretar general al Comitetului Central al Partidului Popular Revoluţionar Mongol, preşedintele Prezidiului Marelui Hural Popular al Republicii Populare Mongole, miercuri după-amiază a avut loc, la Ulan Bator, un mare miting al prieteniei româno-mongole. La sosirea in sală, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu, tovarăşul Jambîn Batmunh au fost întîmpinaţi cu multă însufleţire de participanţii la miting. S-a aplaudat îndelung, cu putere, pentru prietenia şi colaborarea rodnică dintre cele două partide, ţări şi popoare, (continuare în pag. a 4-a) prieteniei româno-mongole i t \ \ \ ss \s\ sss întreprinderea „Ţesătura" .... * Electronica în sprijinul creşterii calităţii produselor Acţiunile de modernizare a fabricaţiei la întreprinderea „Ţesătura“ din Iaşi au în vedere şi măsuri de îmbunătăţire continuă a calităţii produselor. O asemenea măsură, finalizată recent de un colectiv de specialişti din atelierul de electronică al unităţii, din care fac parte inginerii H. Grimberg şi Gruia Sonohat, are ca obiectiv prevenirea defectelor cauzate de ruperea firelor de urzeală la operaţia de încleiat şi urzit şi, prin aceasta, îmbunătăţirea calităţii ţesăturilor. Este vorba despre conceperea şi realizarea unui palpator de fir, cu fotocelulă optoelectronică, aparat care a înlocuit vechiul veghetor de fir, electromecanic, mai puţin sensibil la sesizarea defectelor. Idei şi teze fundamentale din gîndirea revoluţionară a secretarului general al partidului Agricultura, ramură de bază a economiei noastre naţionale Construirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate în ţara noastră, obiectiv fundamental pentru a cărui realizare Partidul Comunist Român mobilizează energia creatoare a întregului popor, presupune realizarea unor însemnate transformări înnoitoare în toate ramurile şi sectoarele de activitate. Marile prefaceri revoluţionare care au avut loc în agricultură sunt rodul concepţiei unitare, clarvăzătoare, profund ştiinţifice a partidului nostru, izvorîte din cunoaşterea şi analiza condiţiilor concrete din România. Este meritul secretarului general al partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, de a fi formulat teza potrivit căreia, în condiţiile ţării noastre, agricultura este o ramură de bază a economiei, alături de industrie. De asemenea, secretarul general al partidului a subliniat încă de la Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român din noiembrie 1965 că încheierea procesului de cooperativizare este numai punctul de plecare pentru progresul agriculturii şi că formarea unei agriculturi intensive necesită fonduri corespunzătoare pentru modernizarea proceselor de producţie. în evoluţia agriculturii pe treptele intensivizării şi modernizării, un rol deosebit l-au avut măsurile adoptate după Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român, cînd s-a trecut cu hotărîre la înlăturarea unor tendinţe de subapreciere a rolului acestei ramuri, manifestate în perioada anterioară. Reconsiderarea locului agriculturii în economia naţională a însemnat o sporire substanţială a investiţiilor destinate lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, îndeosebi irigaţiilor, mecanizării, construirii unui mare număr de complexe zootehnice moderne etc., fapt ce a permis dezvoltarea continuă a bazei tehnico-materiale a producţiei agricole. Eforturile pe linia făuririi şi dezvoltării bazei tehnico-materiale a agriculturii noastre socialiste au fost răsplătite prin creşterea puternică a producţiei agricole vegetale şi animale. Pămîntul ţării produce, în media, aproape 1400 kilograme de ee- Lector univ. dr. ALEXANDRU TOPAN {'acuitatea de științe economica iasi (continuare In pag a 3 a} Imagine din centrul civic al Iaşului, rod al măiestriei profesionale, al muncii arhitecţilor şi constructorilor ÎN ÎNTÎMPINAREA ZILEI DE 1 MAI înaltă răspundere patriotică, în îndeplinirea exemplară a tuturor sarcinilor economice Excesul de umiditate de pe ogoare, înlăturat urgent Sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, mecanizatorii, cooperatorii, lucrătorii din I.A.S., întreaga suflare a satelor trebuie să-şi concen-Echipa condusă de Victor Amandi, de la I.. V Iaşi, în momentul turnării unei noi şarje de fontă Foto : C. Onofrei treze toate forţele şi, îndată ce starea terenului permite, să treacă din plin la semănat, să recupereze grabnic rămînerile în urmă. In acest scop, se impune ca formaţiile de la semănat, în frunte cu conducerile de unităţi, cu factorii de răspundere de la nivelul comunelor, să iasă în cîmp, la marginea tarlalelor, să controleze, oră de oră, tarla cu tarla şi să între în brazdă fără a pierde o clipă bună de muncă. Ploile abundente au dus însă şi la apariţia excesului de umiditate pe însemnate suprafeţe. Organele şi organizaţiile de partid, consiliile populare comunale, conducerile de unităţi să organizeze grabnic acţiuni de masă cu toţi locuitorii satelor pentru săparea de şanţuri şi rigole, cu sapa, cu hîrleţul, cu plugul, pentru a se urgenta scurgerea apei de pe semănături, de pe pajişti, de pe celelalte suprafeţe. Nici un cetăţean să nu rămînă în afara acestei acţiuni patriotice de importanţă hotărîtoare pentru realiza(continuare în pag- a.2-a) Diversificarea producţiei, o scuză pentru depăşirea cheltuielilor materiale ? La întreprinderea de utilaje, piese de schimb şi reparaţii din Iaşi, se află în fabricaţie o mare diversitate de Utilaje, destinate nu numai unor unităţi din ministerul tutelar, ci şi altor beneficiari din ţară. „Am asimilat şi introdus în fabricaţie, intr-un timp foarte scurt, numeroase tipuri de produse, ne relata tov. Carol Muller, inginerulşef al unităţii. Pentru a avea de lucru la întreaga capacitate, ne-am trimis oamenii după comenzi în toată ţara. Acum, de pildă, executăm piese de schimb şi utilaje pentru industriile alimentară, constructoare de maşini, metalurgică etc., planul tehnic pe acest an fiind cu mult devansat. Pentru a doua parte a anului însă, nu ştim încă ce vom lucra, întrucît nici centralaşi nici ministerul nostru nu ne-au ajutat să obţinem comenzi la nivelul capacităţilor proiectate“. M. CIOBOTARU (continuare în pag. a 2-a)