Flamura, mai 1974 (Anul 26, nr. 2940-2947)
1974-05-07 / nr. 2944
PPI ® LETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ I .?.R.<fALS< AI COMITETULUI JUDEȚEAN CARAȘ-SEVERIN AL P.C.R. ȘI AI CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN : ANUL XXVI, Nr. 2944 MARȚI, 7 MAI 1974 8 PAGINI — 50 BANI COTA ACTUALĂ: 16000 TONE DE OȚEL • După patru luni, acasă la inițiatorii chemării, fi PESTE PLANUL PRODUCȚIEI FIZICE v...v..^TPn^IV^.VT.v. Pentru a da valoare ridicată timpului în acest an jubiliar, siderurgiștii din Reșița, după o analiză minuțioasă, au chemat muncitorii, tehnicienii și inginerii din județ să-și stabilească drept criteriu de întrecere pe 1974, depășirea cu 3 la sută a planului la producția fizică. Întorcîndu-ne acum, după patru luni, printre inițiatorii valoroasei chemări, constatăm că întrecerea însuflețește toate colectivele din secții, determinînd căutări asidue pentru ca fiecare om, la locul său, să participe plenar la sporirea producției de metal. In fiecare secție a Combinatului siderurgic s-au cristalizat cîteva inițiative și metode de muncă. Furnaliștii și oțelarii urmăresc să nu piardă nici o tonă de metal din cauza întreruperilor în funcționarea agregatelor și instalațiilor, laminatorii au căutat modalități pentru mărirea producției orare, antrenînd pe ingineri și tehnicieni în găsirea soluțiilor necesare. Colectivele din secții au luat atitudine împotriva delăsării, a chiulului. Pornind de la asemenea realități, organizațiile de și-au perfecționat și ele partid activitatea. întreaga muncă politică este subordonată scopului major, realizarea ritmică a sporului de metal prevăzut pe acest an. Pe panouri se înscriu acum tone, minute economisite, și mai puțin valori globale. Unul dintre secretarii organizațiilor de partid spunea că cifrele valorice rămîn abstracțiuni : pe oțelarul dacă îi arăți cite tone convingi poate produce suplimentar, economisind în fiecare fază de elaborare numai un singur minut. In consecință, în secții se lucrează cu mai multă grijă. Oamenii au înțeles că fiecare oră, fiecare minut își are valoare materială. Nu știu în ce măsură am reușit să înțeleg atmosfera de muncă în secții, dar consider că succesele siderurgiștilor își au o explicație tocmai în această concretizare a obiectivelor întrecerii, în stabilirea corespondentului direct între efortul depus și consecința sa individuală și socială. Iată un exemplu semnificativ pentru noul mod de înțelegere a lucrurilor. La un moment dat, unul din cuptoarele Martin trebuia oprit pentru reparație. Oamenii de la cuptor au cerut șefului secției să mai elaboreze cîteva șarje, să asigure cantitatea de metal solicitată pe luna respectivă și apoi să se facă reparația. Propunerea a fost însușită și rezultatele au fost dintre cele mai bune. Desigur, pot fi aduse și obiecțiuni unei asemenea practici, ea determinînd încălcarea unui program riguros de reparații. Dar, din moment ce oțelarii își întreținzători agregatul, e și corespunnormal să crească durata de folosire între două opriri. Asemenea fapte cotidiene au favorizat pe siderurgiști să mărească indicii de utilizare extensivi și intensivi ai agro- Eugen FIERARU (Continuare In pag. a 3-a) Pe tînărul Aurel Luschi l-am cunoscut la sediul municipiului miliției Reșița. N-a împlinit încă 18 ani și totuși se afla aici pentru o vină destul de gravă : furt din avutul în discuția pe obștesc, care am avut-o, am încercat să aflăm care sînt motivele care l -au făcut să recurgă la uz, asemenea gest ce intră în contra duție cu calitatea sa electecist — Am fost elev la Școala profesională a C.S Reșița, în clasa de lăcătuși pentru I.C.M.M.R. — ne-a declarat el — m-am retras de dar la cursuri cu gîndul să lucrez cîteva luni și să mă reînscriu în toamnă. — Și totuși, de ce ai făcut acest gest ? — N-am avut bani și nici de mîncare ... — Chiar așa să fie ? — Părinții mei au refuzat să-mi mai trimită bani, iar din ianuarie n-ar f mai primit nici plata pentru orele de practică efectuate pe șantier. Am avut multe absențe nemotivate. Adevărul este altui El a sustras din bufetul din Lunca Pomosului băuturi și țigări. Modul mos în care a ingeprocedat relevă mai degrabă un spirit de aventură, o dorință de a se afirma printr-un fapt ieșit din comun. De altfel, intenția de a părăsi școala datează tocmai din luna ianuarie 1974, cînd absențele nemotivate la practica în producție au început să crească tot mai mult. Un prieten bun al său, Nicu Nicolae, a fost exmatriculat din aceleași motive și se pare că exemplul dat a avut influență asuma lui Aurel Luschi. Pastură diriginta, ca și colegul de clasă, atel, că Vranciu, au încercat să-l convingă să nu renunțe la școală, n-a avut nici un ecou în conștiința sa. Dimpotrivă, găsind pentru sine o motivație a gestului (cearta cu părinții săi), Aurel a abdicat cu ușurință de la îndatorirea de a învăța o meserie, complăcîndu-se în postură de „victimă“ și renunțînd la mai mic efort de cel a ieși din impas. Și dacă furtul n-ar fi fost descoperit la vreme poate că el ar fi ales tocmai un asemenea mod de viață care mai tîrziu ar fi avut urmări și mai grave. Aurel Luschi și-a regretat fapta ca Mircea COSMIN (Continuare în pag. 6) FUGA DE MUNCA nu duce departe • BLOC NOTESI icw» ’mKÉwí wT»jH economic • LA I.M. MOLDOVA NOUĂ : ACȚIUNI STIMULATORII PENTRU RIDICAREA CALITATIVA A ACTIVITĂȚII • BOCȘA, UN VAST ȘANTIER • UNII AȘTEAPTĂ, IAR ALȚII NU FAC NIMIC • CÎND REPREZENTAȚIA NU SE RELEVĂ DEPLIN CA ACT ARTISTIC • LA „NUNȚILE NECESARE“ ALE SICHEVIȚEI • REZULTATE ȘI COMENTARII SPORTIVE. A început pașunatul CUM FOLOSIM PASISTILE NATURALE? Pajiștile naturale constituie principala sursă de nutreț, fie că sînt folosite pentru pășune, fie că sînt cosite pentru fin. Intrucît suprafețe însemnate ocupă pășunile naturale, a căror exploatare prin pășunat a și început, este necesar să avem în vedere măsurile care să permită o folosire a acestora cit mai rațională. De bună seamă, pe primul loc se situează lucrările de întreținere. Din păcate, și la această dată, pe pășunile de la Iablanița, Împac, Gîrnic,Brebii, Vărădia, Păltiniș și altele, aceste lucrări încă nu sunt terminate. Consiliile populare au obligația să revadă de urgență modul în care și-au realizat sarcinile în această direcție și să mobilizeze crescătorii de animale la efectuarea acestor lucrări. Pentru sporirea producției de masă verde pe pășuni statul a repartizat în acest an cantități însemnate de îngrășăminte chimice care au și fost administrate, în prea mică măsură însă s-a folosit fertilizarea prin tîrlire, cu toate că în tot timpul iernii turmele de ovine au stat pe pajiști. Pe pășunile de la Ciuchici, Iablanița, Carașova, Lupac, Ezeriș, Fîrliug, Copăcele, Păltiniș, Obreja, Dalboșeț, Prigor și altele nu s-a realizat nici o pătrime din suprafața planificată să fie fertilizată prin tîrlire. Aceasta constituie o gravă încălcare a disciplinei de plan, mai ales că, așa cum menționam mai sus ,toată iarna taring. Ion CRISTOI directorul întreprinderii pentru îmbunătățirea și exploatarea pajiștilor naturale (Continuare în pag. a 7-a) „SftREMONI LILIACULUI“ , pe Valea Măriei Pornită dintr-un impuls al firii, eflorescența acestei primăveri a împodobit, ca în fiecare an, Valea Rudăriei — amfiteatru ospitalier al celei de-a VIII-a ediții, a „Sărbătorii liliacului“. Semnificația actualei ediții, a tradiționalei manifestări a fost subliniată de un eveniment memorabili — dezvelirea unui bust al lui Eftimie Murgu, realizat de sculptorul Cristian Breazu din București, omagiu adus marei lui cărturar și tribun revoluționar român, fiu al comunei ce azi îi poartă numele. Vorbind la adunarea populară din centrul comunei, tovarășul inginer Nicolae Bușui, prim-vicepreședinte al comitetului executiv al Consiliului popular al județului Caraș-Severin, a evocat pe larg viața și activitatea lui Eftimie Murgu, pusă în slujba celor mai înalte idealuri de emancipare socială și națională ale românilor, subliniind rolul său de frunte în organizarea și conducerea Revoluției de la 1848 în Banat.. Au participat la acest moment solemni membri ai biroului Comitetului județean, de partid și ai comitetului executiv al Consiliului popular al județului, în pagina a 5-a: CONCURSUL FORMAȚIILOR ARTISTICE DE AMATORI Blestemul apelor Ascultam povestirea, și mise țfor « • părea că retrăiesc imaginile de grea Încercare dintr-un alt 9i -jiM mai, da groază și nenorociri, <<■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]'■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] cel din 1970, cind puhoaiele s.au năpustit peste cîmpii, peste drumuri, peste munca și avutul oamenilor. Povestirea primarului lui Damian încerca fără false accente emoționale, fără exagerări — păstrînd proporțiile — să-mi zugrăvească blestemul apelor ce se abat uneori asupra Vermeșului, ca un tăvălug, inundînd partea de jos a comunei. Lighetenii, pe care o înnămolesc într-atîta, nicit oamenii umblă zile de-a rîndul descălțați prin șuvoi, cînd nimic în locuință nu poate fi ferit de noroi, cind casele se ruinează de la temelie, îmbibate de umezeală. Străbătusem împreună — primarul povestind, reporterul ascultînd — mai jumătate din hotarul de sud al satului. Ne aflam acum pe o înălțime — Dîmbul Morii. Din Lighezeni pină aici am urcat de-a lungul unei viroage adincă de de vreo trei metri, ogașul lencii. Uscat acum, nu lăsa să se întrevadă, deși apos și mușcat din toate părțile de prăvaluri, că ar putea dezlănțui potopuri. Și totuși... De pe înălțimile ce incercuiesc ca un amfiteatru satul pe partea aceasta, viiturile se adună in ripă ca intr-un canal colector, rupto(Continuare în pag. a 7-a) Pavel POPA