Foaia poporului, 1912 (Anul 20, nr. 3-51)
1912-07-07 / nr. 26
Pag. 8 ^ fămîiiii Sibiiu, 4 Iulie n. •* Ion L.. Caragîale. Moartea lui Caragiale, despre care am vestit în numărul trecut, a mişcat sufletele tuturor Romanilor. Toate revistele şi gazetele, cari iasă zilnic, au scris articole lungi despre viaţa şi scrierile lui. Însăşi Regina Elisaveta a României a telegrafia! îndureratei văduve la Berlin, mângăind-o. In București s’a intru- | nit consiliul de miniștri, care a hotărît să-l înmormânteze pe Caragîale pe socoteala statului, aprobând pentru aceasta 20 de mii de lei. Doamnei Caragîale i s’au tri- mis numai decât şapte mii de lei pentru trebuinţele dânsei. La Berlin au plecat numaidecât prietenii lui Caragiale, Barbu Delavrancea, Alex. Vlahuţă şi Gherea Dobrogeanu. Corpul neînsufleţit al lui Caragiale a fost îmbalzâmat şi depus într’o criptă din Berlin, unde va sta până la toamnă, când va fi adus în ţară pentru înmormântare. Caragiale a fost şi prietenul nostru. De câte ori trecea prin Ungaria, se abatea pe la „Românul“ din Arad şi pe la stu- denţii noştri din Budapesta, pe caii îi iu bia mult. El a scris şi foarte luminoase articole în gazeta partidului nostru naţional, în „Românul“ de la Arad. Când a fost dl Goga în închisoare, a cerut voie deja ministrul de justiţie din Pesta să-l viziteze pe poetul nostru în Seghedin. Mergând a- i colo, i-a dus bomboane, ca să-i îndulcească ţ amarul închisorii, cum zicea el. . V. - • ■ ■ - . . . . . . I O tigă pentru ţăranii din Româniai Sub conducerea diui S. Maret, fost ministru de culte şi instrucţie publică, s’a infiinţat în România o ligă numită Deşteptarea. Scopul ei este ridicarea tot mai mare a stării culturale şi economice a ţăranilor din România, cari, după cum ştim, stau încă foarte rău, mai ales din cauza multor străini şi înstrăinaţi din pătura conducătoare a ţării, cari stăpânesc pământul. S-au înscris foarte mulţi membri şi se vor înfiinţa comitete îin toate oraşele şi satele ţarii. — Vlaicu la Viena. La 14/27 iunie au fost la întrecerile de aieroplane ocolirea unui stâlp la o înălţime de 10 metri. Cu toate că batea un vânt tare, Vlaicu a sburat tăcând în jurul stâlpului cele mai mici cercuri. Aieroplanul lui se împotrivia cu multă putere vântului, căci Vlaicu se arunca cu multă îndrăzneală în zboruri foarte piezişe. Publicul cel mare îl aclamă cu multă căldură, iar inginerii şi ofiţerii cei mari spuneau, că Vlaicu e advăratul aviator, căci sboară pe un aeroplan iscodit de el. Săptămâna trecută a luat un premiu de 2000 coroane. „Neue Freie Presse“ (gazetă din Viena) scrie asupra acestor sboruri. Ziua de astăzi pe câmpul de aviaţiune s’a sfârşit cu sborurile în cerc. Era vorba de a se ocoli un stâlp de 10 metri înălţime cu iuţeală maximă şi într’un circuit cât se poatede mic, ceeace înseamnă că aviatorul trebuia să sboare cu toată iuţeala în întorsături mici şi repezi. O întreprindere periculoasă, în care nenorocirile păreau că nu se pot Încurfjura. Dar şi această parte a programului de astăzi s’a desfăşurat fără nenorociri. La această întrecere s’au văzut sboruri din sama afară mişcătoare. Sborurile acestea, executate de aeroplane ce păreau că se învârtesc în jurul axei lor în stare aproape verticală, sunt o dovadă a marei desvoltări la care a ajuns aviaţiunea. Minunate au fost întorsăturile de bravură ale aviatorului român Aurel Vlaicu, care sbura pe un monoplan original, având două helice, între cari şedea aviatorul. De câte ori apărea acest aeroplan, învârtindu-se ca o roată şi dându-se aproape preste cap, publicul izbucnea în aplauze furtunoase. „Die Zeit“ (din Viena) scrie următoarele : Minunat a fost zborul românului Aurel Vlaicu. În urma unei înţelegeri greşite Vlaicu a fost socotit a doilea. Vlaicu înţelesese că trebue sa facă cel mai mic circuit. In program era însă prevăzut că circuitul închis trebuia făcut cu iuţeală maximă. Vlaicu susţinând că a fost rău informat, a protestat împotriva clasificări Generalul Scheuma, şeful (căpetenia) marelui stat major al armatei austriace, a Sosit Luni în Sinaia, ca să salute pe Regele Carol al României. ~~ Inimoasa faptă a unui ţăran pentru şcoală şi biserică. Vrednicul ţăran Zorna H oştinat din Pinin (comitatul Clujului), văzând munca frumoasă de 27 de ani a învăţătorului din sat, dl Gheorghe Chiş-Micu, a înştiinţat consiliul parohial, că până va trăi învăţătorul Micu danteşti bisericii în fiecare an câte 220 cor., din cari două sute să se dea învăţătorului ca adaus la leafă, iar 20 cor. pentru trebuinţele bi-sericii. Iată o nouă faptă frumoasă, care, arată, d ]spre mângâierea noastră, ca tot mai tare i se deşteaptă în ţăranii noştri convingerea, că fără şcoala românească, fară cultură naţională, suntem perduţi. Cusăturile şi lăsaturile ţărancelor noastre ajung tot mai vestite şi în străinătate. O doamnă din România, principesa Ghica, a deschis o expoziţie de cusături I româneşti la Paris (in Franţa). Doamnelor celor mari de-acolo le-au plăcut cusăturile I noastre aşa de mult, încât îşi împodobesc hainele lor cele scumpe cu ele. Neînţelegeri stricăcioase. Părintele I Emil Ştefănuţiu din Feldru ne scrie următoarele: Am aranjat două concerte, unul la Crăciun, având un venit curat de 10 cor. date cassierului şcoalei. La acest concert a luat parte activă numai înv. Sânjiorzan. Da- I rea de samă s’a făcut în cancelaria paro- hială, fiind de faţă toţi trei învăţătorii. „ La concertul de Paşti nu lipsit toţi trei învăţătorii, spunând, că nu ştiu cânta. Câţiva corişti din corul plugarilor înfiinţat de mine mi-au spus, că ei au fost îndemnaţi să nu vină la cântări. Despre acest con-cert s-a făcut raport în „Românul“. Decelaraţia lui Vasile Marti nu e la loc, căci j j nici nu am vorbit în seara aceea cu ei. Am auzit, că a strigat ceva din uşe, dar a fost dat afară. El şi cu învăţătorii au fost în seara concertului la botezul copilului lui Nicolae Vlad, păzitor de pădure. — Am dat şi răspunsul părintelui Ştefăniţiu, aşa că cetitorii să-şi poată face judecata asupra neînţelegerilor într’adevăr stricăcioase din frumoasa comună Feldru, unde o mână de cărturari români nu ştiu să lucreze împreună. Pentru foaie, afacerea e terminată. Munca Slovacilor în America. Pe când o parte din Românii noştri nu mai isprăvesc cu certele şi cu judecăţile pe la tribunalele americane. Slovacii muncesc pentru binele poporului lor. La începutul acestei luni, Uniunea slovacă a ţinut o adunare mare în Cleveland-Ohio, luând parte 300 de delegaţi. In adunarea aceasta au hotărît între altele cumpărarea unui loc mare de 330 de acre (1 acre,necie are 40 ani şi jumătate, adecă1500 metri pătraţi), pe care vor clădi un institut pentru adăpostirea copiilor orfani, un azil pentru bătrânii cari nu mai pot munci şi alte institute de binefacere. Se înţelege, că prin o astfel de muncă, cinstea lor creşte tot mai mult în faţa Americanilor, cari văd, că Slovacii sunt oamenii muncii, ai bunei rândueii şi ai bunei înţelegeri şi ai faptelor bune pentru neamul lor.— Examenul din Lupoaia (comit. Sălagiului). Ni se scrie: Examenul ţinut cu elevii şi elevele şcoalei noastre din Lupoaia, fiind preşedinte părintele D. Murăşanu din Chechiş şi fiind de faţă primarul comunei, dl. Murăşanu, dl proprietar Teofil Dragomir şi mult popor, a dovedit din nou, că învăţătorul nostru Ioan Micu (din Ţara Oltului) şi-a făcut pe deplin datoria, anul acesta, ca şi alţi ani. Dl Dragomir a împărţit premii la copii, pentru ceea ce îi mulţumim şi la acest loc. Bucuria ne-au stricat-o un singur om, care în loc să fie luminător, e sămânător de vrajbă, căci chiar în şcoala a început o ceartă urâtă. Şi e şi mai trist, că acest om, care ar trebui să fie numai în slujba bisericei şi şi cultivării naţionale a poporului încredinţat lui, e stăpânit de patriotismul jidănesc, căci voind să aranjăm o petrecere a pârît comitetul aranjator, că e compus din agitatori! Oamenii îl cunosc acum destul de bine, de aceea se şi feresc de el. Minata Tragerea a ll-a a lotăriei Ligii Culturale. Ministerul de interne a aprobat, ca a ll-a tragere a Lotăriei Ligei culturale să aibă loc în ziua de 21 Noemvrie 1912, în joc de 21 Maiu a. c. La această tragere vor ieşi la sorţi câştiguri în valoare de lei 37.750 dintre cari unul de 10,000, altul de 5000, etc. Biletele reuşite la sorţi la prima tragere, iau parte şi la a doua tragere. Petrecere în „Dumbrava Sibilului“ va avea Reuniunea meseriaşilor noştri sîbieni. Duminecă la 14 iulie sau la caz de timp nefavorabil, Duminecă la 21 iulie a. c. Plecarea la ora 7 dimineaţa din localităţile Reuniunii cu muzica din Brateiu şi între cântecile corului mixt, care ţine cu multă hărnicie probe de cântări. Dorinţa, fruntaşilor Reuniunii, de a oferi meseriaşului român şi la toţi ai săi, o zi de adevărată veselie în verdeaţă, credem, că să va ajunge. La probele de cântări să invită toţi şi toate şi aceasta şi din pricină, că vorbă este să se dea în una din Duminecile de vară, şi un concert în folosul Daru- ritor de Crăciun pentru săracii noştri. Sinucidere din cauza soacrei. Kristul lânos din Măcău se însurase numai înainte, cu două luni. Nevastă-sa era harnică şi ei trăiau bine. Dar soacra le-a stricat tot rostul. Mereu cicălia pe noru-sa, că a adus o zestre mică, ba întrio zi a şi bătut-o. Biata nevastă s’a supărat aşa de rău, încât s’a spânzurat. Scorpia de soacră a fost arestată. „EDAIA PORDRULUP ■Nr. 26