Foaia Noastră, 1961 (Anul 5, nr. 1-24)

1961-01-15 / nr. 2

In zorii zilei de Anul nou pe drumul de țară ce duce la Recsk. Broşuri editate de comitetul­­ Frontului Popular Patriotic din judeţul Békés Comitetul Frontului Popular Patriotic din judeţul Békés, a lu­at hotărîrea ca in scopul intensi­ficării producţiei la hectar, să răspîndească pe o scară largă me­todele noi de gospodărire pe par­cele mari şi posibilităţile locale de construcţii. O comisie specială va elabora şi va comunica în scris metodele aplicării celei mai po­trivite a posibilităţilor din judeţ, pentru irigaţie prin fîntînă tubu­­lară. Vor edita broşuri conţinînd sfaturi practice în legătură cu creşterea păsărilor, cu metodele mai rentabile de îngrăşare rapi­dă, şi tot prin publicaţii, vor face cunoscute resursele locale pentru construcţii, posibilităţile de pro­curare de materiale şi între altele arderea cu praf de cărbuni a că­rămizilor, care în cîteva gospodă­rii colective din judeţ a fost apli­cată cu succes, în vederea popu­larizării metodelor economicoase vor organiza şi schimburi de ex­perienţe la faţa locului; la 20 de­cembrie au fost prezentate la Orosháza: creşterea intensivă şi modernă a păsărilor, arderea cu praf de cărbuni a cărămizilor şi irigaţia prin fîntînă tubulară. în mai multe plăşi au trecut la planificarea întrecerilor socialiste pentru intensificarea producţiei agricole. în acest scop, la Békés, la Giula şi în alte părţi, cu parti­ciparea unor specialişti cunoscuţi, se organizează anchete privind irigaţia, cultivarea porumbului și a altor plante. O bibliografie ateistă întocmită în judeţul Békés Colaboratorii Bibliotecii Jude­ţene din Békéscsaba au întocmit prima bibliografie ateistă din ju­deţ, care a fost editată în 1000 exemplare. Bibliografia cuprinde lista lucrărilor ateiste apărute pâ­­nă în prezent, precum şi cea a cărţilor de istoria religiei şi de ştiinţe naturale din acest dome­niu. VERONICA MICLE (urmare din pag. 6.) vă, concisă şi totuşi atotcuprinză­toare: „Lui”. Poezie ce se-ncepe prin cuvintele: „Ce n-ar da un mort din groa­pă pentru un răsărit de lună!” Cînd Veronica Micle le-a aşter­nut pe hîrtie aceste rînduri, băr­batul iubit, Eminescu, era încă în viaţă. Poezia apare însă tocmai în ziua în care, în curtea sanatoriu­lui doctorului Şuţu, cărămida a­­runcată de către dementul Petrea Poenaru îl loveşte mortal pe lu­ceafărul literaturii române. A doua zi, îndoliata prietenă a lui Eminescu, Veronica Micle, se retrage — împreună cu fiica sa cea mică — în mînăstirea Văra­­tec, unde se stinge văzînd cu ochii, — asemenea unei luminări. Totuşi, printr-un ultim efort, în seara de 3 august 1889, la mî­năstirea Văratec, Veronica Micle îşi strînge toţi prietenii şi cunos­cuţii, cărora le recită poezii de ale ei şi ale lui Eminescu. In di­mineaţa zilei următoare, la 4 au­gust 1889 — cu numai 50 de zile după moartea lui Eminescu şi în ziua în care a murit cu zece ani mai înainte soţul ei, profesorul ardelean Ştefan Micle — Vero­nica Micle — născută în anul în care s-a născut şi Eminescu şi cu 30 de ani mai tîrziu decît Ştefan Micle — este găsită moartă în urma unei congestii cerebrale, ce punea capăt scurtei dar zbuciu­matei ei vieţi. Conform ultimei dorinţe a poetei, mormîntul ei nu poartă nici o inscripţie. In schimb Veronica Micle şi-a înscris ilustra ei nume în analele literaturii române, cu litere de aur, prin cele 78 de poezii lirice, scrise cu măiestrie artistică, al căror prim volum a apărut în a­­nul 1887, reeditată apoi în anii 1909 şi 1914, ca şi prin volumul cu mici poezioare pentru copii, apă­rut în anul morţii Veronicăi Micle,­­ în anul 1889. Veronica e nume de floare Cu doi ani după moartea celei mai talentate poete a secolului­ XIX, la 13 decembrie 1891, la Ateneul Român din Bucureşti a avut loc într-un cadru festiv inaugurarea statuii Veronicăi Micle. Vorbitoarea, poeta Sma­­randa Gîrbea, după ce a mulţu­mit celor prezenţi că i s-a oferit înalta cinste de a fi prima femeie romînă care ia cuvînt în acest lo­caş suprem al culturii româneşti, observa spiritual că dacă cuiva apoi Veronicăi Micle i se potri­veşte din plin ceea ce se pretinde că ar fi spus Christos despre Ma­ria Magdalena: „Mult i se va ierta, căci mult a iubit!” Cuvîntarea — pe care asistenţa o asculta cu lacrimi în ochi — — maica Smaranda o încheia prin următoarele cuvinte: „Sînt nume care au însuşirea de a însemna ceva. Veronica e numa de floare, ca floare a în­clinat fruntea şi s-a stins.” prof. L. DUNAJECZ FOAIA NOASTRĂ ŞTIRI DIN BÉKÉS Orosháza a devenit oraş cooperativizat Orosháza, citadela de odinioară a mişcării muncitorilor agrari din Viharsarok, a devenit oraş coope­rativizat. în săptămînile trecute, 2300 de ţărani cu gospodării indi­viduale au cerut primirea lor în cele şapte gospodării agricole co­lective existente la Orosháza. In majoritatea gospodăriilor au fost aleşi în conducere şi membrii ca­re au intrat recent în gospodărie colectivă. în gospodăria colectivă „Pető­fi”, noii membri s-au şi apucat de lucru şi au început construcţiile. Se intenţionează ca în gospodă­riile agricole colective de la Oros­háza să se introducă folosirea oglinzilor parabolice pentru creş­terea puilor şi să se extindă iriga­ţia prin fîntîni tubulare. Premierea unor scriitori tineri din Viharsarok Sfatul popular orăşenesc din Békéscsaba a premiat de curînd patru scriitori tineri. La concur­sul literar cu teme din timpul eli­berării, publicat de sfatul­ orăşe­nesc, următorii scriitori tineri au cîştigat, cu nuvelele şi poeziile lor. premii băneşti: Tóth Lajos, Filadelfi Mihály, Biró Gyula T­a­vis şi spriitorul-muncitor Sárközi Gyula. Premiile au fost înmînate în cadrul unei recenţii ţinută în clădirea sfatului orăşenesc. »Zile ale oraşelor rurale« organizate la Giula Sfatul orăşenesc şi Comitetul Frontului Popular Patriotic din localitate, în zilele de 17 şi 18 ia­nuarie organizează la Giula „Zi­lele oraşelor rurale”. Cu această ocazie reprezentanţii Ministerului de Construcţii şi ai Academiei Maghiare de Ştiinţe vor ţine con­ferinţe despre formarea aspecte­lor noi ale oraşelor socialiste ru­rale, iar conducătorii oraşului, specialiştii proiectanţi şi repre­zentanţii populaţiei se vor consfă­­tui despre construirea, amenaja­rea şi dezvoltarea modernă a ora­şelor şi comunelor din Cîm­pia Maghiară. In acelaşi timp, prin­­tr-o expoziţie vor fi prezentate­­dezvoltarea oraşelor rurale, re­zultatele cercetărilor stiintifice re­feritoare la problemele de coloni­zare ale Cimmnei si exemple ca­racteristice din­ planurile moder­ne de dezvoltare. A luat fiinţa prima secţie de mecanica agricola din provincie Asociaţia Ştiinţifică din Indus­tria de maşini, prin grupul ei din Békéscsaba, depune o activitate demnă de laudă, în scopul perfec­ţionării profesionale din industria fierului şi a metalelor, precum şi pentru răspîndirea cunoştinţelor tehnice. Pînă în prezent, grupul din Békéscsaba a organizat — cu peste două sute de participanţi — cinci excursii de studii în partea de nord a ţării, în regiunile in­dustriale din „Dunántúl”, în Sztă­­linváros şi în Fabrica de rulmenţi din Debreţin. Dintre membrii a­­cestui grup sunt mai mulţi care au vizitat şi fabrici din Uniunea So­vietică, Cehoslovacia şi Republica Democrată Germană. In cinema­tograful „Szabadság” din Békés­csaba, grupul ştiinţific organizea­ză proiecţii de filme tehnice in­ternaţionale, la care participă su­te şi sute de spectatori — între care oameni de specialitate şi elevi, care iau parte la instrucţia politehnică. în cadrul acestor pro­iecţii se rulează filme maghiare, sovietice, cehoslovace, germane, engleze, franceze şi italiene de tehnologie şi din domeniul side­rurgiei — în cea mai mare parte filme colorate , precum şi jur­nale tehnice din toată lumea, în­tre altele a fost prezentat şi fil­mul colorat francez, „Douăzeci şi patru ore în fabrica Renault”, ca­re la Festivalul tehnic internaţio­nal din anul trecut a cîştigat Ma­rele Premiu. In cadrul grupului ştiinţific din Békéscsaba a fost instituită o sec­ţie de perfecţionare tehnică pen­tru inginerii şi tehnicienii staţiu­nilor de maşini şi tractoare din judeţul Békés. Secţia de mecani­că agricolă organizează anchete de specialitate şi proiecţii de fil­me. La schimburile de experienţe din viitor vor fi invitaţi conducă­torii institutului de dezvoltare pentru „Maşini Agricole”, colabo­ratorii institutului, proiectanţii maşinilor agricole şi executanţii acestora, cu scopul de a coordona fabricarea cu experienţele din practică. 35 de membrii din Sec­ţia de mecanică agricolă au luat parte la prima excursie de studii, care a durat mai multe zile. A­­ceşti specialişti din Viharsarok au vizitat Fabrica de tractoare „Vö­rös Csillag” din Budapesta, uzi­nele din Sztalinváros şi Eger, pre­cum şi Atelierul de reparat ma­şini agricole din Szolnok. Academii muncitoreşti, ţărăneşti şi de tineret în Viharsarok In judeţul Békés pînă în pre­zent 120 de inşi au terminat cur­surile de sudori, mecanici de lo­comotivă de remorcare şi de de­senatori tehnici, organizate de către secţia tehnică a organiza­ţiei judeţene a Asociaţiei pentru Răspîndirea Culturii şi Ştiinţei. La cursul pentru mecanici de lo­comotivă de remorcare, organizat de Fabrica de cărămizi din Békés­csaba, în sezonul actual s-au în­scris aproape cincizeci de cur­sanţi. Se vor organiza nouă aca­demii pentru muncitori din in­dustria textilă, din construcţii şi pentru cei din Fabrica de cără­mizi. Academiile muncitoreşti, ca­re vor servi la ridicarea califică­rii profesionale, se ţin pentru lu­crătorii din construcţii şi la că­minele lor muncitoreşti. Se ţin academii şi pentru ţăra­nii care au trecut la gospodărirea în colectiv; în judeţ funcţionează 36 de academii de gospodărie co­lectivă, unde cei înscrişi îşi pot dezvolta cunoştinţele lor profe­sionale şi culturale, iar pentru ti­neret se ţin 21 de academii. în plasa Orosháza ţăranii din gospo­dăriile colective participă la con­ferinţe în cadrul a 15 academii, cu secţii speciale pentru cultiva­rea plantelor, pentru creşterea a­­nimalelor şi pentru grădinărit, în afară de calificarea profesională, la fiecare secţie se ţin şi confe­rinţe ideologice, de ştiinţe natu­rale, de drept şi de economie po­litică. Cinematografe pentru răspîndirea culturii şi ştiinţei în Viharsarok în cadrul Academiei libere a Societăţii pentru Răspîndirea Cul­turii şi­ Ştiinţei (TTIT) din jude­ţul Békés, la Békéscsaba în fie­care duminică înainte de masă se in proiecţii de filme documenta­re din domeniul ştiinţei şi cultu­rii. Pe baza experienţelor de pînă acum s-a hotărît extinderea aces­tor proiecţii de filme şi în mai multe comune din judeţ, în cola­borare cu întreprinderea Cinema­tografică judeţeană. Asemenea proiecţii se vor ţine în zilele cînd nu se dau reprezentaţii la cine­matografe. ÎN TIMPUL LIBER... Iată aceste fetiţe, după ce şi-au făcut lecţiile, ajută mamei lor în gospodărie. După munca bună de o zi, copiii au nevoie şi de recreaţie. 7

Next