Foaia Românească, 2001 (Anul 51, nr. 1-52)

2001-10-05 / nr. 40

festivalul de Teatru Clasic Arad, 2001 Iniţiativa de odinioară a Teatrului de Stat din Arad a ajuns în această toamnă la cea de-a Vll-a ediţie, atrăgînd în oraşul de pe Mureş renumite colective de teatru din România şi de peste hotare. Iată mai jos programul la care sînt invitaţi şi românii din Ungaria: sîmbătă, 6 octombrie: Teatro dei Riuniti Umbertide - Italia, BALERA (Italia cîntă şi dansează) de Achille Roselletti şi Francesco Torchia Regia: Achille Roselletti duminică, 7 octombrie: Teatrul Naţional Cluj, HAMLET de William Shakespeare, Regia: Vlad Mugur luni, 8 octombrie: Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" Bucureşti, ODISEEA 2001, Scenariu şi regie: Cătălina Buzoianu marţi, 9 octombrie: Teatrul Naţional „Mihai Eminescu" Chişinău JUCĂTORII DE CĂRŢI de N.V. Cogol Regia: Ilie Todorov miercuri, 10 octombrie: Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri" Iaşi, STRIGOII de Henrik Ibsen, Regia: Ovidiu Lazăr joi, 11 octombrie: Teatrul de Stat Arad, CUM VĂ PLACE de W. Shakespeare, Regia: Ion Mircioagă vineri, 12 octombrie: Teatrul Naţional Craiova, NĂZDRĂVANUL OCCIDENTULUI de John Millington Synge Regia: Bocsărdi Lăszlo sîmbătă, 13 octombrie: Teatrul Maghiar Cluj-Napoca ROMEO ŞI JULIETA de W. Shakespeare, Regia: Keresztes Attila. Spectacolul este tradus în limba română la cască. duminică, 14 octombrie: Teatrul Naţional „I. L. Caragiale" Bucureşti JOCUL DRAGOSTEI ŞI AL ÎNTÎMPLĂRII de Miravaux, Regia: Felix Alexa Peste zece milioane pentru cercetări Ministerul învăţământu­lui sprijină în acest an acti­vitatea Institutului de Cer­cetări al Românilor din Un­garia cu 2,3 milioane de forinţi. O treime din aceas­tă sumă poate fi folosită în mod direct pentru funcţio­nare. Tot în aceste zile, Mi­nisterul Justiţiei a acordat in­stitutului românesc 840 de mii de forinţi, iar Ministerul Patrimoniului Cultural Na­ţional a acordat 1 milion de forinţi. Astfel, Institutul de Cercetări poate gospodări în acest an din 10,8 milioa­ne de forinţi, obţinuţi în pri­mul rând prin diferite con­cursuri. Institutul a mai ob­ţinut 4,4 milioane de forinţi de la Fundaţia Publică pen­tru Minorităţi.­­stf- 5 OCTOMBRIE 2001 în amintirea marelui bibliofil Membrii autoguvernării româneşti din sectorul V al Budapestei, împreună cu alţi români din Capitală au dezvelit duminică, la 30 septembrie, o placă co­memorativă a lui Iuliu Todorescu, unul dintre cei mai însemnaţi bibliofili din Ungaria. Evenimentul s-a des­făşurat în sectorul VIII, în faţa fostei case a familiei Todorescu, din strada Nepszînhâz nr. 36. înaintea dezvelirii, în capela ortodoxă română din strada Hollo nr. 8, parohul Marius Maghiaru a săvîrşit o slujbă de pomenire. Cine a fost Todorescu? Iuliu Todorescu s-a năs­cut cu 135 de ani în urmă, la 16 august 1866, la Bu­dapesta, într-o familie de latifundiari. A devenit jurist şi la tinereţe a călătorit foar­te mult prin străinătate. Re­venind la Budapesta, moş­tenind de la părinţi o avere însemnată, s-a dedicat co­lecţionării manuscriselor şi cărţilor rare. Acestei pasiuni i-a consacrat aproape 30 de ani. Biblioteca particulară a lui Iuliu Todorescu a cu­prins, pe acele vremuri, cele mai frumos ornamentate şi bine îngrijite cărţi. In acest material găsim nu numai cărţi în limbile română şi maghiară, dar şi în germa­nă, rusă, etc. Ajuns de o boală grea, Iuliu Todorescu se stinge din viaţă la numai 53 de ani, la 27 noiembrie 1919, fiind înmormîntat în cimitirul Kerepesi din Buda­pesta. După moartea sa, văduva lui, născută Horváth Aranka, a donat întreaga colecţie de carte veche Bi­bliotecii Szechenyi. Ca un semn al recunoştinţei, post mortem Todorescu a deve­nit directorul onorific al Muzeului Naţional. Doar un început Autoguvernarea româ­nească din sectorul V, con­dusă de dr. Gheorghe Mihă­­iescu, şi-a propus să lase „semne" în locurile, pe clă­dirile unde au trăit români, care au făcut mult pentru cultura română din Ungaria. „Nu am avut un motiv special să începem şirul toc­mai cu Iuliu Todorescu - ne-a declarat Gheorghe Mihăiescu. - Avem o listă întreagă cu personalităţi de seamă, care au adus mari servicii nu numai statului maghiar, dar şi culturii ro­mâneşti. Asta înseamnă, deci, să continuăm să pu­nem amintiri concrete în acele locuri, unde au acti­vat românii de care putem să fim mîndri. Totuşi am început cu Todorescu, pen­tru faptul că el este o per­sonalitate simbolică, pentru că el a fost pe jumătate ro­mân, pe jumătate ungur, mama lui fiind unguroaică. Am vrut să exprimăm prin aceasta o concepţie a noas­tră: ca să fii bun român nu înseamnă să nu fii şi bun cetăţean al ţării, şi invers, să fii cetăţean maghiar nu în­seamnă să cedezi, să-ţi pierzi identitatea." Autoguvernările pot „Eu aşa cred - mai adau­gă domnul Mihăiescu­­ că reprezentanţele noastre au destule posibilităţi bugetare. Ar trebui să medităm iarăşi cum am putea folosi cel mai util aceşti bani, să-i adminis­trăm cam în felul acesta. Nu ar trebui să dispară aceste sume bugetare în alte bu­zunare „neculturale". Secto­rul V consideră că printre autoguvernările minoritare din Capitală, sectorul nos­tru dispune de cele mai bune condiţii bugetare, şi aceşti bani vrem să-i îndrep­tăm spre folosul etniei noas­tre româneşti, prin aceste „gesturi" româneşti." La dezvelirea plăcii co­memorative au rostit cuvîntări părintele vicar Marius Maghiaru din Buda­pesta (care este angajatul Bibliotecii Szechenyi) şi is­toricul arădean Eugen Glück, care ne-a prezentat cum a fost privit Todorescu din România. După aceste mo­mente solemne, românii din Budapesta au aşezat flo­rile amintirii prezentîndu-şi omagiile în faţa mormîntu­­lui familiei Todorescu, aflat în cimitirul Kerepesi, E. Iova INVENTAR Plăci şi busturi româneşti în Ungaria Apateu - Bustul lui Mihai Eminescu, în curtea bise­ricii ortodoxe române Bătania - Placa comemorativă Lucian Magdu, pe peretele parohiei ortodoxe române Budapesta - Placa din str. Vâczi, pe clădirea unde a apărut revista „Familia" a lui Iosif Vulcan - Placa comemorativă Iuliu Todorescu, str. Nepszînhâz nr. 36. - Bustul lui Mihai Eminescu în curtea Cen­trului Cultural al României, din str. Izso Cenadul Unguresc - Placa comemorativă a dascălului loan Rus, în piața Bisericii Chitighaz - Placa comemorativă Iosif loan Ardelean, pe peretele bisericii ortodoxe române - Placa comemorativă a 200 de ani de în­­văţămînt românesc, pe peretele şcolii ro­mâneşti Ciula - Placa comemorativă Gheorghe Pomuţ, str. Kossuth - Placa comemorativă Liviu Rebreanu, ca­lea Honved - Placa şcolii confesionale din Oraşul Mare Românesc, str. Vâr - Busturile lui L. Rebreanu, Moise Nicoară în parcul din vecinătatea Catedralei Sf. Nicolae - Bustul lui Nicolae Bălcescu, în faţa Liceu­lui Românesc Leta Mare - Placa comemorativă Iosif Vulcan, în piaţa Árpad - Bustul lui Ioan Irinyi, pe str. Irinyi Micherechi - Bustul lui Nicolae Bălcescu, pe str. Kos­suth Seghedin - Placa comemorativă Kossuth-Bălcescu, din piaţa Klauzăl

Next