Foaia Românească, 2001 (Anul 51, nr. 1-52)
2001-10-05 / nr. 40
festivalul de Teatru Clasic Arad, 2001 Iniţiativa de odinioară a Teatrului de Stat din Arad a ajuns în această toamnă la cea de-a Vll-a ediţie, atrăgînd în oraşul de pe Mureş renumite colective de teatru din România şi de peste hotare. Iată mai jos programul la care sînt invitaţi şi românii din Ungaria: sîmbătă, 6 octombrie: Teatro dei Riuniti Umbertide - Italia, BALERA (Italia cîntă şi dansează) de Achille Roselletti şi Francesco Torchia Regia: Achille Roselletti duminică, 7 octombrie: Teatrul Naţional Cluj, HAMLET de William Shakespeare, Regia: Vlad Mugur luni, 8 octombrie: Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra" Bucureşti, ODISEEA 2001, Scenariu şi regie: Cătălina Buzoianu marţi, 9 octombrie: Teatrul Naţional „Mihai Eminescu" Chişinău JUCĂTORII DE CĂRŢI de N.V. Cogol Regia: Ilie Todorov miercuri, 10 octombrie: Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri" Iaşi, STRIGOII de Henrik Ibsen, Regia: Ovidiu Lazăr joi, 11 octombrie: Teatrul de Stat Arad, CUM VĂ PLACE de W. Shakespeare, Regia: Ion Mircioagă vineri, 12 octombrie: Teatrul Naţional Craiova, NĂZDRĂVANUL OCCIDENTULUI de John Millington Synge Regia: Bocsărdi Lăszlo sîmbătă, 13 octombrie: Teatrul Maghiar Cluj-Napoca ROMEO ŞI JULIETA de W. Shakespeare, Regia: Keresztes Attila. Spectacolul este tradus în limba română la cască. duminică, 14 octombrie: Teatrul Naţional „I. L. Caragiale" Bucureşti JOCUL DRAGOSTEI ŞI AL ÎNTÎMPLĂRII de Miravaux, Regia: Felix Alexa Peste zece milioane pentru cercetări Ministerul învăţământului sprijină în acest an activitatea Institutului de Cercetări al Românilor din Ungaria cu 2,3 milioane de forinţi. O treime din această sumă poate fi folosită în mod direct pentru funcţionare. Tot în aceste zile, Ministerul Justiţiei a acordat institutului românesc 840 de mii de forinţi, iar Ministerul Patrimoniului Cultural Naţional a acordat 1 milion de forinţi. Astfel, Institutul de Cercetări poate gospodări în acest an din 10,8 milioane de forinţi, obţinuţi în primul rând prin diferite concursuri. Institutul a mai obţinut 4,4 milioane de forinţi de la Fundaţia Publică pentru Minorităţi.stf- 5 OCTOMBRIE 2001 în amintirea marelui bibliofil Membrii autoguvernării româneşti din sectorul V al Budapestei, împreună cu alţi români din Capitală au dezvelit duminică, la 30 septembrie, o placă comemorativă a lui Iuliu Todorescu, unul dintre cei mai însemnaţi bibliofili din Ungaria. Evenimentul s-a desfăşurat în sectorul VIII, în faţa fostei case a familiei Todorescu, din strada Nepszînhâz nr. 36. înaintea dezvelirii, în capela ortodoxă română din strada Hollo nr. 8, parohul Marius Maghiaru a săvîrşit o slujbă de pomenire. Cine a fost Todorescu? Iuliu Todorescu s-a născut cu 135 de ani în urmă, la 16 august 1866, la Budapesta, într-o familie de latifundiari. A devenit jurist şi la tinereţe a călătorit foarte mult prin străinătate. Revenind la Budapesta, moştenind de la părinţi o avere însemnată, s-a dedicat colecţionării manuscriselor şi cărţilor rare. Acestei pasiuni i-a consacrat aproape 30 de ani. Biblioteca particulară a lui Iuliu Todorescu a cuprins, pe acele vremuri, cele mai frumos ornamentate şi bine îngrijite cărţi. In acest material găsim nu numai cărţi în limbile română şi maghiară, dar şi în germană, rusă, etc. Ajuns de o boală grea, Iuliu Todorescu se stinge din viaţă la numai 53 de ani, la 27 noiembrie 1919, fiind înmormîntat în cimitirul Kerepesi din Budapesta. După moartea sa, văduva lui, născută Horváth Aranka, a donat întreaga colecţie de carte veche Bibliotecii Szechenyi. Ca un semn al recunoştinţei, post mortem Todorescu a devenit directorul onorific al Muzeului Naţional. Doar un început Autoguvernarea românească din sectorul V, condusă de dr. Gheorghe Mihăiescu, şi-a propus să lase „semne" în locurile, pe clădirile unde au trăit români, care au făcut mult pentru cultura română din Ungaria. „Nu am avut un motiv special să începem şirul tocmai cu Iuliu Todorescu - ne-a declarat Gheorghe Mihăiescu. - Avem o listă întreagă cu personalităţi de seamă, care au adus mari servicii nu numai statului maghiar, dar şi culturii româneşti. Asta înseamnă, deci, să continuăm să punem amintiri concrete în acele locuri, unde au activat românii de care putem să fim mîndri. Totuşi am început cu Todorescu, pentru faptul că el este o personalitate simbolică, pentru că el a fost pe jumătate român, pe jumătate ungur, mama lui fiind unguroaică. Am vrut să exprimăm prin aceasta o concepţie a noastră: ca să fii bun român nu înseamnă să nu fii şi bun cetăţean al ţării, şi invers, să fii cetăţean maghiar nu înseamnă să cedezi, să-ţi pierzi identitatea." Autoguvernările pot „Eu aşa cred - mai adaugă domnul Mihăiescu că reprezentanţele noastre au destule posibilităţi bugetare. Ar trebui să medităm iarăşi cum am putea folosi cel mai util aceşti bani, să-i administrăm cam în felul acesta. Nu ar trebui să dispară aceste sume bugetare în alte buzunare „neculturale". Sectorul V consideră că printre autoguvernările minoritare din Capitală, sectorul nostru dispune de cele mai bune condiţii bugetare, şi aceşti bani vrem să-i îndreptăm spre folosul etniei noastre româneşti, prin aceste „gesturi" româneşti." La dezvelirea plăcii comemorative au rostit cuvîntări părintele vicar Marius Maghiaru din Budapesta (care este angajatul Bibliotecii Szechenyi) şi istoricul arădean Eugen Glück, care ne-a prezentat cum a fost privit Todorescu din România. După aceste momente solemne, românii din Budapesta au aşezat florile amintirii prezentîndu-şi omagiile în faţa mormîntului familiei Todorescu, aflat în cimitirul Kerepesi, E. Iova INVENTAR Plăci şi busturi româneşti în Ungaria Apateu - Bustul lui Mihai Eminescu, în curtea bisericii ortodoxe române Bătania - Placa comemorativă Lucian Magdu, pe peretele parohiei ortodoxe române Budapesta - Placa din str. Vâczi, pe clădirea unde a apărut revista „Familia" a lui Iosif Vulcan - Placa comemorativă Iuliu Todorescu, str. Nepszînhâz nr. 36. - Bustul lui Mihai Eminescu în curtea Centrului Cultural al României, din str. Izso Cenadul Unguresc - Placa comemorativă a dascălului loan Rus, în piața Bisericii Chitighaz - Placa comemorativă Iosif loan Ardelean, pe peretele bisericii ortodoxe române - Placa comemorativă a 200 de ani de învăţămînt românesc, pe peretele şcolii româneşti Ciula - Placa comemorativă Gheorghe Pomuţ, str. Kossuth - Placa comemorativă Liviu Rebreanu, calea Honved - Placa şcolii confesionale din Oraşul Mare Românesc, str. Vâr - Busturile lui L. Rebreanu, Moise Nicoară în parcul din vecinătatea Catedralei Sf. Nicolae - Bustul lui Nicolae Bălcescu, în faţa Liceului Românesc Leta Mare - Placa comemorativă Iosif Vulcan, în piaţa Árpad - Bustul lui Ioan Irinyi, pe str. Irinyi Micherechi - Bustul lui Nicolae Bălcescu, pe str. Kossuth Seghedin - Placa comemorativă Kossuth-Bălcescu, din piaţa Klauzăl