Foaia Românească, 2003 (Anul 53, nr. 1-52)
2003-05-02 / nr. 18
I FOAIA [ Q }I românească yUj Interes sporit pentru concursul pe ţară de limbă şi literatură română Precum în fiecare an, şi în acest an şcolar s-a publicat organizarea concursului pe ţară la limba şi literatura română pentru liceenii din clasa a 11 -a şi a 12-a. Şi de data aceasta participanţii au fost elevi ai Liceului Românesc „Nicolae Bălcescu" din Ciula, însă acum numărul concurenţilor a fost mai mare decât în anii precedenţi. La faza în scris au participat 18 tineri, iar la faza orală au ajuns 10 (Marta Cioca, Monica Rocsin, Maria Molnăr, Roland Ruja, Tiberiu Netea, Silvia Ardelean, Aurel Martin, Toma Ardelean, Vasile Oros, Eva Petrujanu), obţinând la partea în scris peste 85 de puncte din cele 100. Faza orală s-a desfăşurat vinerea trecută, la 25 aprilie, la sediul din Giula al Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria. Aici, nouă dintre cei 10 elevi au dat dovadă din cunoştinţele lor legate de poeţii, scriitorii literaturii române şi de creaţiile lor, respectiv de mişcările literare din cultura romească. Juriul concursului a fost alcătuit din preşedintele dr. Gheorghe Petruşan, şeful catedrei de limbă şi literatură română din Seghedin, Kese Katalin, profesoară la catedra de limbă şi literatură română din Budapesta, Viorica Oros Făbiăn, directoarea Secţiei de Naţionalitate din cadrul Instituţiei de învăţământ Public KAOKSZI din Budapesta şi Mihai Cozma, profesor universitar din Seghedin. Miza concursului a fost mare scutire de examenul de bacalaureat din română şi admiterea automată la catedrele de limbă şi literatură română din cadrul instituţiilor superioare din Ungaria. La deschiderea olimpiadei, preşedintele Gheorghe Petruşan a salutat participanţii emoţionaţi, înainte de toate, aş vrea să vă laud pentru interesul pe care îl manifestaţi faţă de limba şi literatura română, care este cert şi pentru faptul că s-au prezentat aşa de mulţi la acest concurs. Trebuie să recunoaştem că au fost câteva lucrări foarte bune în scris. Aceasta înseamnă că totuşi limba şi literatura română este un centru al preocupărilor şcolii. V-am întocmit nişte întrebări din temele pe care le-aţi studiat, separat pentru clasa a 11 -a şi cea a 12-a. Aş vrea să vă liniştesc, să vă conving că întrebăm numai ceea ce ştiţi. Ştim că aveţi emoţii, dar să ştiţi că cel care îşi păstrează armonia şi pacea interioară, probabil că va şti să răspundă la întrebări. Aşa cum este tradiţia, o să trageţi căte-un bileţel... *** Astfel liceenii intrau rând pe rând să vorbească în faţa juriului despre tema „trasă". După câteva răspunsuri, am stat de vorbă cu cei care au trecut peste această „încercare". Ei mi au vorbit despre tema primită, dacă sunt mulţumiţi sau ba, dacă şi-ar fi dorit altceva sau ba. Toma Ardelean: Eu am tras „ Viaţa şi activitatea lui Ion Creangă şi analiza cărţii Amintiri din copilărie" De fapt, am învăţat toate temele date, aşa că am fost pregătit pentru oricare. Astfel şi cu Creangă am fost mulţumit. Pe lângă toate, din cauza marilor emoţii am şi uitat multe lucruri pe care le ştiam. Silvia Ardelean: Şi eu am uitat multe din viaţa şi activitatea lui Ion Luca Caragiale. Am sperat că nu voi trage aceasta, dar în sfârşit, cred că nu am răspuns prea rău. Maria Molnăr: Şi eu am nimerit o temă pe care nu o preferam: „Analiza baladei Mănăstirea Argeşului şi semnificaţia motivului Meşterul Manole în literatura română şi universală. "Acuma am văzut cum se desfăşoară un examen mai serios, şi în mod special mă bucur că s-a terminat concursul. Cred că m-am pregătit destul de bine, numai că nu am primit ce mi-am dorit. Tiberiu Netea: A trebuit să vorbesc despre viaţa şi activitatea lui Ioan Slavici şi să analizez romanul Mara sau nuvela Moara cu noroc. Cred că m-am descurcat destul de bine, totuşi nu sunt absolut mulţumit. Am avut şi eu emoţii. Vroiam să vorbesc despre activitatea poetului Mihai Eminescu, pentru că despre Eminescu se poate vorbi mult. Cel mai mult îmi plac poeziile „Epigonii" şi „Glossa". Vasile Oros: Eu am tras „ Viaţa şi activitatea lui Mihai Eminescu", ceea ce m-a bucurat, pentru că îmi place foarte mult opera lui, poeziile de dragoste şi de natură. Totuşi nu sunt mulţumit cu răspunsul meu. Nu am spus tot ce trebuia. M-au încurcat puţin şi întrebările domnului Petruşan, pentru că nu m-am putut concentra, şi n-am ştiut să răspund la toate întrebările dânsului. De altfel, poezia mea preferată a fost balada Mioriţa. Monica Rocsin: Eu a trebuit să vorbesc despre România după cel de-al doilea război mondial, literatura epocii. Şi a trebuit să analizez „Moartea căprioarei" de Nicolae Labiş. Din păcate, nu am recapitulat prea bine această poezie, fiindcă noi ne-am pregătit pe baza listei din anul trecut, şi „Moartea căprioarei" nu a figurat acolo. Deci, nu sunt deloc mulţumită cu ceea ce am prezentat, deşi am învăţat foarte mult pentru concurs. Pot să zic că din toată literatura română îl prefer pe George Bacovia, şi în special poezia „Plumb", cu nevroza sa şi prezentarea morţii în creaţiile lui. Roland Ruja: N-am fost prea bucuros când am văzut că am tras viaţa şi activitatea lui Tudor Arghezi. Vroiam mai degrabă să vorbesc despre Liviu Rebreanu și un roman de-al lui sau despre Mihail Sadoveanu. îmi plac mai mult romanele decât poeziile, pentru că cele din urmă sunt abstracte. Romanul meu preferat este „ Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război" de Camil Petrescu. Personajul principal crede că dacă va pleca în război va uita de gelozie. Dar un război nu şterge sentimentele omului. Marta Cioca: - Roland crede că am avut noroc, pentru că am vorbit despre Rebreanu. Trebuie să mărturisesc că nu prea m-am pregătit din romanul lui Rebreanu şi am fost disperată. Eu aş fi dorit „Baltagul" sau „Hanul Ancuţei" de Sadoveanu. Dar cel mai mult îmi stă la inimă „Moartea căprioarei", pentru că şi eu mă simt încă o copilă. Copilul este cel mai sincer, spune adevărul. Şi precum copilul din această poezie, şi eu simt o stare neliniştită, fiindcă trebuie să trec din copilărie în faza maturităţii. în cadrul discuţiilor, elevii au căzut de comun acord că rezultatul cel mai bun pentru ei ar fi să fie scutiţi de „beac", însă ceea ce ei nu ştiau de la început că toţi care au trecut cu bine şi faza orală, aceştia au câştigat deja nota cinci la bacalaureatul din limba şi literatura română. * * * La publicarea rezultatelor, preşedintele juriului a accentuat că rezultatul final se compune din două elemente: proba în scris şi proba orală. Conform deciziei comisiei, pe primele trei locuri s-au clasat următorii liceeni: Locul 1: Monica Rocsin (cl. a 12-a) Locul II: Marta Cioca (cl. a 12-a) Locul III: Tiberiu Netea (cl. a 11-a). Aceştia îşi vor prelua diplomele de la Ministerul învăţământului din Budapesta. Tot ei sunt admişi dacă vor - şi la catedrele de română din Budapesta şi Seghedin. Alături de meritele elevilor, ţinem să amintim şi numele profesoarelor de la Liceul Bălcescu, care au contribuit la buna pregătire a liceenilor pentru aceste examene: Maria Curzău Czegledi, Stella Nicula Machhour şi Vera Curzău. Rita Pătcaş