Foaia Românească, 2003 (Anul 53, nr. 1-52)

2003-05-02 / nr. 18

I­ FOAIA [ Q }­I românească yUj Interes sporit pentru concursul pe ţară de limbă şi literatură română Precum în fiecare an, şi în acest an şcolar s-a publi­cat organizarea concursului pe ţară la limba şi litera­tura română pentru liceenii din clasa a 11 -a şi a 12-a. Şi de data aceasta participanţii au fost elevi ai Liceu­lui Românesc „Nicolae Bălcescu" din Ciula, însă acum numărul concurenţilor a fost mai mare decât în anii precedenţi. La faza în scris au participat 18 tineri, iar la faza orală au ajuns 10 (Marta Cioca, Monica Rocsin, Maria Molnăr, Roland Ruja, Tiberiu Netea, Silvia Arde­lean, Aurel Martin, Toma Ardelean, Vasile Oros, Eva Petrujanu), obţinând la partea în scris peste 85 de punc­te din cele 100. Faza orală s-a desfăşurat vinerea trecută, la 25 apri­lie, la sediul din Giula al Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria. Aici, nouă dintre cei 10 elevi au dat dovadă din cu­noştinţele lor legate de po­eţii, scriitorii literaturii româ­ne şi de creaţiile lor, respec­tiv de mişcările literare din cultura romească. Juriul concursului a fost alcătuit din preşedintele dr. Gheor­­ghe Petruşan, şeful catedrei de limbă şi literatură româ­nă din Seghedin, Kese Katalin, profesoară la cate­dra de limbă şi literatură română din Budapesta, Vi­orica Oros Făbiăn, directoa­rea Secţiei de Naţionalitate din cadrul Instituţiei de în­văţământ Public KAOKSZI din Budapesta şi Mihai Coz­­ma, profesor universitar din Seghedin. Miza concursului a fost mare­ scutire de examenul de bacalaureat din română şi admiterea automată la catedrele de limbă şi litera­tură română din cadrul in­stituţiilor superioare din Ungaria. La deschiderea olimpia­dei, preşedintele Gheorghe Petruşan a salutat partici­panţii emoţionaţi,­­ înainte de toate, aş vrea să vă laud pentru interesul pe care îl manifestaţi faţă de lim­ba şi literatura română, care este cert şi pentru faptul că s-au prezentat aşa de mulţi la acest concurs. Trebuie să re­cunoaştem că au fost câteva lucrări foarte bune în scris. Aceasta înseamnă că totuşi limba şi literatura română este un centru al preocupărilor şco­lii. V-am întocmit nişte între­bări din temele pe care le-aţi studiat, separat pentru clasa a 11 -a şi cea a 12-a. Aş vrea să vă liniştesc, să vă conving că întrebăm numai ceea ce ştiţi. Ştim că aveţi emoţii, dar să ştiţi că cel care îşi păstrează armo­nia şi pacea interioară, proba­bil că va şti să răspundă la în­trebări. Aşa cum este tradiţia, o să trageţi căte-un bileţel... *** Astfel liceenii intrau rând pe rând să vorbească în faţa juriului despre tema „trasă". După câteva răspunsuri, am stat de vorbă cu cei care au trecut peste această „încer­care". Ei mi au vorbit despre tema primită, dacă sunt mulţumiţi sau ba, dacă şi-ar fi dorit altceva sau ba. Toma Ardelean:­­ Eu am tras „ Viaţa şi activitatea lui Ion Creangă şi analiza cărţii Amintiri din copilărie" De fapt, am învăţat toate temele date, aşa că am fost pregătit pentru oricare. Astfel şi cu Creangă am fost mulţumit. Pe lângă toate, din cauza marilor emo­ţii am şi uitat multe lucruri pe care le ştiam. Silvia Ardelean:­­ Şi eu am uitat multe din viaţa şi ac­tivitatea lui Ion Luca Caragia­­le. Am sperat că nu voi trage aceasta, dar în sfârşit, cred că nu am răspuns prea rău. Maria Molnăr:­­ Şi eu am nimerit o temă pe care nu o preferam: „Analiza baladei Mănăstirea Argeşului şi sem­nificaţia motivului Meşterul Manole în literatura română şi universală. "Acuma am vă­zut cum se desfăşoară un exa­men mai serios, şi în mod spe­cial mă bucur că s-a terminat concursul. Cred că m-am pre­gătit destul de bine, numai că nu am primit ce mi-am dorit. Tiberiu Netea:­­ A trebu­it să vorbesc despre viaţa şi activitatea lui Ioan Slavici şi să analizez romanul Mara sau nuvela Moara cu noroc. Cred că m-am descurcat destul de bine, totuşi nu sunt absolut mulţumit. Am avut şi eu emo­ţii. Vroiam să vorbesc despre activitatea poetului Mihai Emi­­nescu, pentru că despre Emi­­nescu se poate vorbi mult. Cel mai mult îmi plac poeziile „Epi­gonii" şi „Glossa". Vasile Oros:­­ Eu am tras „ Viaţa şi activitatea lui Mihai Eminescu", ceea ce m-a bucu­rat, pentru că îmi place foarte mult opera lui, poeziile de dra­goste şi de natură. Totuşi nu sunt mulţumit cu răspunsul meu. Nu am spus tot ce tre­buia. M-au încurcat puţin şi întrebările domnului Petruşan, pentru că nu m-am putut con­centra, şi n-am ştiut să răs­pund la toate întrebările dân­sului. De altfel, poezia mea preferată a fost balada Miori­ţa. Monica Rocsin:­­ Eu a trebuit să vorbesc despre Ro­mânia după cel de-al doilea război mondial, literatura epo­cii. Şi a trebuit să analizez „Moartea căprioarei" de Nico­lae Labiş. Din păcate, nu am recapitulat prea bine această poezie, fiindcă noi ne-am pre­gătit pe baza listei din anul tre­cut, şi „Moartea căprioarei" nu a figurat acolo. Deci, nu sunt deloc mulţumită cu ceea ce am prezentat, deşi am învăţat foar­te mult pentru concurs. Pot să zic că din toată literatura ro­mână îl prefer pe George Bacovia, şi în special poezia „Plumb", cu nevroza sa şi pre­zentarea morţii în creaţiile lui. Roland Ruja:­­ N-am fost prea bucuros când am văzut că am tras viaţa şi activitatea lui Tudor Arghezi. Vroiam mai degrabă să vorbesc despre Liviu Rebreanu și un roman de-al lui sau despre Mihail Sadoveanu. îmi plac mai mult romanele decât poeziile, pen­tru că cele din urmă sunt ab­stracte. Romanul meu prefe­rat este „ Ultima noapte de dra­goste, întâia noapte de război" de Camil Petrescu. Personajul principal crede că dacă va ple­ca în război va uita de gelozie. Dar un război nu şterge senti­mentele omului. Marta Cioca: - Roland crede că am avut noroc, pen­tru că am vorbit despre Re­breanu. Trebuie să mărturisesc că nu prea m-am pregătit din romanul lui Rebreanu şi am fost disperată. Eu aş fi dorit „Baltagul" sau „Hanul Ancuţei" de Sadoveanu. Dar cel mai mult îmi stă la inimă „Moartea căprioarei", pentru că şi eu mă simt încă o copilă. Copilul este cel mai sincer, spu­ne adevărul. Şi precum copi­lul din această poezie, şi eu simt o stare neliniştită, fiindcă trebuie să trec din copilărie în faza maturităţii. în cadrul discuţiilor, ele­vii au căzut de comun acord că rezultatul cel mai bun pentru ei ar fi să fie scutiţi de „beac", însă ceea ce ei nu ştiau de la început­­ că toţi care au trecut cu bine şi faza orală, aceştia au câştigat deja nota cinci la bacalaureatul din limba şi literatura româ­nă. * * * La publicarea rezultate­lor, preşedintele juriului a accentuat că rezultatul final se compune din două ele­mente: proba în scris şi pro­ba orală. Conform deciziei comisiei, pe primele trei lo­curi s-au clasat următorii li­ceeni: Locul 1: Monica Rocsin (cl. a 12-a) Locul II: Marta Cioca (cl. a 12-a) Locul III: Tiberiu Netea (cl. a 1­1-a). Aceştia îşi vor prelua di­plomele de la Ministerul învăţământului din Buda­pesta. Tot ei sunt admişi­­ dacă vor - şi la catedrele de română din Budapesta şi Se­ghedin. Alături de meritele ele­vilor, ţinem să amintim şi numele profesoarelor de la Liceul Bălcescu, care au contribuit la buna pregătire a liceenilor pentru aceste examene: Maria Curzău Czegledi, Stella Nicula Machhour şi Vera Curzău. Rita Pătcaş

Next