Foaia Românească, 2004 (Anul 54, nr. 1-53)

2004-01-02 / nr. 1

Corala „Camerata Felix" din Oradea la Budapesta Institutul Cultural al Ro­mâniei şi Institutul Italian de Cultură de la Budapesta au organizat luni, 15 decem­brie, concertul corului Fa­cultăţii de Muzică de la Universitatea din Oradea „Camerata Felix". In sala mare a Institutu­lui de Cultură Italian, cân­tecele şi colindele româneşti au răsunat maiestuos umplându-ne inimile cu at­mosfera apropiatelor sărbă­tori de iarnă, iar aplauzele publicului prezent au răsplă­tit din plin vocile deosebite ale tinerilor corişti orădeni. Sub conducerea dirijoru­lui prof. Avram Geoldeş şi a doamnei Carmen Bocioc, ti­nerii studenţi români, prin­­tr-o ţinută remarcabilă şi prin compartimente vocale corale, au arătat valorile de nepreţuit ale colindelor ro­mâneşti. Imediat după stingerea ultimelor aplauze, maestrul Geoldeş, dirijorul şi sufletul corului „Camerata Felix" a avut amabilitatea să ne acor­de câteva cuvinte.­­ Stimate maestre, vă mul­ţumim pentru această seară deosebită, pentru înalta simţi­re românească cu care v-aţi prezentat în faţa noastră.­­ Noi am venit aici dato­rită invitaţiei Institutului Cultural al României care, auzind de noi şi ştiindu-ne aproape, a apelat la noi, iar noi am venit cu o mare bucurie. A cânta în Buda­pesta este un privilegiu.­­ Vă rog să-mi vorbiţi de­spre Facultatea de muzică a Universităţii orădene!­­ Este, aşa cum aţi spus, o instituţie care funcţionea­ză pe lângă Universitatea din Oradea, noi reprezen­tăm în acest context 300 de studenţi cu patru speciali­zări: canto, pedagogie mu­zicală, interpretare instru­mentală şi, mai nou, am atras către noi o secţie de actorie. - Aţi mai concertat în Un­garia?­­ Venim sistematic, de vreo 7 ani, la Giula, la re­numitul festival coral. Am cântat la Budapesta la des­chiderea unor expoziţii, am mai cântat la Capela româ­nească, dar într-o sală cu o astfel de importanţă, de o frumuseţe şi de o acustică deosebită ca aceasta nu am mai cântat.­­ Stimate domnule Avram Ceoideş, ne-aţi încântat sufle­tul în seara aceasta. Vă mul­ţumim foarte frumos încă o dată. Sunteţi amabil să transmiteţi câteva cuvinte ro­mânilor din Ungaria?­­ Doresc să cred în feri­cirea şi bunăstarea dumnea­voastră aşa cum îmi doresc şi mie. Sigur că suntem, sun­teţi un ecou al sensibilităţii româneşti şi, dacă şi noi am găsit în această seară rezo­nanţa în sufletele şi în au­zul spiritual al oamenilor, şi în special al românilor, ne-a făcut o mare plăcere. Vă dorim Sărbători Fericite şi La Mulţi Ani! Mihai Felician Cozma, Budapesta Grai şi identitate (Urmare din pag a 5-a) La noi, conştiinţa naţio­nală se manifestă în culti­varea valorilor lingvistice şi culturale locale, de aici sen­zaţia că numai păstrarea acestora ne poate salva sau perpetua identitatea naţio­nală. Evident, păstrarea lor ca valori incontestabile este o datorie a generaţiilor ti­nere, dar salvarea lor în for­ma autentică nu este posi­bilă din cauza marilor transformări sociale, ci nu­mai integrarea lor în mod constructiv în noile creaţii culturale. O naţionalitate care cre­de într-un viitor naţional, vrea, înainte de toate, o lim­bă, o limbă literară, de cul­tură şi nu se mulţumeşte cu un grai, chiar dacă prin acesta îşi defineşte identi­tatea locală sau naţională. Aşadar, graiul local nu poa­te înlocui limba şi nu poa­te întruchipa apartenenţa la comunitatea celor care o vorbesc. In caz contrar, co­munitatea locală minorita­ră se autoizolează şi, vrând­­nevrând, se contopeşte în naţiunea majoritară a ţării respective. Adeziunea, tragerea de inimă pentru grai şi valori­le culturale populare reflec­tă o atitudine demnă de un intelectual şi impune res­pect. Totodată, trebuie spulberată orice iluzie care sugerează ideea că păstra­rea graiului nostru e posi­bilă sau că introducerea unor termeni dialectali şi a unor cunoştinţe despre particularităţile lui în pro­grama şcolară sunt de na­tură să prelungească viaţa naţională a românilor de aici. Dimpotrivă, supralici­tarea valorilor locale din partea unora duce în eroa­re şi constituie un impas. Graiul şi cultura populară au o valoare inestimabilă, intrinsecă, dar nu sunt o garanţie a păstrării identi­tăţii. In societatea patriarha­lă a îndeplinit această func­ţie de conservare, în socie­tatea modernă însă nu, ba chiar devine un cerc vicios din care nu suntem capa­bili să ieşim. Deoarece gra­iul se moşteneşte în tot mai puţine familii, pentru a fi viabili, suntem de mult timp orientaţi spre valorile culturale maghiare, iar motivaţiile sunt lipsite de vlagă. I Craiul nu se înva­ţă în şcoală, graiul se moşteneşte, îl însu­şeşti pe cale orală­­ în viaţa de toate zi­lele. De ce să-l în­veţi dacă nu-l moş­teneşti? Două sunt funcţiile pe care le mai îndeplineşte: 1. Te descurci cu el (cu chiu şi vai) în familie, în caz că părinţii nu cunosc limba li­terară (numărul lor scade de la o zi la alta). 2. Te aju­tă la însuşirea limbii stan­dard. Este uşor de înţeles că pe un grai care îşi pier­de în mod spectaculos funcţia socială nu se poate clădi o conştiinţă naţională solidă. Ieşirea din impas e posibilă numai prin însuşi­rea limbii literare şi o des­chidere spre valorile uni­versale ale culturii româ­neşti. Şcolii şi bisericii le revi­ne datoria să netezească calea dificilă de la grai la limbă, respectiv să-i înveţe pe copii să se deprindă cu folosirea limbii româneşti, pe care, de altfel, o poţi auzi de multe decenii în bi­sericile ortodoxe din Mi­­cherechi, Chitighaz sau Giula şi în adunările bap­tiste şi penticostale româ­neşti. Totul este foarte „sim­plu"­­ dacă este conştiinţă şi voinţă. Gh. Petru­şan Ion Luca Caragiale (1852-1912) ORIZONTAL: 1. Una dintre cele mai cunoscute comedii de ale lui I. L. Caragiale 8. Rănit 9. Despre ce nu se vorbeşte 10. Păgân, necredincios 12. Cenuşiu 16. Cosmos, univers 17. Artistic, scriitoricesc 20. I. L. Cara­giale făcut parte şi din acest cerc 21. Odă­­ neterminată! 22. Daţi-mi! - în silabe! 23. Corp ceresc 26. Chemare 28. S-a căit - dat fără cap! 29. „Produsul" păsărilor 31. Doi­u! 32. Rouă - încurcată! VERTICAL: 1. Prin grai viu, verbal 2. Aşezare umană 3. Convingerea, fidelitatea 4. Se găseşte în­­ elită! 5. Con­juncţie (ori!) 6. Fluviu siberian 13. La mijloc de­­ urmă! 16. Toată sala­­ s-a încurcat! 17. Naiv, prost 18. I. L. Caragiale a fost un timp redactor la acest ziar 19. Cert, veritabil 21. Constelaţie cu şapte stele principale 24. Tărâm­­ fără coadă! 25. O publicaţie satirico-umoristi­­că scoasă de I. L. Caragiale 27. EUR(o)! 30. Drum­­ la unguri! 32. La mijloc de­­ lume! - ah -

Next