Foaia Românească, 2004 (Anul 54, nr. 1-53)
2004-01-02 / nr. 1
Corala „Camerata Felix" din Oradea la Budapesta Institutul Cultural al României şi Institutul Italian de Cultură de la Budapesta au organizat luni, 15 decembrie, concertul corului Facultăţii de Muzică de la Universitatea din Oradea „Camerata Felix". In sala mare a Institutului de Cultură Italian, cântecele şi colindele româneşti au răsunat maiestuos umplându-ne inimile cu atmosfera apropiatelor sărbători de iarnă, iar aplauzele publicului prezent au răsplătit din plin vocile deosebite ale tinerilor corişti orădeni. Sub conducerea dirijorului prof. Avram Geoldeş şi a doamnei Carmen Bocioc, tinerii studenţi români, printr-o ţinută remarcabilă şi prin compartimente vocale corale, au arătat valorile de nepreţuit ale colindelor româneşti. Imediat după stingerea ultimelor aplauze, maestrul Geoldeş, dirijorul şi sufletul corului „Camerata Felix" a avut amabilitatea să ne acorde câteva cuvinte. Stimate maestre, vă mulţumim pentru această seară deosebită, pentru înalta simţire românească cu care v-aţi prezentat în faţa noastră. Noi am venit aici datorită invitaţiei Institutului Cultural al României care, auzind de noi şi ştiindu-ne aproape, a apelat la noi, iar noi am venit cu o mare bucurie. A cânta în Budapesta este un privilegiu. Vă rog să-mi vorbiţi despre Facultatea de muzică a Universităţii orădene! Este, aşa cum aţi spus, o instituţie care funcţionează pe lângă Universitatea din Oradea, noi reprezentăm în acest context 300 de studenţi cu patru specializări: canto, pedagogie muzicală, interpretare instrumentală şi, mai nou, am atras către noi o secţie de actorie. - Aţi mai concertat în Ungaria? Venim sistematic, de vreo 7 ani, la Giula, la renumitul festival coral. Am cântat la Budapesta la deschiderea unor expoziţii, am mai cântat la Capela românească, dar într-o sală cu o astfel de importanţă, de o frumuseţe şi de o acustică deosebită ca aceasta nu am mai cântat. Stimate domnule Avram Ceoideş, ne-aţi încântat sufletul în seara aceasta. Vă mulţumim foarte frumos încă o dată. Sunteţi amabil să transmiteţi câteva cuvinte românilor din Ungaria? Doresc să cred în fericirea şi bunăstarea dumneavoastră aşa cum îmi doresc şi mie. Sigur că suntem, sunteţi un ecou al sensibilităţii româneşti şi, dacă şi noi am găsit în această seară rezonanţa în sufletele şi în auzul spiritual al oamenilor, şi în special al românilor, ne-a făcut o mare plăcere. Vă dorim Sărbători Fericite şi La Mulţi Ani! Mihai Felician Cozma, Budapesta Grai şi identitate (Urmare din pag a 5-a) La noi, conştiinţa naţională se manifestă în cultivarea valorilor lingvistice şi culturale locale, de aici senzaţia că numai păstrarea acestora ne poate salva sau perpetua identitatea naţională. Evident, păstrarea lor ca valori incontestabile este o datorie a generaţiilor tinere, dar salvarea lor în forma autentică nu este posibilă din cauza marilor transformări sociale, ci numai integrarea lor în mod constructiv în noile creaţii culturale. O naţionalitate care crede într-un viitor naţional, vrea, înainte de toate, o limbă, o limbă literară, de cultură şi nu se mulţumeşte cu un grai, chiar dacă prin acesta îşi defineşte identitatea locală sau naţională. Aşadar, graiul local nu poate înlocui limba şi nu poate întruchipa apartenenţa la comunitatea celor care o vorbesc. In caz contrar, comunitatea locală minoritară se autoizolează şi, vrândnevrând, se contopeşte în naţiunea majoritară a ţării respective. Adeziunea, tragerea de inimă pentru grai şi valorile culturale populare reflectă o atitudine demnă de un intelectual şi impune respect. Totodată, trebuie spulberată orice iluzie care sugerează ideea că păstrarea graiului nostru e posibilă sau că introducerea unor termeni dialectali şi a unor cunoştinţe despre particularităţile lui în programa şcolară sunt de natură să prelungească viaţa naţională a românilor de aici. Dimpotrivă, supralicitarea valorilor locale din partea unora duce în eroare şi constituie un impas. Graiul şi cultura populară au o valoare inestimabilă, intrinsecă, dar nu sunt o garanţie a păstrării identităţii. In societatea patriarhală a îndeplinit această funcţie de conservare, în societatea modernă însă nu, ba chiar devine un cerc vicios din care nu suntem capabili să ieşim. Deoarece graiul se moşteneşte în tot mai puţine familii, pentru a fi viabili, suntem de mult timp orientaţi spre valorile culturale maghiare, iar motivaţiile sunt lipsite de vlagă. I Craiul nu se învaţă în şcoală, graiul se moşteneşte, îl însuşeşti pe cale orală în viaţa de toate zilele. De ce să-l înveţi dacă nu-l moşteneşti? Două sunt funcţiile pe care le mai îndeplineşte: 1. Te descurci cu el (cu chiu şi vai) în familie, în caz că părinţii nu cunosc limba literară (numărul lor scade de la o zi la alta). 2. Te ajută la însuşirea limbii standard. Este uşor de înţeles că pe un grai care îşi pierde în mod spectaculos funcţia socială nu se poate clădi o conştiinţă naţională solidă. Ieşirea din impas e posibilă numai prin însuşirea limbii literare şi o deschidere spre valorile universale ale culturii româneşti. Şcolii şi bisericii le revine datoria să netezească calea dificilă de la grai la limbă, respectiv să-i înveţe pe copii să se deprindă cu folosirea limbii româneşti, pe care, de altfel, o poţi auzi de multe decenii în bisericile ortodoxe din Micherechi, Chitighaz sau Giula şi în adunările baptiste şi penticostale româneşti. Totul este foarte „simplu" dacă este conştiinţă şi voinţă. Gh. Petruşan Ion Luca Caragiale (1852-1912) ORIZONTAL: 1. Una dintre cele mai cunoscute comedii de ale lui I. L. Caragiale 8. Rănit 9. Despre ce nu se vorbeşte 10. Păgân, necredincios 12. Cenuşiu 16. Cosmos, univers 17. Artistic, scriitoricesc 20. I. L. Caragiale făcut parte şi din acest cerc 21. Odă neterminată! 22. Daţi-mi! - în silabe! 23. Corp ceresc 26. Chemare 28. S-a căit - dat fără cap! 29. „Produsul" păsărilor 31. Doiu! 32. Rouă - încurcată! VERTICAL: 1. Prin grai viu, verbal 2. Aşezare umană 3. Convingerea, fidelitatea 4. Se găseşte în elită! 5. Conjuncţie (ori!) 6. Fluviu siberian 13. La mijloc de urmă! 16. Toată sala s-a încurcat! 17. Naiv, prost 18. I. L. Caragiale a fost un timp redactor la acest ziar 19. Cert, veritabil 21. Constelaţie cu şapte stele principale 24. Tărâm fără coadă! 25. O publicaţie satirico-umoristică scoasă de I. L. Caragiale 27. EUR(o)! 30. Drum la unguri! 32. La mijloc de lume! - ah -