Foaia Românească, 2005 (Anul 55, nr. 1-52)
2005-01-21 / nr. 3
FOAIA românească 21 IANUARIE 2005 Săptămână de rugăciune la Micherechi „Invaţă-ne să ne rugăm!” Începând cu 2 ianuarie, până în 9 ianuarie, seară de seară ne-am adunat în biserica baptistă în atmosfera închinării ca să ne întărim relaţia cu Dumnezeu prin rugăciune şi cuvânt. Subiectele şi textele biblice aferente au fost următoarele: - Relaţia noastră cu Dumnezeu (Mat. 6:9/b, Gal. 4:4-7); - Să ne închinăm lui Dumnezeu (Mat. 6: 9/c, Rom. 11:33-36); - Domnia lui Dumnezeu peste lume (Mat. 6:10/a, Fapte 1:6-9); - Dumnezeu este Domnul nostru (Mat. 6:10/b, Fii. 2:12-18); - Înfierea şi nevoile noastre zilnice (Mat. 6:11, Evrei 13:1-6); - Relaţia cu Tatăl şi cu alţii (Mat. 6:12, Col. 3:11 — 14); - Călăuzirea lui Dumnezeu în mijlocul ispitelor (Mat. 6:13/a,Ef. 6:10); - Să-L adorăm din nou pe Dumnezeu (Mat. 6:13b, Fil. 2: 5-11, Evrei 13:15- 16). După cum se poate observa, textul de bază este textul care conţine rugăciunea „Tatăl nostru" şi altele prezentate mai sus. Dacă analizăm puţin rugăciunea domnească putem să învăţăm câteva lucruri esenţiale. Aşa cum pe tablele Legii lui Moise, prima tablă conţine patru porunci legate de persoana lui Dumnezeu, iar pe a doua sunt şase porunci legate de persoana omului. Tot aşa în rugăciunea din Matei, primul este Dumnezeu, apoi omul întotdeauna va rămâne aşa. Dumnezeu este primul. El este Dumnezeu Tatăl. Numele lui trebuie sfinţit, împărăţia Lui să vină şi voia Lui să se facă. în a doua parte este omul care are nevoie de împăcare (iertare), provizie şi protecţie. Matei 6:33,afirmă: „Căutaţi mai întâi împărăţia lui Dumnezeu şi împărăţia Lui şi toate aceste lucruri vi se vor da deasupra." Dumnezeu înainte de toate. Tot ce este în afară de Dumnezeu, intră în categoria „celelalte". Domnul Isus ne învaţă că Dumnezeu este o persoană, deci putem intra în relaţie cu El (Tată). Apoi ne spune că este în cer. El este deasupra a tot ce este pe pământ. Nu e parte din pământ. Este ceresc, infinit. Minunea este că fiind infinit a hotărât să intre în relaţie cu noi, persoane finite, limitate. Un poet a spus că nici un om nu este o insulă. Omul are nevoie de relaţie cu alţii. Dumnezeu este infinit, dar personal, poate fi cunoscut. Ioan 1:1 spune că: „La început a fost cuvântul". Întotdeauna a fost limbaj, comunicare şi împărtăşire în Dumnezeu. El ne-a creat după imaginea Sa, ca să putem vorbi şi să ne poată vorbi prin Cuvântul Său şi prin Fiul Său. Cuiva care îţi vorbeşte este natural să-i răspunzi. Iată în această rugăciune Domnul Isus ne învaţă cum să răspundem în rugăciune lui Dumnezeu. Ne punem de multe ori întrebarea de ce a creat Dumnezeu lumea materială şi oamenii în ea? Pentru că Tatăl a iubit aşa de mult pe Fiul, cu o dragoste generoasă, manifestată, că El a vrut să facă o lume şi să o umple cu oameni care să fie ca Fiul Său. Să fie şi alţi mulţi care să împărtăşească lumina, viaţa şi dragostea Fiului său. Ce plan măreţ! Flallesby spune: „Rugăciunea este umplerea cu Hristos în puterea învierii Lui, căruia îi dăm posibilitatea să domnească liber în viaţa noastră, şi apoi folosind autoritatea Lui să intrăm în orice situaţie să schimbăm lucruri." Când El intră în inima ta ca Domn, cu iertarea de la cruce, te vei ruga ca niciodată! Mulţumim în numele Bisericii, surorii Vali Pentea Sava care a venit de la Oradea şi a slujit prin cântare, aducând lumină, speranţă şi bucurie în multe inimi, în duminica de la sfârşitul săptămânii de rugăciune. Mulţumim şi acelora care au venit seară de seară şi au fost gata să aducă cererile lor împreună cu mulţumiri lui Dumnezeu, prin Domnul Isus Cristos şi Duhul Sfânt. Pastor Teofil Tripp, Biserica Baptistă din Micherechi Cât de sinceră sunteţi faţă de alţi oameni? Rugaţi-L pe Dumnezeu să vă cerceteze viaţa în următoarele domenii în ce priveşte sinceritatea. Bifaţi lucrurile care, după părerea dumneavoastră, vă caracterizează cel mai bine viaţa şi vorbirea.Dacă vreţi să fiţi sigură că nu vă autoînşelaţi, rugaţi o prietenă creştină să vă dezvăluie tendinţele pe care le-a observat în viaţa dumneavoastră). 1. Exagerările „Toate cuvintele gurii mele sunt drepte, n-au nimic neadevărat, nici sucit în ele" (Proverbe 8,8). - Exagerez rezultate anterioare. - Supraevaluez rezultatele, respectiv roadele, lucrării mele pentru Domnul. - Exagerez adevărul prin folosirea unor cuvinte ca „întotdeauna sau „niciodată". - Folosesc generalizări grosolane cu privire la oameni sau situaţii. - Exagerez anumite realităţi pentru a face povestea mai interesantă sau mai veselă. - Exagerez sau minimalizez semnificaţia unei situaţii, pentru a sublinia ceva anume sau pentru a obţine un efect mai mare. 2. Linguşirile „Oamenii îşi spun minciuni unii altora, pe buze au lucruri linguşitoare, vorbesc cu inimă prefăcută" (Psalmul 12:2). - Folosesc laude nesincere. - Fac complimente cuiva numai pentru a-l determina să aibă o părere mai bună despre mine. 3. Minciuna „Buzele mincinoase sunt urâte Domnului, dar cei care lucrează cu adevăr li sunt plăcuţi" (Proverbe 12:22). - Calomniez, bârfesc - răspândesc informaţii false despre cineva, pentru a-l discredita în faţa altora. - Răspund nesincer la întrebări directe pentru a-mi salva renumele. - Fac declaraţii false la locul de muncă, în cereri de angajare, declaraţii financiare sau de impozit, urmărind avantaje personale. 4. Inducerea în eroare „ Căci căutăm să lucrăm cinstit, nu numai înaintea Domnului, ci şi înaintea oamenilor" (2 Corinteni 8,21). - Caut să las o impresie falsă, chiar dacă folosesc cuvinte adevărate. - Comunic selectiv anumite realităţi, pentru a-i influenţa pe alţii favorabil scopurilor mele. - Concep despre mine caracterizări ce induc în eroare potenţiali patroni. 5. Inexactităţi „Suntem încredinţaţi că avem un cuget bun, dorind să ne purtăm bine în toate lucrurile" (Evrei 13:18). - Nu verific veridicitatea datelor înainte de a le transmite mai departe. - Sunt superficială când relatez amănuntele unei povestiri. - Mă exprim inexact sau fără a mă asigura că ceea ce spun este întru totul adevărat. 6. Ipocrizia „Ca zgura de argint pusă pe un ciob de pământ, aşa sunt buzele aprinse şi o inimă rea” (Prov. 26,23). - Adresez vorbe prietenoase celuilalt, în timp ce inima îmi este plină de ură sau amărăciune faţă de el. Laud pe faţă şi critic pe la spate. Să alergăm şi noi pe calea credinţei Apostolul Pavel în epistola către Corinteni a vrut să arate modul în care un adevărat creştin trebuie să acţioneze odată intrat în biserica lui Dumnezeu, dându-se exemplu pe Sine însuşi: „Eu, deci alerg, dar nu ca şi cum n-aş şti încotro alerg. Mă lupt cu pumnul, dar nu ca unul care loveşte în vânt. Ci mă port aspru cu trupul meu, şi-l ţin în stăpânire, ca nu cumva după ce am propovăduit altora, eu însumi să fiu lepădat." (1 Corinteni 9,26,27). Duminică, 9 ianuarie, am avut harul să primim în mijlocul bisericii noastre trei slujitori ai Domnului. Pastorul Franco din Italia a vorbit inspirat de Duhul Sfânt despre dăruirea de care noi trebuie să dăm dovadă, angrenaţi fiind în lucrarea Domnului. Apostolul Pavel a folosit toată puterea lui de muncă în slujba Evangheliei, în călătoriile misionare făcute cu sacrificiu şi riscuri de atâtea ori. Dorinţa fierbinte a apostolului a fost ca tot mai mulţi oameni să fie câştigaţi pentru Hristos, indiferent că erau iudei sau de altă naţionalitate. Fratele David Mărgăianu, păstor din Agrişu Mare, a vorbit despre înfrânările, la care trebuie să se supună un adevărat „alergător" angrenat în această competiţie a câştigării unei cununi care nu se veştejeşte. Fratele Vaier Bogdan din Cluj-Napoca, folosindu-se de instrumentele muzicale pe care Iea avut la dânsul, printre care un nai de dimensiuni uriaşe, a lăudat pe Domnul prin cântări pentru proslăvirea numelui lui Dumnezeu. Dumnezeu l-a binecuvântat pe dânsul cu darul de a cânta la foarte multe instrumente şi darul de a învăţa şi pe alţii. Stând de vorbă la urmă cu fratele Vaier Bogdan în legătură cu activitatea dânsului, mi-a spus că Dumnezeu i-a deschis un câmp de activitate în Austria. Două biserici din oraşul Linz au dorinţa să înfiinţeze orchestre formate din copii dornici de a lăuda numele Domnului cu instrumente. Ne-am bucurat mult de prezenţa fraţilor musafiri în biserica noastră şi dorim ca Domnul să-i binecuvânteze în activitatea pe care o desfăşoară în bisericile lui Dumnezeu. Privind la înaintaşii noştri, la apostolii Domnului, şi la cei care astăzi lucrează în biserica Domnului, le putem urma exemplul, abordând cu seriozitate şi maximă responsabilitate lucrarea la care am fost chemaţi, conştienţi fiind de faptul că Dumnezeu, într-o zi, pe toţi ne va chema la judecată. Doamne ajută-ne să fim gata! Viorel Bogdan, Biserica Penticostală „Betel" din Micherechi