Foaia Românească, 2007 (Anul 57, nr. 1-52)
2007-10-12 / nr. 41
FOAIA românească 12 OCTOMBRIE 2007 oraşul muzeelor (2) ■" * Oraşul Iaşi, cel mai mare oraş din România după Bucureşti ca populaţie, este cel mai important din Moldova şi unul dintre cele mai importante centre culturale din România. Iaşiul nu este doar oraşul clopotelor, colinelor, monumentelor şi al minunatelor asfinţituri de soare, aici, în vremuri bune sau mai puţin bune, au trăit şi creat deopotrivă celebrii mitropoliţi şi cărturari Dosoftei şi Varlaam şi mulţi cărturari şi scriitori mireni, cum ar fi: Milescu Spătarul, Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce, Costache Conachi, Gheorghe Asachi, Mihail Kogălniceanu, Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, Ion Creangă, Garabet Ibrăileanu, Mihail Sadoveanu şi mulţi alţii. După cum am amintit în prima parte a articolului, Iaşiul dispune de cel mai mare număr de muzee din ţară, reunite în două complexe muzeale: Complexul Muzeal Moldova și Muzeul Literaturii Române - cu sediul la Casa Pogor. Acest muzeu administrează 11 muzee și case memoriale, cum ar fi: Casa Dosoftei, Muzeul Teatrului (Casa Alecsandri), Casa memorială C. Negruzzi (de la Lunca Prut), Casa memorială Vasile Alecsandri din Mircești, Bojdeuca Ion Creangă, Muzeul Mihai Eminescu din Copou, Casa Vasile Pogor, Casa memorială Mihail Sadoveanu din Copou, Casa memorială „Otilia Cazimir", Casa memorială „George Topârceanu" și Casa memorială „Mihai Codreanu". Casa memorială „Mihai Codreanu"__________________/ în imobilul, devenit muzeu în august 1970 şi supranumit „Vila Sonet", a locuit şi a creat maestrul sonetului românesc, Mihai Codreanu. El considera că sonetul este o poezie de maximă virtuozitate. Clădirea este situată într-un cartier vechi al oraşului, în vecinătatea unei străvechi bodegi cu rezonanţe istorice, numită „Bolta Rece", fiind locul de întâlnire a boemei ieşene şi mai cu seamă a unor personalităţi precum Eminescu, Creangă, Caragiale etc. Construită în stil românescbrâncovenesc, „Vila Sonet" va purta pentru totdeauna amprenta sonetistului dar şi a numeroaselor întâlniri literare între personalităţi ale scrisului românesc. Imobilul este ocupat de scriitor până la moartea sa, în 1957. Muzeul, în organizarea sa actuală, numără 700 de obiecte (unele de patrimoniu) expuse. Clădirea nu a suferit modificări şi nici nu a fost supusă unor reparaţii capitale. ~ Casa memorială „Mihail Sadoveanu" Casa de la Copou, a devenit celebră datorită personalităţilor care au ctitorit-o şi care au locuit-o de-a lungul anilor. în 1834 nu se afla încă pe acest loc decât o vie a agăi Kogălniceanu în mijlocul vechilor podgorii ale laşilor, despre care se pomeneşte în cronici. Mihail Kogălniceanu avea în oraş o casă spaţioasă, care mai există şi astăzi, dar el a hotărât să dea curs fanteziei sale şi să-şi clădească o vilă în mijlocul podgoriei, aproape la porţile laşilor. Şi tot el este acela care a avut ideea să ridice turnul în patru muchii din care cuprinzi cu vederea Moldova cu tot latul ei, din valea Prutului şi până la Ceahlău. Din lipsuri financiare o dăduse cu chirie, iar când Mihail Sadoveanu a dobândit proprietatea la 1919, împreună cu fratele său Vasile, vila nu se afla în special în interior, în înfăţişarea exactă în care fusese clădită. Mihail Kogălniceanu o vânduse în cele din urmă bancherului milionar şi baron austriac Neuschotz, care a înfrumuseţat-o, introducând parchete înstelate, precum şi ferestre şi uşi aduse de la Viena. întâmplarea a voit ca Mihail Sadoveanu să păşească în noua sa casă de la Copou, în 1919, întrun moment în care George Enescu era pe punctul de a se dezlipi de o reşedinţă care îi devenise dragă şi în care compusese şi cântase timp de trei ani, când se stabilise momentan în Iaşi de pe urma celui dintâi război mondial. în cele din urmă însă, muza lui Mihail Sadoveanu a rămas să stăpânească singură şi timp de două decenii a vieţuit nestingherită în acest cadru, inspirându-l pe cel mai mare prozator al poporului nostru, în 1947, Mihail Sadoveanu a donat domeniul Institutului de Agronomie din Iaşi. La 6 noiembrie 1980, casa de la Copou cunoaşte momentul sărbătoresc al inaugurării sale ca Muzeu Memorial „Mihail Sadoveanu". Casa „Dosoftei" Casa „Dosoftei" este muzeul care se ocupă, în cadrul Muzeului Literaturii Române, de literatură română veche. Ea se află în cea mai veche parte a oraşului, în preajma curţii domneşti, astăzi vis-a-vis de biserica Domnească şi Palatul Culturii şi nu departe de Biserica „Trei Ierarhi" - sediu al primei tiparniţe din Moldova în perioada lui Vasile Lupu şi a lui Varlaam. Clădirea actualului muzeu este considerată una dintre cele mai vechi construcţii din Iaşi, fiind atestată documentar în perioada lui Antonie-vodă Ruset şi a cărturarului şi mitropolitului Dosoftei, între 1673 şi 1679. într-o primă fază, documentele semnalează clădirea ca făcând parte dintre anexele curţii domneşti, după mutarea capitalei de la Suceava la Iaşi. Până în anul 1686 clădirea adăposteşte tiparniţa mitropolitului Dosoftei. Aici au fost tipărite cărţi, a căror contribuţie, în procesul de extindere a folosirii limbii române în instituţiile de cult, este de mare importanţă. A.L.B. Casa Codreanu Casa Dosoftei Casa Sadoveanu