Foaia Românească, 2007 (Anul 57, nr. 1-52)

2007-10-12 / nr. 41

FOAIA românească 12 OCTOMBRIE 2007 oraşul muzeelor (2) ■" * Oraşul Iaşi, cel mai mare oraş din România după Bucureşti ca populaţie, este cel mai important din Moldova şi unul dintre cele mai importante centre culturale din România. Iaşiul nu este doar oraşul clo­potelor, colinelor, monumentelor şi al minunatelor asfinţituri de soare, aici, în vremuri bune sau mai puţin bune, au trăit şi creat deopotrivă celebrii mi­­tropoliţi şi cărturari Dosoftei şi Varlaam şi mulţi căr­turari şi scriitori mireni, cum ar fi: Milescu Spătarul, Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce, Costache Conachi, Gheorghe Asachi, Mihail Kogălniceanu, Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri, Mihai Emines­­cu, Ion Creangă, Garabet Ibrăileanu, Mihail Sado­­veanu şi mulţi alţii. După cum am amintit în prima parte a articolului, Iaşiul dispune de cel mai mare număr de muzee din ţară, reunite în două complexe muzeale: Complexul Muzeal Moldova și Muzeul Li­teraturii Române - cu sediul la Casa Pogor. Acest muzeu administrează 11 muzee și case memoriale, cum ar fi: Casa Dosoftei, Muzeul Teatrului (Casa Alecsandri), Casa memorială C. Negruzzi (de la Lun­ca Prut), Casa memorială Vasile Alecsandri din Mircești, Bojdeuca Ion Creangă, Muzeul Mihai Emi­­nescu din Copou, Casa Vasile Pogor, Casa memorială Mihail Sadoveanu din Copou, Casa memorială „Otilia Cazimir", Casa memorială „George Topârceanu" și Casa memorială „Mihai Codreanu". Casa memorială „Mihai Codreanu"­­__________________/ în imobilul, devenit mu­zeu în august 1970 şi su­pranumit „Vila Sonet", a locuit şi a creat maestrul sonetului românesc, Mihai Codreanu. El considera că sonetul este o poezie de maximă virtuozitate. Clădi­rea este situată într-un car­tier vechi al oraşului, în ve­cinătatea unei străvechi bodegi cu rezonanţe isto­rice, numită „Bolta Rece", fiind locul de întâlnire a boemei ieşene şi mai cu seamă a unor personalităţi precum Eminescu, Crean­gă, Caragiale etc. Con­struită în stil românesc­brâncovenesc, „Vila Sonet" va purta pentru totdeauna amprenta sonetistului dar şi a numeroaselor întâlniri literare între personalităţi ale scrisului românesc. Imobilul este ocupat de scriitor până la moartea sa, în 1957. Muzeul, în orga­nizarea sa actuală, numă­ră 700 de obiecte (unele de patrimoniu) expuse. Clădi­rea nu a suferit modificări şi nici nu a fost supusă unor reparaţii capitale.­­ ~­­ Casa memorială „Mihail Sadoveanu" Casa de la Copou, a de­venit celebră datorită per­sonalităţilor care au ctito­rit-o şi care au locuit-o de-a lungul anilor. în 1834 nu se afla încă pe acest loc decât o vie a agăi Kogăl­niceanu în mijlocul vechi­lor podgorii ale laşilor, despre care se pomeneşte în cronici. Mihail Kogălni­ceanu avea în oraş o casă spaţioasă, care mai există şi astăzi, dar el a hotărât să dea curs fanteziei sale şi să-şi clădească o vilă în mijlocul podgoriei, aproa­pe la porţile laşilor. Şi tot el este acela care a avut ideea să ridice turnul în patru muchii din care cu­prinzi cu vederea Moldo­va cu tot latul ei, din valea Prutului şi până la Ceahlău. Din lipsuri financiare o dă­duse cu chirie, iar când Mihail Sadoveanu a do­bândit proprietatea la 1919, împreună cu fratele său Vasile, vila nu se afla în special în interior, în în­făţişarea exactă în care fu­sese clădită. Mihail Kogăl­niceanu o vânduse în cele din urmă bancherului mili­onar şi baron austriac Neuschotz, care a înfrumu­­seţat-o, introducând par­chete înstelate, precum şi ferestre­ şi uşi aduse de la Viena. întâmplarea a voit ca Mihail Sadoveanu să păşească în noua sa casă de la Copou, în 1919, într­­un moment în care George Enescu era pe punctul de a se dezlipi de o reşedinţă care îi devenise dragă şi în care compusese şi cânta­se timp de trei ani, când se stabilise momentan în Iaşi de pe urma celui dintâi răz­boi mondial. în cele din urmă însă, muza lui Mihail Sadoveanu a rămas să stăpânească singură şi timp de două decenii a vie­­ţuit nestingherită în acest cadru, inspirându-l pe cel mai mare prozator al po­porului nostru, în 1947, Mihail Sadoveanu a donat domeniul Institutului de Agronomie din Iaşi. La 6 noiembrie 1980, casa de la Copou cunoaşte momen­tul sărbătoresc al inaugu­rării sale ca Muzeu Memo­rial „Mihail Sadoveanu". Casa „Dosoftei" Casa „Dosoftei" este muzeul care se ocupă, în cadrul Muzeului Literaturii Române, de literatură ro­mână veche. Ea se află în cea mai veche parte a ora­şului, în preajma curţii domneşti, astăzi vis-a-vis de biserica Domnească şi Palatul Culturii şi nu depar­te de Biserica „Trei Ierarhi" - sediu al primei tiparniţe din Moldova în perioada lui Vasile Lupu şi a lui Var­laam. Clădirea actualului muzeu este considerată una dintre cele mai vechi construcţii din Iaşi, fiind atestată documentar în perioada lui Antonie-vodă Ruset şi a cărturarului şi mitropolitului Dosoftei, în­tre 1673 şi 1679. într-o primă fază, documentele semnalează clădirea ca fă­când parte dintre anexele curţii domneşti, după mu­tarea capitalei de la Sucea­va la Iaşi. Până în anul 1686 clădirea adăposteşte tipar­niţa mitropolitului Dosof­tei. Aici au fost tipărite cărţi, a căror contribuţie, în procesul de extindere a fo­losirii limbii române în in­stituţiile de cult, este de mare importanţă. A.L.B. Casa Codreanu Casa Dosoftei Casa Sadoveanu

Next