Foaia Românească, 2021 (Anul 71, nr. 2-53)

2021-04-02 / nr. 14

Ce am învățat de la Marin Sorescu: UȘOR CU PLANUL PE SCĂRI! (1) Pe 25 martie, Filiala Seghedin a ICR Budapesta a organi­zat o serată online în cadrul seriei de programe intitulate „Să ne rezolmăm la cultură!” După serata din februa­rie, care a fost dedicată scriitorului Ion Luca Caragiale, acum publicul participant online a făcut cunoștință cu personalitatea lui Marin Sorescu. La fel ca la prima ediție, subiectul ales a fost prezentat de profesoarele universitare conf dr. Mihaela Bucin, șefa Catedrei de Limba și literatura Pe 29 februarie 2021, Marin Sorescu ar fi împlinit 85 de ani. 29 fe­­bruarie este data pe care poetul a declarat-o, deși apare în multe locuri și 19 februarie. L-am fi sărbătorit pe 28 februarie, căci nu suntem în an bisect. în 1974, pe când era în Suedia, a fost chestionat de un jurnalist în legătură cu acest inconvenient (de a te naște) într-o zi care... nu e în fiecare an. Dramaturgul a răspuns simplu: „trăiesc sentimentul unei îmbătrâniri mai lente, dacă nu e ziua mea în fiecare an”. » Marin urmează școala primară în comuna natală: „La Bulzești am început să scriu prima dată, prin clasa a treia primară, urmând, într-un fel, o tradiție a familiei.”-mărturisea scriitorul. Din această perioadă datează primul său caiet de versuri, precum și interesul pentru proverbe, snoave și anecdote, pe care le notează alături de compuneri proprii. Marin Sorescu a scris în general poezie cu versuri albe, fără rimă. Însă creațiile sale ritmate și rimate sunt la fel de valoroase, de la epigramele publicate în studenție, până la cărțile pentru copii, răzbate din toate o bucurie a scrisului, o pornire ludică de a fauri cuvinte și imagini insolite, română a Facultății Pedagogice Juhász Gyula”, din cadrul Universității din Seghedin, și drd. Judith Călinescu, lector de limba română din partea Institutului Limbii Române (care a prezentat piesa lono, de Marin Sorescu. Citiți în pagina a 7-a!). La finalul prezentărilor, din intervenția doamnei Simon Tănăsescu, director al ICR Budapesta am aflat că domnia sa l-a cunoscut personal pe scriitorul Marin Sorescu încă în vremea copilăriei sale. Marin Sorescu este un scriitor care călătorește mult. Un ade­vărat ambasador al literaturii române, încă din anii ce păreau luminoși, după căderea stalinis­­mului, până în deceniile întune­­cate ale sfârșitului de secol XX. în 1966, la Roma, îl întâlnește pentru prima dată pe Mircea Eliade. în octombrie 1967, călătorește la Pa­ris, unde îl reîntâlnește pe Mircea Eliade iar interviul pe care iri ia savantului într-o cafenea de lângă Muzeul de Artă Modernă este primul publicat, după război, în România În 1968. Sorescu mărturisea: „Apariția în revista Luceafărul a însemnat o hărțuială de peste un an, cu scoateri din pagină și discuții lungi cu cenzura și «forurile». Paradoxal, dușmanii cei mai înverșunați nu erau atât activiștii, cât unii scriitori foarte influenți «sus», interesați ca lista neagră a «transfugilor» să fie actuală la infinit". Marin Sorescu a fost unul dintre cei mai prolifici și mai multilaterali scriitori români­ alături de Tudor Arghezi sau de Lucian Blaga, abordând toate genurile literare, de la epigramă, la eseu, de la poezie la teatru, de la roman la cronică literară. A fost adulat de marea masă de cititori, comentat favorabil de mulți critici literari și dramatici (din țară și din lume), dar și amendat de alții (de exemplu de Al. Piru). Este printre puținii profesioniști români ai scrisului care s-au bucurat, în timpul vieții lor, de a li se fi consacrat studii ale creației, de a fi în programa de învățământ, de la grădiniță, la facultate. Sorescu însuși a fost profesor de literatură la Universitatea din Craiova, unde a predat cursuri despre inspirație și despre dramaturgie. (Va urma) Titlul acestei scrieri a fost chiar titlul prezentării doam­nei profesoare Mihaela Bucin, care nu l-a apropiat definitiv și ireversibil pe scriitorul Marin So­rescu, introducându-ne nu doar în opera sa literară, dar împăr­­tășindu-ne și diferite elemente interesante din viața lui Sorescu, în numărul actual spicuim din prima parte a acestei prezentări, ca să reven­i­m cu a doua parte în „Foaia românească” din săptă­mâna următoare; în 1961 se căsătorește cu Virginia Șeitan. 35 de ani de căsnicie i-a unit. Soția i-a spus Sorin, de la Sorescu Marin. A avut în ea un susținător devotat. Nu au avut copii, însă cre­ațiile poetului sunt azi nelipsite din manualele de școală generală din care învață toți copii români. » Scriitorul însuși desenează și pic­tează, cu bucuria nestăvilită cu care scrie. Sunt picturi simple, colorate, cu teme care, unui privitor de azi, îi par luate din gospodăria bunicilor: pisici, curcani și cocoși, alte pasări de curte ori zburătoare, măgari și cai, precum și autoportrete. FOAIA românească 2 aprilie 2021 www.foaia.hu foaia@foaia.hu Caseta redacțională . Director, redactor-șef: Eva Simon Reporter: Anita Laszlo Tehnoredactor: loan Nyisztor Colaboratori externi: Anca Becan, Mihaela Bucin, Judit Călinescu, loan Cozma, Gabriela Elekes Săptămânal al românilor din Ungaria. Editat de Editura de presă și cărți „NOI”. Editura și redacția: 5700 Jula, str. Gh. Doja nr. 8., CP 95. Telefon: (66) 463-152,361-789. E-mail: foaia@foaia.hu. Editor responsabil: Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria: 5700 Jula, str. Gh. Doja nr. 8. Internet: www. romanul.hu, uniunea@romanul.hu. Tiparul: Schneider Nyomda Kft. 5700 Jula, str. Károly B. nr. 7. Index: 25291. ISSN 1418-8341. Abonamente în județele Bács-Kiskun, Bichiș și Ciongrad se efectuează la oficii­le poștale, iar în celelalte județe la adresa redacției atât personal, cât și prin cec poștal. Abo­namentele pe anul 2021:3 luni 1560 forinți; 6 luni 3120 forinți; 1 an 6240 forinți. Publicația apare cu sprijin de la Cancelaria Primului Ministru (Budapesta, Ungaria), acordat prin Autoguvernarea pe Țară a Românilor din Ungaria, și de la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (București, România).

Next