Foaia Românească, 2021 (Anul 71, nr. 2-53)

2021-02-12 / nr. 7

12 FEBRUARIE 2021. TINERET I FOAIA I românească I 7 www.foaia.hu Literatura română pe înțelesul tuturor (I) O scrisoare pierdută, de Ion Luca Caragiale Dragi elevi, ne-am gândit să venim în ajutorul vostru prin realizarea unei serii de articole legate de cele mai importante subiecte de literatură română care apar în programa de baca­laureat. Nu ne dorim să vă prezentăm analize sau comentarii literare, pentru că pe acestea le aveți deja în manuale și în alte volume de specialitate, ci am vrea să vă oferim câteva idei, sfaturi, sugestii, despre cele mai importante puncte pe o scrisoare pierdută, de I.L Caragiale - schiță de analiză a textului 1. Aparține genului dramatic, specia literară­­comedie clasică din epoca Junimii; 2. Câteva date despre autor și contextul cultural în care a fost scrisă opera: - a fost prozator, dramaturg, jurnalist (a scris schițe, nuvele, comedii și o dramă); face parte din perioada marilor clasici ai literaturii române (definiția clasicismului); -opera sa este caracterizată prin satira dură la adresa moravurilor sociale și a defectelor umane, fiind inspirată din realitățile lumii burgheze în care trăia; 3. Elemente de teorie literară: - definiția comediei (de exemplu: Comedia este specia genului dramatic, în proză sau versuri, care provoacă râsul prin surprin­derea moravurilor sociale, a unor tipuri umane sau a unor situații neașteptate, având un final fericit.); -definiția comicului și a tipurilor de comic (de situație, de caractere, de moravuri, de limbaj, de nume, de intenție) 4. Structura textului (analiză a structurii și a conținutului): - semnificația titlului (de exemplu: Titlul pune în evidență con­trastul comic dintre aparență și esență, pretinsa luptă pentru pu­tere politică realizându-se, de fapt, prin lupta de culise, având ca instrumental șantajului politic „o scrisoare pierdută”-aceasta fiind și pretextul dramatic al comediei, deci intriga subiectului.); - tema (de exemplu: Este o comedie realistă de moravuri politice, ilustrând dorința de parvenire a burgheziei în timpul campaniei electorale pentru alegerea de deputați.); - structura comediei: piesa este structurată în patru acte, fiecare dintre ele fiind alcătuit din mai multe scene: - timpul și spațiul: perspectiva spațială este reală și deschisă, („în capitala unui județ de munte”), iar perspectiva temporală este pla­sată la sfârșitul secolului al XlX-lea („în zilele noastre”), acțiunea desfășurându-se cronologic,­­tipologia personajelor și caracterizarea lor: personajele piesei, numite de către autor „persoane”, sunt menționate cu numele și statutul social pe care îl are fiecare în cadrul comediei, fiecare reprezentând câte un tip uman, caracterizat printr-o trăsătură de caracter dominantă (de exemplu: Ștefan Tipătescu este tipul junelui amorez, Zoe Trahanache este tipul cochetei adulterine. Fotografii din montările piesei, care ar trebui să le atingeți atunci când vreți să prezentați un scriitor sau o operă literară, astfel încât să vă fie mai ușor când învățați. Și pentru că pe 1 februarie am sărbătorit 169 de ani de la nașterea lui I.L Caragiale (1 februarie 1852- 9 iunie 1912), ne-am hotărât să începem această serie de articole printr-o scurtă prezentare a comediei O scrisoare pierdută, pe care voi o studiați în clasa a XI-a. Ghiță Pristanda este tipul slugarnicului, Zaharia Trahanache este tipul soțului încornorat dar și al perfidului, Nae Cațavencu este tipul demagogu­lui și al parvenitului, Farfuridi și Brânzovenescu formează un „cuplu de imbecilitate”,întruchipând prostia clasei politice, Agamemnon Dandanache acumulează toate defectele celorlalte personaje, fiind parvenit, demagog, prost, incult, parvenit și ramolit în același timp, iar cetățeanul turmentat este tipul omului simplu, al alegătorului fără ambiții); - conflictul dramatic principal: confruntarea pentru puterea po­litică a două forțe opuse (reprezentanții partidului aflat la putere (prefectul Ștefan Tipătescu, Zaharia și Zoe Trahanache) și gruparea independentă constituită în jurul lui Nae Cațavencu); conflictul secundar este reprezentat de grupul Farfuridi-Brânzovenescu, care se teme de trădarea prefectului; - momentele subiectului: expozițiunea (aflăm locul, timpul și contextul acțiunii­­ într-un orășel de munte, capitală de județ, în 1883, în preajma alegerilor pentru Cameră și pentru revizuirea Constituției), intriga (cea care declanșează acțiunea, soția șefului organizației guvernamentale locale, Zoe Trahanache, pierde scrisoa­rea de dragoste de la prefectul Ștefan Tipătescu, prieten de familie), desfășurarea acțiunii (acțiunea poate fi prezentată cronologic sau structurată pe acte și scene), punctul culminant (momentul de maximă intensitate: la Adunarea Electorală, Cațavencu pierde scrisoare, care e găsită de cetățeanul turmentat și restituită lui Zoe, iar Cațavencu, rămas fără obiectul șantajului, își cere scuze în genunchi), deznodământul (comedia se încheie cu o împăcare generală, vechii rivali ajungând la un compromis, concluzia fiind că nimic nu s-a schimbat); - tipurile de comic trebuie prezentate cu exemple din text: de situație (exemplificat prin mai multe situații care crează comi­cul în pie­să), de limbaj (cu exemple din limbajul personajelor), de nume (explicând semnificația numelor fiecărui personaj), de caracter (precizând defectele de caracter ale personajelor), de intenție (arătând atitudinea scriitorului față de evenimente și față de personaje-satira dură, tenta moralizatoare, obiectivitatea). 5. Concluzii și opinia personală a elevului asupra semnificațiilor textului. Lector drd. Iudit Călinescu, Catedra de Limbă și Literatură Română de la Universitatea din Seghedin Din 1954 (film realizat după montajul piesei la Teatrul Național din București în 1953, regizori Sică Alexandrescu și Victor Iliu) Din 1982 (spectacol de teatru preluat de Televiziunea Română de la Teatrul Lucia Sturdza Bulandra, regia Liviu Ciulei)

Next