Fulgerul, 1910-1911 (Anul 3, nr. 1-62)

1911-10-24 / nr. 61

ândirea culturei, care de sigur are o fluenţă hotărâtoare întru apropierea oa­­enilor şi a naţiunilor. Cel din urmă ia cuvântul d. d-l Lippe,­i­e-şi anunja apropiata părăsire a Ia­­şjului şi aduce elogii d-nei şi d-lui Wach­­l pentru frumoasa lor faptă. In urmă s’a servit azistenţei şampanie s’au ridicat numeroase trasturi pentru asperitatea nouei instituţii culturale,­­ntru filantropii donatori, pentru direc­­tul şi corpul didactic al gimnaziului. Lin şagă Maa­dăhiţă la Palat când era Regele n Iaşi, mesele de la palat, tre alţii şi Nea Ghiţă dejun fu invitat! îmbrac ’ atuncea ’n gală fracul verde de soare, fete de lac în piciore, ocurate de la Hală. noi se prezentă la pa­lat, cheu ’n brânci viu ca să’l ia, trocul lui că l-a scă­pat biet gardist ce’l cu­noştea. iţi s’aşază pe la mese mâncând „Hors doeu­­vre assortis“ isuri franceze alese, cari el se plictisi. i’i trebuea Fronnages, Charlotte, let de boeuf a Van­glaise, îte de fois gras, bla­­mange Ori Chălot sauce mayon­naise ? Nimic Nea Ghiţă n’a mâncat, Tot timpul cât lamas’a stat, Şi când flămând el se trezi Spre Leibiş Blum iute porni. Aici ceru chier prăjit, Muşchi de porc feliuţi tăiat, Costrăş fript la sara­­mură, Pană de­ somn bine sa­­rat. De pe el fracu'l aruncă Şi la mâncat s’a aşezat înfulecând—aspră mun-Bând tulburel ca un turbat. Ear când luna somno­roasă Peste dealuri se arată, Lumea doarme obosită, Ear Nea Ghiţă cade’n baltă. Haplea. IN ESCURSIUNE (Urmare). Odată spălaţi şi îmbrăcaţi, îmi îmbii ivarăşul de cameră să mergem să vizi­rni oraşul, căci doar de asta ne opri­mi la Ploeşti. Cea întâi fiinţă ce-o întâlnim în comi­­or, e tânărul cu dama cu pălăria mare, fre mă intimpină cu un aer radios. — Ehei! tinere—îi zic eu—se vede că crezi încă la Bucureşti, de eşti aşa de b­uros. Ai uitat că suntem la Ploeşti? — Ba n’am uitat nimica. Dar şi la loeşti se poate petrece tot aşa de bine­­ şi la Bucureşti. Ieşiţi în stradă, ne sare î n ochi mur­iri­a. Cea mai frumoasă piaţă a Ploeştilor,­­ faţa primăriei, serveşte de piaţă de tine şi zarzavat. Trunchiuri primitive, acoperite câte cu rogojină, sub care se adăpostesc har­me­ de carne de oae, pe cari muştile azâe nesupărate de nimeni, movili de istraveţi, harbuji, zămoşi, zarzavat şi erdeaţă, trântite de-a dreptul pe pr­­aj sau cel mult pe nişte saci murdari, dau un aspect desgustător. De altmintrelea nici celelalte strade n se lasă mai pre­jos, în ceea ce pri­eşte murdăria. Târgul Cucului sau Podul­ Roş din Iaşi, ar putea servi cu succes drept model de urâţenie pentru edilii Ploeştilor. — Unde-i dr. Fior, de la Iaşi, să fie acţie de higienă ?—zic eu tovarăşului meu, văzând atâta neîngrijire de starea penei publice. Şi lucrul nici poate fi altmintrelea, aceştii având instalaţii de apă şi ned­­ând canal­uri în cari să se scurgă ne­­urăţeniile. Pe cât sunt de bogaţi în gunoae şi iurdării, tot pe atât sunt de bogaţi Plo­­ştii şi în bănci, încotro îţi arunci ochii, vezi firma u­­ei bănci. Aceasta e cea mai bună dovadă că a­­rierile comerciale merg bine. Pe una din străzi atenţia ne fu atrasă de nişte cântece pe cât de gălăgioase, pe cât de nearmonioase. Ne aruncăm ochii şi vedem că aceste ântece porneau de la etajul unei clădiri de al căreia balcon era atârnată o firmă , ne făcea cunoscut că acolo era clubul ocialist. întrebăm pe sergentul de stradă care-i motivul acestei veselii matinale şi el ne pune că lucrătorii sindicalişti, fiind în FULGERUL grevă, şi neavând alta ce face, se dis­trau făcând această muzică barbară. — Câte vederi nu aduce această gre­vă şi lucrătorilor şi patronilor!—îmi zice tovarăşul meu şi plecăm înainte. La reîntoarcere, ţipetele se mai poto­liseră. — Foamea le-a slăbit pofta de muzică —zic eu tovarăşului meu. Reîntorşi în piaţa din faţa primăriei, găsim pe preşedintele escursiunei în to­vărăşia a câtor­va escursionişti, stând pe târnaţul unei crâşme, împrejurul unei mese şi făcând pustiiri însemnate în flei­cile şi mititeii crâşmarului, pe cari­i u­­dau din belşug cu vin, despre care ne­gustorul afirma cu jurăminte de tot fe­lul că-i venit drept de la Dealul Mare. — Dimineaţă aţi luat-o de coadă—zic eu celor cari petreceau pe târnaţul crâş­mei, şi ne căutăm de drum pănă la o băcănie, unde ne aprovizionăm cu cele trebuitoare pentru dejun, pe care tre­buea să-l luăm în tren. (Va urma) Sfârlă cAintece triste Unei femei II Te-ai dusl Credeai că poate îmi furi întreg norocul, Şi nu ştiai că ’n urmă Te văd peste tot locul I Căci de-am putut o clipă Să te privesc­­ nebunul - Icoana ta ’mi suride De-atunci, întotdeauna ! Şi pe cât depărtarea încearcă să te ’ngroape, Pe cât mai lung faci drumul, Pe-atât ’mi-eşti mai aproape! Te-ai dus - o floare albă Pe-aripi de vânt purtată... Dar a rămas în urmă ’ji Parfumul ce mă ’nhată ! C. Iov—Colferino IDILA Ciobănaşul cântă ’n munte, N’are cine să’l asculte; Ear mândruţa cântă ’n vale, Cânt duios, cântec de jale. Ciobănaşul lăcrămează, Florile le ’nrourează, La mândruţa se gândeşte, Focul inimei sporeşte. Ea, de dor nestăpânit, înspre munte a pornit. Lung e drumul. Pe carare Să meargă, n’are răbdare, Ci de-a dreptul o porneşte Picioruşele ’şi râneşte. Dar aşa mult îl iubeşte, Că la ea nu se gândeşte. Ea pe peatră ’n sus zoreşte. Moartea însă o pândeşte. Peatra se rostogoleşte Pe mândruţa o striveşte. DOLORES Informaţii Astă­zi, Duminică, la ora 4 p. m. se celebrează, în biserica Sf Dumitru (Balş), căsătoria religioasă a drăgălaşei d-şoare Florica Popovici, fiica S. S. preotul şi institutorul Al. Popovici, cu d. Ioan Bla­­naru. Facem toate urările de fericire tinerei părechi. D-na dr. Elena Puşcariu, medic se­cundar al secţiei oftalmologice de la spi­talul Sf. Spiridon, a adresat Epitropiei un raport prin care aduce medicului pri­mar al acelei secţii, d. dr. Socor, invi­­nuiri de ignoranţă şi neglijenţe aşa de grave, în­cât, adeverindu-se, ar reclama intervenţia parchetului. Faţă cu gravitatea faptelor denunţate, cerem să se facă o grabnică şi serioasa anchetă. Aflăm cu părere de rău că Principele Mihai Sturza a fost, luni, victima unui un Maşinist ti­paral de accident de călărie, la domeniul seu Cris­­teşti. Făcând o primblare, la galop, calul căzu cu picioarele dinainte într’o groapă. Pentru a evita o cădere periculoasă, Principele sări de pe cal şi se alese cu câte­va julituri puţin grave. D. dr. Riegler, chemat în grabă, asi­gură că juliturile n’au nici o gravitate şi că Principele va fi pe deplin restabi­lit în 5—6 zile. Cu această ocazie avem plăcerea a a­­nunţa că Principele Mihai Sturza a ofe­rit suma de 15000 lei necesară pentru reparaţia bisericei din Cristeşti. Aflăm că d. Teodorescu, tânărul pro­fesor de la conservatorul nostru, ar a­­vea intenţia să angajeze, din Bucureşti, un celebru violonist, spre a putea în­cânta elita noastră ieşană prin muzica de cameră. Cum se face că d-sa apelează la o per­soană străină din conservator ? Nu se găseşte oare în localitate un bun element spre a se face puţină ne­gustorie, pardon, muzică de cameră ? Din punctul seu de vedere, poate are dreptate. D-sa doreşte să aibă în acel terţet sau quartet elemente celebre, cari au avut şi cinstea să cânte la palat, îna­intea M. S. Regina. Ni se spune că vagoane cu mărfuri so­site în staţie încă înainte de venirea Su­veranilor la Iaşi, stau şi astă­zi nedes­cărcate, din cauza insuficienţei linielor de garaj. Faptul e nu numai regretabil, e chiar scandalos de păgubitor. Una din cele mai însemnate instituţii industriale din Iaşi, fabrica Textila de la Copou, împlinind 25 ani de existenţă, administratorul delegat al societăţii a decis să dea o serată lucrătorilor şi per­sonalului fabricei, în sala de 25 octom­­bre curent, serată la care a fost invitată să participe lumea oficială şi diferite no­tabilităţi ale oraşului. Din Dorohoi ni se comunică faptul că pentru motive de ordin personal, ce-l privesc, d. general Popovici a adresat ministerului de răsboiu o petiţie prin care cerea să intervie la ministerul jus­tiţiei pentru destituirea d-nei Maria Moi­­siu din tutela legală a copiilor rămaşi din căsătoria sa cu d. Mihai Mano­iu, pe baza art. 385 c. c. şi pentru răsipe. Consiliul de familie convocat de Trib. jud. Dorohoi, faţă de scrisorile prezen­tate de tutrice, prin care anterior d. ge­neral Popovici îi adresa mulţumiri de modul cum conduce afacerile tutelei, şi faţă de actele prezentate de tutrice, prin cari dovedeşte o bună şi chibzuită admi­nistraţie a averei minorilor, a respins in­tervenţia d-lui general Popovici, pentru care trebue să fie foarte usturători ter­menii în cari ai conceput procesul-verbal dresat în cauză. D. C. Ifrim, cunoscutul student naţio­nalist, a plecat la Paris pentru a-şi com­plecta studiile. D-sa va zăbăvi acolo doi ani. Din bogatul şi variatul program ce ru­lează pe pânza cinematografului de la sala Sidoli la matineul şi reprezentaţia de astă-sară, duminică, notăm : Asediul oraşului Calais, episod din tim­pul războiului de 100 de ani, Stelele de marea, Scoicile, etc. studiu de oceano­grafie însufleţită. Un furt îndrăzneţ, Par­fumul tulburător, Nasul lui Prince şi câ­nele care divulgă secrete, comedii. Trei pisicuţi, idilă cinematografică. Ultimul număr din Pathé-Jour­nal, etc. etc. Cărţi şi Reviste Sumarul numărului de mâine din «Nouă Revistă Română» de sub direcţiunea d-lui C. Rădulescu-Motru, este: Noutăţi: Pacea europeană şi răsboiul italo-turc. Legile pentru ieftenirea traiu­lui. O academie franco-română în Bucu­reşti. Chestiuni actuale : C. Rădulescu-Mo­tru, Ce înseamnă Eminescu pentru cul­tura românească. Emil Isac, Eminescu. Chestiuni Sociale: Ion Arcan, Un cri­teriu al selecţiunii valorilor naţionale. Literatură : George Duma, Lui Emi­nescu, I. Chiru-Nanov, Peste Dorna... (cu ilustraţii). Dări de seamă: N. L. Al. Gr. Soutzo: Quelques poésies de Mihai Eminescu. însemnări: Discursurile de la monu­mentul lui Eminescu. De vorbă cu sculp­torul Stork. Zile de toamnă. Revista Revistelor: Viaţa Nouă. Ram­pa. La Voce. Les documents du progrès. Revue Bleue. Memento. Birou de Arhitectură = L. NADOLSCHI ” Iaşi, Str. Lăpuşneanu 21, întocmeşte proiecte de clădiri în stilurile cele mai moderne în con­­diţiuni foarte modeste. Execută schiţe în mod absolut gra­tuit. Se deplasează şi în provincie, fi­ind invitat printr’o carte poştală. Vând: a) Casele din Iaşi strada Asachi No. 6 b) Via foasta general Radovici c) Via foasta I. Baldovici. Ambele vii sunt chiar la şosea, situa­te în comuna Bucium, podgoria Socola jud. Iaşi, având acarete bune, pădure, apă abondentă etc. A se adresa direct, fără misii, subscri­sului Arthur G. Sion în Iași, str. Asaki No. 6. De inchiriet un apartament având trei odăi, antret si bucătărie. Foarte potrivit pentru un avocat sau alt profesionist. A se adresa la A. M. Gros str. Anas­tasie Panu 10. DE VANZARE Viena ca şi nou, preţ moderat, un cu­peu de G. C. Anastasiu Avocat, str. Anast. Panu 8 PENTRU COMEMORARER Marelui Domnitor Alexandru Ion Cuza s-a executat, cu o perfecţiune artistică desăvârşită bas-re­­lieful care reprezintă măreaţa figură a lui Cuza-Vodă. Bas-reliefurile sunt de 4 feluri: Marmoră şi bronz 6 lei buc. Marmoră şi bronz col. 6 lei buc. Marmoră albă curat 5 lei buc. Gips şi bronz 5 lei buc. De vânzare la toate libră­riile din Ţară. Depozit general la Librăria D. P. CRNŞTEAN­aşi STR. LAPUŞNEANU No. 6

Next