Fulgerul, 1910-1911 (Anul 3, nr. 1-62)
1911-10-24 / nr. 61
ândirea culturei, care de sigur are o fluenţă hotărâtoare întru apropierea oaenilor şi a naţiunilor. Cel din urmă ia cuvântul d. d-l Lippe,ie-şi anunja apropiata părăsire a Iaşjului şi aduce elogii d-nei şi d-lui Wachl pentru frumoasa lor faptă. In urmă s’a servit azistenţei şampanie s’au ridicat numeroase trasturi pentru asperitatea nouei instituţii culturale,ntru filantropii donatori, pentru directul şi corpul didactic al gimnaziului. Lin şagă Maadăhiţă la Palat când era Regele n Iaşi, mesele de la palat, tre alţii şi Nea Ghiţă dejun fu invitat! îmbrac ’ atuncea ’n gală fracul verde de soare, fete de lac în piciore, ocurate de la Hală. noi se prezentă la palat, cheu ’n brânci viu ca să’l ia, trocul lui că l-a scăpat biet gardist ce’l cunoştea. iţi s’aşază pe la mese mâncând „Hors doeuvre assortis“ isuri franceze alese, cari el se plictisi. i’i trebuea Fronnages, Charlotte, let de boeuf a Vanglaise, îte de fois gras, blamange Ori Chălot sauce mayonnaise ? Nimic Nea Ghiţă n’a mâncat, Tot timpul cât lamas’a stat, Şi când flămând el se trezi Spre Leibiş Blum iute porni. Aici ceru chier prăjit, Muşchi de porc feliuţi tăiat, Costrăş fript la saramură, Pană de somn bine sarat. De pe el fracu'l aruncă Şi la mâncat s’a aşezat înfulecând—aspră mun-Bând tulburel ca un turbat. Ear când luna somnoroasă Peste dealuri se arată, Lumea doarme obosită, Ear Nea Ghiţă cade’n baltă. Haplea. IN ESCURSIUNE (Urmare). Odată spălaţi şi îmbrăcaţi, îmi îmbii ivarăşul de cameră să mergem să vizirni oraşul, căci doar de asta ne oprimi la Ploeşti. Cea întâi fiinţă ce-o întâlnim în comior, e tânărul cu dama cu pălăria mare, fre mă intimpină cu un aer radios. — Ehei! tinere—îi zic eu—se vede că crezi încă la Bucureşti, de eşti aşa de buros. Ai uitat că suntem la Ploeşti? — Ba n’am uitat nimica. Dar şi la loeşti se poate petrece tot aşa de bine şi la Bucureşti. Ieşiţi în stradă, ne sare î n ochi muriria. Cea mai frumoasă piaţă a Ploeştilor, faţa primăriei, serveşte de piaţă de tine şi zarzavat. Trunchiuri primitive, acoperite câte cu rogojină, sub care se adăpostesc harme de carne de oae, pe cari muştile azâe nesupărate de nimeni, movili de istraveţi, harbuji, zămoşi, zarzavat şi erdeaţă, trântite de-a dreptul pe praj sau cel mult pe nişte saci murdari, dau un aspect desgustător. De altmintrelea nici celelalte strade n se lasă mai prejos, în ceea ce prieşte murdăria. Târgul Cucului sau Podul Roş din Iaşi, ar putea servi cu succes drept model de urâţenie pentru edilii Ploeştilor. — Unde-i dr. Fior, de la Iaşi, să fie acţie de higienă ?—zic eu tovarăşului meu, văzând atâta neîngrijire de starea penei publice. Şi lucrul nici poate fi altmintrelea, aceştii având instalaţii de apă şi nedând canaluri în cari să se scurgă neurăţeniile. Pe cât sunt de bogaţi în gunoae şi iurdării, tot pe atât sunt de bogaţi Ploştii şi în bănci, încotro îţi arunci ochii, vezi firma uei bănci. Aceasta e cea mai bună dovadă că arierile comerciale merg bine. Pe una din străzi atenţia ne fu atrasă de nişte cântece pe cât de gălăgioase, pe cât de nearmonioase. Ne aruncăm ochii şi vedem că aceste ântece porneau de la etajul unei clădiri de al căreia balcon era atârnată o firmă , ne făcea cunoscut că acolo era clubul ocialist. întrebăm pe sergentul de stradă care-i motivul acestei veselii matinale şi el ne pune că lucrătorii sindicalişti, fiind în FULGERUL grevă, şi neavând alta ce face, se distrau făcând această muzică barbară. — Câte vederi nu aduce această grevă şi lucrătorilor şi patronilor!—îmi zice tovarăşul meu şi plecăm înainte. La reîntoarcere, ţipetele se mai potoliseră. — Foamea le-a slăbit pofta de muzică —zic eu tovarăşului meu. Reîntorşi în piaţa din faţa primăriei, găsim pe preşedintele escursiunei în tovărăşia a câtorva escursionişti, stând pe târnaţul unei crâşme, împrejurul unei mese şi făcând pustiiri însemnate în fleicile şi mititeii crâşmarului, pe carii udau din belşug cu vin, despre care negustorul afirma cu jurăminte de tot felul că-i venit drept de la Dealul Mare. — Dimineaţă aţi luat-o de coadă—zic eu celor cari petreceau pe târnaţul crâşmei, şi ne căutăm de drum pănă la o băcănie, unde ne aprovizionăm cu cele trebuitoare pentru dejun, pe care trebuea să-l luăm în tren. (Va urma) Sfârlă cAintece triste Unei femei II Te-ai dusl Credeai că poate îmi furi întreg norocul, Şi nu ştiai că ’n urmă Te văd peste tot locul I Căci de-am putut o clipă Să te privesc nebunul - Icoana ta ’mi suride De-atunci, întotdeauna ! Şi pe cât depărtarea încearcă să te ’ngroape, Pe cât mai lung faci drumul, Pe-atât ’mi-eşti mai aproape! Te-ai dus - o floare albă Pe-aripi de vânt purtată... Dar a rămas în urmă ’ji Parfumul ce mă ’nhată ! C. Iov—Colferino IDILA Ciobănaşul cântă ’n munte, N’are cine să’l asculte; Ear mândruţa cântă ’n vale, Cânt duios, cântec de jale. Ciobănaşul lăcrămează, Florile le ’nrourează, La mândruţa se gândeşte, Focul inimei sporeşte. Ea, de dor nestăpânit, înspre munte a pornit. Lung e drumul. Pe carare Să meargă, n’are răbdare, Ci de-a dreptul o porneşte Picioruşele ’şi râneşte. Dar aşa mult îl iubeşte, Că la ea nu se gândeşte. Ea pe peatră ’n sus zoreşte. Moartea însă o pândeşte. Peatra se rostogoleşte Pe mândruţa o striveşte. DOLORES Informaţii Astăzi, Duminică, la ora 4 p. m. se celebrează, în biserica Sf Dumitru (Balş), căsătoria religioasă a drăgălaşei d-şoare Florica Popovici, fiica S. S. preotul şi institutorul Al. Popovici, cu d. Ioan Blanaru. Facem toate urările de fericire tinerei părechi. D-na dr. Elena Puşcariu, medic secundar al secţiei oftalmologice de la spitalul Sf. Spiridon, a adresat Epitropiei un raport prin care aduce medicului primar al acelei secţii, d. dr. Socor, invinuiri de ignoranţă şi neglijenţe aşa de grave, încât, adeverindu-se, ar reclama intervenţia parchetului. Faţă cu gravitatea faptelor denunţate, cerem să se facă o grabnică şi serioasa anchetă. Aflăm cu părere de rău că Principele Mihai Sturza a fost, luni, victima unui un Maşinist tiparal de accident de călărie, la domeniul seu Cristeşti. Făcând o primblare, la galop, calul căzu cu picioarele dinainte într’o groapă. Pentru a evita o cădere periculoasă, Principele sări de pe cal şi se alese cu câteva julituri puţin grave. D. dr. Riegler, chemat în grabă, asigură că juliturile n’au nici o gravitate şi că Principele va fi pe deplin restabilit în 5—6 zile. Cu această ocazie avem plăcerea a anunţa că Principele Mihai Sturza a oferit suma de 15000 lei necesară pentru reparaţia bisericei din Cristeşti. Aflăm că d. Teodorescu, tânărul profesor de la conservatorul nostru, ar avea intenţia să angajeze, din Bucureşti, un celebru violonist, spre a putea încânta elita noastră ieşană prin muzica de cameră. Cum se face că d-sa apelează la o persoană străină din conservator ? Nu se găseşte oare în localitate un bun element spre a se face puţină negustorie, pardon, muzică de cameră ? Din punctul seu de vedere, poate are dreptate. D-sa doreşte să aibă în acel terţet sau quartet elemente celebre, cari au avut şi cinstea să cânte la palat, înaintea M. S. Regina. Ni se spune că vagoane cu mărfuri sosite în staţie încă înainte de venirea Suveranilor la Iaşi, stau şi astăzi nedescărcate, din cauza insuficienţei linielor de garaj. Faptul e nu numai regretabil, e chiar scandalos de păgubitor. Una din cele mai însemnate instituţii industriale din Iaşi, fabrica Textila de la Copou, împlinind 25 ani de existenţă, administratorul delegat al societăţii a decis să dea o serată lucrătorilor şi personalului fabricei, în sala de 25 octombre curent, serată la care a fost invitată să participe lumea oficială şi diferite notabilităţi ale oraşului. Din Dorohoi ni se comunică faptul că pentru motive de ordin personal, ce-l privesc, d. general Popovici a adresat ministerului de răsboiu o petiţie prin care cerea să intervie la ministerul justiţiei pentru destituirea d-nei Maria Moisiu din tutela legală a copiilor rămaşi din căsătoria sa cu d. Mihai Manoiu, pe baza art. 385 c. c. şi pentru răsipe. Consiliul de familie convocat de Trib. jud. Dorohoi, faţă de scrisorile prezentate de tutrice, prin care anterior d. general Popovici îi adresa mulţumiri de modul cum conduce afacerile tutelei, şi faţă de actele prezentate de tutrice, prin cari dovedeşte o bună şi chibzuită administraţie a averei minorilor, a respins intervenţia d-lui general Popovici, pentru care trebue să fie foarte usturători termenii în cari ai conceput procesul-verbal dresat în cauză. D. C. Ifrim, cunoscutul student naţionalist, a plecat la Paris pentru a-şi complecta studiile. D-sa va zăbăvi acolo doi ani. Din bogatul şi variatul program ce rulează pe pânza cinematografului de la sala Sidoli la matineul şi reprezentaţia de astă-sară, duminică, notăm : Asediul oraşului Calais, episod din timpul războiului de 100 de ani, Stelele de marea, Scoicile, etc. studiu de oceanografie însufleţită. Un furt îndrăzneţ, Parfumul tulburător, Nasul lui Prince şi cânele care divulgă secrete, comedii. Trei pisicuţi, idilă cinematografică. Ultimul număr din Pathé-Journal, etc. etc. Cărţi şi Reviste Sumarul numărului de mâine din «Nouă Revistă Română» de sub direcţiunea d-lui C. Rădulescu-Motru, este: Noutăţi: Pacea europeană şi răsboiul italo-turc. Legile pentru ieftenirea traiului. O academie franco-română în Bucureşti. Chestiuni actuale : C. Rădulescu-Motru, Ce înseamnă Eminescu pentru cultura românească. Emil Isac, Eminescu. Chestiuni Sociale: Ion Arcan, Un criteriu al selecţiunii valorilor naţionale. Literatură : George Duma, Lui Eminescu, I. Chiru-Nanov, Peste Dorna... (cu ilustraţii). Dări de seamă: N. L. Al. Gr. Soutzo: Quelques poésies de Mihai Eminescu. însemnări: Discursurile de la monumentul lui Eminescu. De vorbă cu sculptorul Stork. Zile de toamnă. Revista Revistelor: Viaţa Nouă. Rampa. La Voce. Les documents du progrès. Revue Bleue. Memento. Birou de Arhitectură = L. NADOLSCHI ” Iaşi, Str. Lăpuşneanu 21, întocmeşte proiecte de clădiri în stilurile cele mai moderne în condiţiuni foarte modeste. Execută schiţe în mod absolut gratuit. Se deplasează şi în provincie, fiind invitat printr’o carte poştală. Vând: a) Casele din Iaşi strada Asachi No. 6 b) Via foasta general Radovici c) Via foasta I. Baldovici. Ambele vii sunt chiar la şosea, situate în comuna Bucium, podgoria Socola jud. Iaşi, având acarete bune, pădure, apă abondentă etc. A se adresa direct, fără misii, subscrisului Arthur G. Sion în Iași, str. Asaki No. 6. De inchiriet un apartament având trei odăi, antret si bucătărie. Foarte potrivit pentru un avocat sau alt profesionist. A se adresa la A. M. Gros str. Anastasie Panu 10. DE VANZARE Viena ca şi nou, preţ moderat, un cupeu de G. C. Anastasiu Avocat, str. Anast. Panu 8 PENTRU COMEMORARER Marelui Domnitor Alexandru Ion Cuza s-a executat, cu o perfecţiune artistică desăvârşită bas-relieful care reprezintă măreaţa figură a lui Cuza-Vodă. Bas-reliefurile sunt de 4 feluri: Marmoră şi bronz 6 lei buc. Marmoră şi bronz col. 6 lei buc. Marmoră albă curat 5 lei buc. Gips şi bronz 5 lei buc. De vânzare la toate librăriile din Ţară. Depozit general la Librăria D. P. CRNŞTEANaşi STR. LAPUŞNEANU No. 6