Fulgerul, 1917-1918 (Anul 10, nr. 1-34)
1918-03-05 / nr. 17
. i nmrin *nn niciiia ai de*ve * molipwbdwo. ba chiar ntecri și er dcmicA Sft lăsăm la o parte tâterea, acolo und? se respect* cuvintele îav preu&ft eu întfdeaul lor adevărat, ft «lup^%#ette câteva lămuriri, «ft ve •uim la *en*ul cuvintelor ©ari ut itervecazft ©oU!im noi. S. Ari»» {Sfârșitul in numărul viitor). E tristă noaptea tristă noapte*, race, î*i dulcea lauft clară . Nimic nu mai a ahturi U'e-a fost odinioară. N\v mai e nici «uflart De vint, din țări de toc. Nici t^lu’n răzvrătire. Mai clipe de norer. Îi nu mai văd pe mart; t luciul albăstria fÎntindă «Prineipeaâ» Ca dorul meu cel via. L -trista viaţa — face — dtingheii aatizi plâng Intre străini, departe. Un dor .. «e na mi’l stau*. MANON PENTRU INVALIZI Primim die partea Marelui Cartier $• ■ trai următoarele spre publicare: Se face cunoaent cif începând dela 1 Martie a.e. comiţiile medico-militare vor lutr« în provizie la alcătuirea actelor definitive pentru regulare» la pensie a invalizilorde războiu, începând cu recetităţile arătate mai jos. Zilele hotărâte sânt cele ce urmează, iar localurile unde familiile vor lucra, vor fi fixate de Prefectarele judeţelor respective. Se vor presenta comisiilor toţi intalirii cari, cu bilete de reformă provizorie satt definitivă şi vor aduce ca dânşii biletele vechi şi orice act vor posedă, ia etrumbol cui oia comisiile li vor elibera histele definitive. Delalata ultimei zile luate prin programul umilitor, biletele vechi nimin anulate în acel judeţ. Programul este următorul : Judeţul Bacău , la Bacău, in zilele de 2, 13 şi 16 Martie, pentru invalizii din tot judeţul. Comisia I Medico-militară. Judeţul Neamtz : La M-rea Neamtz, în zilele de 3 până la 13 Martie rentinau pentru invalizii de la Mănăstire şi din vecinătate Comisia I şi V-a. Judeţul Vaslui : la Vaslui in zilele de 7, 8, 15 şi 16 Martie pentru invalizii din tot judeţul. Comisia II-a. Judeţul Botoşani : la Botoşani in zilele de 18, 17, 18 şi 19 Martie pentru invalizii: din tot judeţul. Comisia Valetdeodatâ te aduce la cunoştinţa invaliziior aflaţi in oraşul şi judeţul Iaşi, căremisiile medico-militare vor continua a ltera, cite una in fiecare din zi di laptâmână, afară de joia, la spitalul militar hr. din Iaşi. In acest timp acei cari au rămas cu actele nefatoemite până la VI Februarie sânt datori a se prezenta ■,mai admiţăndu-se altă întârziere. Pentru a semnn ‘Offraranl Carei! răsplătit i totdeauna, slujbaşii, Iştiut sâ’şi fick datori*, irul care, săptămâni Iiferurile cele mai mari, i lihnit de foame, tşi pft. n lui, şi pănâ la directorul u toţii au ştiut să’şi atraţia nu numai a conducăoi, dar chiar şi a miaiu tare aliate. Dela t trâgi, mânem zeşte f generalâ adr toritor ailor militare aliate. * Dovada decodarea cu „Legiunea de onoare* a Franţei a conducătorului acestei vaste administraţii. Iar ca «â poara cineva multi, r. f. 1BI, ( R nu iomn r u Lo are *tevoi© de foarte multe, p« cori ceferiştii nu le-au ram Avut. Evsfa oare‘cineva, înfjrâ ds por solidul drumului de ter, care ift ştia prin eftta mizerii au trecut şi’DQfi trec micii slujbaşi ai C. F. H '( Nu cred, şi iau de ce : Toată lumea crede ca cei dela O. F. R. sânt îmbuibaţi cu de toate, având econormatul O. I. R., care a fost mereu şi foarte des infundat de centrele militare cu alimente şî toate cele trebuitoare ,traiului. Cine s a folosit de aceata bogate aprovizionări, nu i treaba mea s o spun. Ceea ce ştiu insa a ea, oriunde sar duce micul slujbaş sa târguiască, e fugar sa nu mai treaca doua oara pe acolo. , Unde or fi oare acele depozite ? Şi, dacă sânt, poţi gasi ceva in ele, afara de 5 gr. de clai de persoană, 1OO grama de sopon, 1 litru 500 gr. gaz, 1450 gr. ulei, pe cari le capeţi numai dacă poţi perde mai multe zile a şir, aşteptând la uşa, ca sa nu te evaporeze ? ! Ba uitam, mai expirăm dela economatul C. F. R-a un kgr. de facole, pe lunâ. Un eeterdat C lU L Informaţii * Universitatea populară din Chişinâu va trimete neurofici oratori pe l» site, ca să faci propagandă pentru cultura românească. * Populaţia din capitala Moldovei de peste Prut subscrie mereu pentru imprumutul oraşului. * La teatrul românesc din Chişinau se reprezintă zilnic piese naţionale de anten clasici. * Cursurile universităţei populare din Chişinău sânt zilnic frequentate de un anditor foarte numeros. * Statul ţârei din Moldova de peste Prut ţine regulat şedinţa. Dezbaterile sânt foarte interesante. * Crucea rusă americană din localitate a hotărât si druinesca Crucei-roş© române tot prisosul de alimente şi alte lucruri ce le are. Aceste alimente şi lucruri vor fi împărţite populaţiei sârace, fără pistă. * La Comedia franceză şi celebrat, luna trecută a 1500-a reprezentaţie a piesei Cid de Corneille. * Heinrich Schmidt, celebru profesor de literatură germană la Berlin, a murit. * Economia politică înregistrează un nou doliu. După moartea lui Emil Cheyssau, a lui Levasser, Alfred Picard, seama s’a dus și Alfred, de Foville. El era oaruscut in lumea’atreigă ca un maestru al statisticei. * L'Auto, la Raute et VSomme e titlul unei foarte interesante hierni, la care eu colaborat Anatole France, Edmond Rostand, Jean Itiuhepin, etc. E o certe in-.hinata elavei automobilului. * Chimia începe să găsească trecere și printre profani şi să fie astfel cunoscută la esența ei plină de miauai. De curând au apărut două cărţi de vulgarizare : Jj*a neuveaux horizons de la science de H. Guilleanaot și & Evolution de la Chime au XIX e siecle, de Marcel Cavrald * Durch Albanien und Montenegra, de Hugo Goethe, e lucrarea unui specialist hi chestii orientale, e povestea vie a unei călătorii pria Albania ei Muateaegtu ie zilele de răzbeni. Cartea e frumos împodobită cu fotografii originale şi se termină cu un atudiu asupra chestiei Abăniei. * Pierre Delbet, profesor la facultatea de medicină din Paris, pubîicît Ea Science H la Réalité, lucrare în care îşi propune *ft stabilească valoarea absolută a ştiinţei. Concluzia « Artei e că ştiinţa e dezlegată de orice jntipirire omenească, cu toate că i nesigură şi tare incomplectă, ea Insă ne face să cunoaştem realitatea* Literatura »eron antică s’a îmbogăţit ru »berare neurt : «Stadiul raţional al Bereplanului şi descripţia critică a «edelelor actuale de Jules Bordeaux, dova e în ascendenţă. Trebue să recunoaştem că Moldova e cea mai bună revistă literară din ţară. Cunoscutul luptător basarabean, d. Alexia Nour, începe numărul nou al ieristei cu un dureros articol «să nu fie pe suflet«. Umoristul Sfârlit dă la «Placer?» de-a fi crâşmare* o adevărată lucrare de artă. Ca s’o priceapă cetitorul, ne cere ?i altcevă decât a ști să râdă. D. Gh. Savul, primul redactor al revistei, scrie obiectiv despre noua artă «ertuanâ. Foarte tânărul patlicist A P." F.mil scoete de urechi pe b. -anii plagiatori Dina Voronca și tir. Forlană, Ce nui pâreche! O drăguţă poezie aii de 1 Ojog. Foarte interesante însemnări politice şi lucrare în «CU» petite grămadă* Preţul 60 bani. * Ce-aţi zice daci nu înusafii' nepoftit, după ce iţi îngreuiază viaţa ""de sa nu mai *tii cum sră ieşi 1* capăt, după ce iţi ruinează cxs* şi mobilierul, mai crede necesar să te insulte ? Şi ce-eţi zice dacă musafirul, un Niculescu Buzău, actor de iarmaroc, destul de ignorant ca să nu ştie ce este şi ce nu este limba literară şi ca s’e confunde ca ţigăneasca lui, şi eftstul de prost ca să nu înţedleagi variaţia şi bogăţia anei limbi, şi-ar râde de feluL de a vorbi el gazdei? Şi ne*aţi zice dacă un oarecare M'Arg, ce’şi zice caricaturist pentru că se strâmbă, şi-ar irftta recunoştinţa cfttră gazdă, comparând-o cu un bătrân plin de „murdării şi păduchi» ? Mare’i răbdarea gazdei ? Nu i aşa? Dar până când ? * Eram curioşi să-l vedem pe d. Matei Cantacuzino ca ministru. Şi l-am văzut de multe ori. Ne-am oprit şi ne-ara uitat eu dragone dupi dânsul. „Père Mathieu“ este imperturbabil. Cine n’a avut să vadă miniştri splrieţi de ce i-a ajuns, miniştri cari uitau si calce pe străzi ca «ei măritorii, şi cari nu se mai dezlipiau din automobilele cu sau fără cneoneturi! Când treceau, parveniţii se stropeau ca glodul sau colbul măririi lor; când trece pe jos «Père Mathieu“ te opreşti şi vezi exemplul viu al meritului şi al modestieiacestei odrasle de împăraţi. * De câtă v» vreme s't început, o campenie nedreaptă contra cenzurei. Cât timp libertatea, a stat sub călcâiul fostei cenzuri arbitrale^ mergând mai acolo încât se tăia și eeeeee n’ar fi convenit ▼re unui prieten el persoanelor dela cenzori, o campanie de presă îa contra cenzurai nu şi produs, pentru simplu motiv că era imposibilă din pricina zugrumirei libertăţii. Cel mai bun răspuns la campania de astăzi este tocmai faptul că ea îi îngăduită. Și nu confundăm toasta cenzuri, mizerabil de autoritara, cu actuala. * Notam apariţia ziarului Trbuna, Are-uri program serios, e scris de oameni culţi şi cinstiţi. Lucruri foarte rari. * De câteva luni gramul magazinului Litbel serveşte de miea expoziţie picturală, unde publicul a avut în repetate rânduri să aprecieze metaies blândele desemnuri ale portretistului Bulgaraş. Din ce în ce mei mult vitrinele din strada Lupaşneanu se umplu ca tablouri şi machete. Poate câ se va naşte obiceiul da-a face din vitrinele acestei atrăzi o galerie de tablouri. * Coţcării politiei strigă din răsputeri eft judecau lor trebaa fftcutft abea dupa pacea generală. Dacâ’n privinţa direcţiei politicei externe sântem de părere ei treme multă ngfidutinţi, cura zice şi revista Moldova, în ce priveşte cinstea oamenilor politici şi nepolitici, trebue cea mai arzătoare judecată. Se zbat coţearii în capcană şi chiţăesc, dar nu vor scăpa ne unşi cu gaz şi pepârjoliţi. * Aşttptăra din zi in zi sa vedem ca s au luat mierni hotărâtoare, ca sft scftplm de-acei spurcaţi „tovarăşi" cari, pe teritoriul nostru ş’al republicei moldoveneşti, complotfHzâ în forma independenţei neamului nostru. * A apărut, la Bârlad, Calendarul nostru pe anul 1918, cu bucăţi literare din: M Eminescu, B. F Hasdeu, I. Creangă, I. Caragiale, P. Cerna, P. Liciu, Delavrancea, Coşbuc, N. Iorga, I. Stratonescu, P. Partenie, A. Mândru, M. Lunceanu, C. Costaforu, Nichifor Crainic, P. Şeieanu, T. Pamfilie, M. Lunescu, D. Iov, V Voiculescu, A. Vlfthuţa, G. Tntoveanu etc.—Preţul 3 lei. * In sfârşit, en începere dela 1 marţi^, nu mai avem ameaea la ora 11, revenindu-ne la vechiul şi adevăratul nostru orar. f). plntomeri ii tor şefului biuroului de mobili Iteg ldfinf. P A, » foat av tjal de sublocotenent. ' Loniduni din Pari», pintr’o truie adresată M. S. Regelui—cuib «Galaţii Noi“—au protestat cou ierei pacei cu puterile centrale, continuare» războiului pănă la Roman. N’ar fi fost râu »a protea Uteriti grăbit a se reîntoarce'n ţară, de-a protesta, pentru a nu avea să rftm de ei ultimii Români. ;r,j| Uri. dacă reîntoarcerea în țară ni 4 cp neputință, grăbească-se a pe însori» ca voluntari oi activi in armata franceză, aida ar putea avea prilejul sft'şi vers» gie pănă la ultimul din ei. Telegrama prin care m voi anunța ». coastă frumoasă igprdvfc u» obligăm s’e plătim noi. *r* In mehana Sf. Ştefan, strada Albineţ, Schidea, Dochi». etc. zac *•notifie nerâdicate de luni de zile, cadavre de găini, câni, mâţi ji altele. D*r ce să vorbim de mahal chiar în centrul oracolul, la Râpa-n colţ cu strada G. Lascar.? zac ■ de gunoaie. D. şef al sectorului II de stlabini face bine sft mai lase cea tiâsurft şi la o parte şi să'şi facă mei cu coastivitate slujba pentru care’i plătit. * Insfâriit reputat , cofetărie A. Ft a » redeschis. Vom avea deci un local de hitâlihr unde să poţi lua in tihnă 11a pahar , dai sau o paiea. Sperăm că neurâad d. Funiak îşi relua deplina’i activitate, spre mulţimiri * Ieşenilor, vechi și IOH.—Tto. .PRMVIRE8UL'. A. 6R1INHIH0 Ur. (Hrf*n--di.Hu. N«, 4.—1A9I (^omunicul ofieial No. 567 din 3 U rtu 1918, 1» Frontul occidental.—1 )q^4 ■icatul britanic pe frontal truj englez# artiutria gennana tivă la aud de pădurea Hei S. E. de Vprea și lânga toi »in. Dupa comunicatul literia inficită a foat foarte îatre Arras ai St. Que«ti*. Nici o *tiuni mai de « Pe frontul trupelor franceza, comunicatul francez, activitate de titoric intermitiiita pe mical Meusei si In Woevre ; ua atac ţi«l german in sectorul Flirtf a respina Dttpâ comunicatul german da foc a ereacut la E de ambele mâhni ale Ma*utci, Ji in Loidia. Nici o acţiune mai impurttitft. Fra.ilul italian. După e taliftn. foc de hărţuiel'« art. mice mai intens la K. de P Frinle şi la S. de loson, le N. D. Castiono (Valea Lugarina) pa mice au fost puse pe f'*gă Pe plntonl Asiago mişcarea’n inapoi ale inamicului » fast ira de focul italian După comunicatul german şi a nici o acţiune de &am*. FiO*tal Ctirntul. Nimici n Frotul macedonean} Fne | artilerie fn iotul Cernai şi ia V. r«n. Acţiuni de detaşamente în sectoare, _____Mariift C»rmr GiiitaI ISRAELBROIDE De vânzare şl de închiriet CU PREŢURI REDt l»îşi, atr. Aukitaaie Panu, 1 Wiiimffnr bun gospodar, având VIllbU'IUI tmtl de pomicultură gospodină găsesc ocupate im A se adresa str. Cuea-Vedk Flciÿ «ari SJ T.* DlF*ttor-7ronrtiJw G. C