Fulgerul, 1917-1918 (Anul 10, nr. 1-34)

1918-03-05 / nr. 17

. i nmrin *nn niciiia ai de*v­e * molipwbdwo. ba chiar ntecri și er dcmicA Sft lăsăm la o parte tâterea, acolo und? se respect* cuvintele îav preu&ft eu întfd­eaul lor adevărat, ft «lup^%#ette câte­va lămuriri, «ft ve •uim la *en*ul cuvintelor ©ari ut i­­­tervecazft ©oU!im noi. S. Ari»» {Sfârșitul in numărul viitor). E tristă noaptea­ ­ tristă noapte*, race, î*i dulcea lauft clară . Nimic nu mai a ahturi U'e-a fost odinioară. N\v mai e nici «uflart De vint, din țări de toc. Nici t^lu’n răzvrătire. Mai clipe de norer. Îi nu mai văd pe mart; t luciul albăstria fÎntindă «Prineipeaâ» Ca dorul meu cel via. L -trista viaţa — face — dtingheii aatizi plâng Intre străini, departe. Un dor .. «e na mi’l stau*. MANON PENTRU INVALIZI Primim die partea Marelui Cartier $• ■ trai următoarele spre publicare: Se face cunoaent cif începând dela 1 Martie a.e. comiţiile medico-militare vor lutr« în provizie la alcătuirea actelor definitive pentru regulare» la pensie a in­­valizilor­­de războiu, începând cu receti­­tăţile arătate mai jos. Zilele hotărâte sânt cele ce urmează, iar localurile unde familiile vor lucra, vor fi fixate de Prefect­arele judeţelor respective. Se vor presenta comisiilor toţi inta­­lirii cari, cu bilete de reformă provizorie satt definitivă şi vor aduce ca dânşii bi­letele vechi şi ori­ce act vor posedă, ia etrumbol cui oi­a comisiile li vor elibera histele definitive. Dela­­lata ultimei zile luate prin programul umilitor, biletele vechi nimin anulate în acel judeţ. Programul este următorul :­­ Judeţul Bacău , la Bacău, in zilele de­­ 2, 1­3 şi 16 Martie, pentru invalizii din tot judeţul. Comisia I Medico-militară. Judeţul Neamtz : La M-rea Neamtz, în zilele de 3 până la 13 Martie rentinau pentru invalizii de la Mănăstire şi din ve­­cinătate Comisia I şi V-a. Judeţul Vaslui : la Vaslui in zilele de 7, 8, 15 şi 16 Martie pentru invalizii din tot judeţul. Comisia II-a. Judeţul Botoşani : la Botoşani in zilele de 18, 17, 18 şi 19 Martie pentru inva­­lizii: din tot judeţul. Comisia V­a­­l­etdeodatâ te aduce la cunoştinţa in­­valizii­or aflaţi in oraşul şi judeţul Iaşi, că­remisiile medico-militare vor continua a ltera, cite una in fiecare din zi di­ laptâmână, afară de joia, la spitalul mi­litar hr. din Iaşi. In acest timp acei cari au rămas cu actele nefatoemite până la VI Februarie sânt datori a se prezenta ■,mai admiţăndu-se altă întârziere. Pentru a semnn ‘Offraranl Carei! răsplătit i totdeauna, slujbaşii, Iştiut sâ’şi fick datori*, irul care, săptămâni Ii­­ferurile cele mai mari, i lihnit de foame, tşi pft. n lui, şi pănâ la directorul u toţii au ştiut să’şi atra­ţia nu numai a conducă­­oi, dar chiar şi a miaiu tare aliate. Dela t trâgi, mânem zeşte f genera­lâ adr toritor ailor militare aliate. * Dovada deco­darea cu „Legiunea de onoare* a Franţei a conducătorului acestei vaste administraţii. I­ar ca «â poara cineva multi, r. f. 1BI, ( R nu iomn r u Lo­ are *tevoi© de foarte multe, p« cori ceferiştii nu le-au ram Avut. Evsfa oare‘cineva, înfjrâ ds por solid­ul drumului de ter, care ift ştia prin eftta mizerii au trecut şi’DQfi tre­c micii slujbaşi ai C. F. H '( Nu cred, şi iau de ce : Toată lumea crede­ ca cei dela O. F. R. sânt îmbuibaţi cu de toate, având econormatul O. I. R., care­ a fost mereu şi foarte des infundat de centrele militare cu alimente şî toate cele trebuitoare ,traiului. Cine s a folosit de­ aceata bogate aprovizionări, nu i treaba mea s o spun. Ceea ce ştiu insa a ea, ori­unde sar duce micul slujbaş sa târguiască, e fugar sa nu mai treaca doua oara pe acolo. , Unde­ or fi oare acele depozite ? Şi, dacă sânt, poţi gasi ceva in ele, afara de 5 gr. de clai de persoană, 1OO grama de sopon, 1 litru 500 gr. gaz, 1450 gr. ulei, pe cari le capeţi numai dacă poţi perde mai multe zile a şir, aşteptând la uşa, ca sa nu te evaporeze ? ! Ba uitam, mai ex­­pirăm dela economatul C. F. R-­a un kgr. de facole, pe lunâ. Un eeterdat C l­­U L Informaţii * Universitatea populară din Chişinâu va trimete neurofici oratori pe l» site, ca să faci propagandă pentru cultura ro­mânea­scă. * Populaţia din capitala Moldovei de peste Prut subscrie mereu pentru im­­prumutul oraşului. * La teatrul românesc din Chişinau se reprezintă zilnic piese naţionale de an­ten clasici. * Cursurile universităţei populare din Chişinău sânt zilnic frequentate de­ un anditor foarte numeros. * Statul ţârei din Moldova de peste Prut ţine regulat şedinţa. Dezbaterile sânt foarte interesante. * Crucea rusă americană din localitate a hotărât si dru­inesca Crucei-roş© ro­mâne tot prisosul de alimente şi alte lucruri ce le are. Aceste alimente şi lu­cruri vor fi împărţite populaţiei sârace, fără pistă. * La Comedia franceză şi celebrat, luna trecută a 1500-a reprezentaţie a piesei Cid de Corneille. * Heinrich Schmidt, celebru­ profesor de literatură germană la Berlin, a murit. * Economia politică înregistrează un nou doliu. După moartea lui Emil Cheyssau, a lui Levasser, Alfred Picard, seama s’a dus și Alfred, de Foville. El era oa­­ruscut in lumea’atreigă ca un maestru al statisticei. * L'Auto, la Raute et VSomme e titlul unei foarte interesante hierni, la care­ eu­ colaborat Anatole France, Ed­mond Rostand, Jean Itiuhepin, etc. E o certe in-.hinata elavei automobilului. * Chimia începe s­ă găsească trecere și printre profani şi să fie astfel cunoscută la esența ei plină de miauai. De curând au apărut două cărţi de vulgarizare : Jj*a neu­veaux horizons de la science de H. Guilleanaot și & Evolution de la Chim­e au XIX e siecle, de Marcel Cavrald­ * Durch Albanien und Montenegra, de Hugo Goethe, e lucrarea unui spe­cialist hi chestii orientale, e povestea vie a unei călătorii pria Albania ei Mua­­teaegtu ie zilele de răzbeni. Cartea e frumos împodobită cu fotografii originale şi se termină cu un atudiu asupra ches­tiei A­băniei. * Pierre Delbet, profesor la faculta­­tea de medicină din Paris, pubîicît Ea Science H la Réalité, lucrare în care îşi propune *ft stabilească valoarea abso­lută a ştiinţei. Concluzia « Artei e că ştiinţa e dezlegată de orice jntipirire omenească, cu toate că i nesigură şi tare incomplectă, ea Insă ne face să cunoaştem realitatea­* Literatura »eron antică s’a îmbogăţit ru »­b­erare neurt : «Stadiul raţional al Bereplanului şi descripţia critică a «e­­delelor actuale de Jules Bordeaux, dova e în ascendenţă. Trebue să recu­noaştem că Moldova e cea mai bună revistă literară din ţară. Cunoscutul lup­tător basarabean, d. Alexia Nour, începe numărul nou al ieristei cu un dureros articol «să nu fie pe suflet«. Umoristul Sfârlit dă la «Placer?» de-a fi crâşmare* o adevărată lucrare de artă. Ca s’o pri­ceapă cetitorul, ne cere ?i altcevă decât a ști s­ă râdă. D. Gh. Savul, primul re­dactor al revistei, scrie obiectiv despre noua artă «ertuanâ. Foarte tânărul pa­­t­licist A P." F.mil scoete de urechi pe b­. -anii plagiatori Dina Voronca și tir. Forlană, Ce nui pâreche! O drăguţă poe­­zie aii de 1 Ojog. Foarte interesante în­semnări politice şi lucrare în «CU» petite grămadă* Preţul 60 bani. * Ce-aţi zice daci nu în­usafii' nepof­tit, după ce iţi îngreuiază viaţa ""de sa nu mai *tii cum sră ieşi 1* capăt, după ce iţi ruinează cxs* şi mobilierul, mai crede necesar să te insulte ? Şi ce-eţi zice dacă musafirul, un Niculescu­ Bu­zău, actor de iarmaroc, destul de igno­rant ca să nu ştie ce este şi ce nu este limba literară şi ca s’e confunde ca ţigăneasca lui, şi eftstul de prost ca să nu înţedleagi variaţia şi bogăţia anei limbi, şi-ar râde de feluL de a vorbi el gazdei? Şi ne*aţi zice dacă un oarecare M'Arg, ce’şi zice caricaturist pentru că se strâmbă, şi-ar irftta recunoştinţa cft­­tră gazdă, comparând-o cu un bătrân plin de „murdării şi păduchi» ? Mare’i răbdarea gazdei ? Nu i aşa? Dar până când ? * Eram curioşi să-l vedem pe d. Ma­tei Cantacuzino ca ministru. Şi l-am vă­zut de multe ori. Ne-am oprit şi ne-ara uitat eu dragone dupi dânsul. „Père Ma­thieu“ este imperturbabil. Cine n’a avut să vadă miniştri splrieţi de ce i-a ajuns, miniştri cari uitau si calce pe străzi ca «ei măritorii, şi cari nu se mai dezlipiau din automobilele cu sau fără cneoneturi! Când treceau, parveniţii se stropeau ca glodul sau colbul măririi lor; când trece pe jos «Père Mathieu“ te opreşti şi vezi exemplul viu al meritului şi al modestiei­­acestei odrasle de împăraţi. * De câtă­ v» vreme s't început, o cam­­penie nedreaptă contra cenzurei. Cât timp libertatea, a stat sub călcâiul fostei cenzuri arbitrale^ mergând m­ai acolo încât se tăia și eeeeee n’ar fi convenit ▼re­ unui prieten el persoanelor dela cen­zori, o campanie de presă îa contra cen­zurai nu şi produs, pentru simplu motiv că era imposibilă din pricina zugrumirei libertăţii. Cel mai bun răspuns la cam­pania de astăzi este tocmai faptul că ea îi îngăduită. Și nu confundăm toasta cen­zuri, mizerabil de autoritara, cu actuala. * Notam apariţia ziarului Trbuna, Are-uri program serios, e scris de oameni culţi şi cinstiţi. Lucruri foarte rari. * De câte­va luni gramul magazinului Litbel serveşte de miea expoziţie pictu­rală, unde publicul a avut în repetate rânduri să aprecieze metaies blândele de­­semnuri ale portretistului Bulgaraş. Din ce în ce mei mult vitrinele din strada Lupaşneanu se umplu ca tablouri şi ma­chete. Poate câ se va naşte obiceiul da-a face din vitrinele acestei atr­ăzi o galerie de tablouri. * Coţcării politiei strigă din răsputeri eft judecau lor trebaa fftcutft abea dupa pacea generală. Dacâ’n privinţa direcţiei politicei externe sântem de părere ei tre­m­e multă ngfidutinţi, cura zice şi revista Moldova, în ce priveşte cinstea oame­nilor politici şi nepolitici, trebue cea mai arzătoare judecată. Se zbat coţearii în capcană şi chiţăesc, dar nu vor scăpa ne unşi cu gaz şi pepârjoliţi. * Aşttptăra din zi in zi sa vedem ca s au luat mierni hotărâtoare, ca sft scftplm de-acei spurcaţi „tovarăşi" cari, pe te­­ritoriul nostru ş’al republicei m­­oldove­­neşti, complotfHzâ în forma independenţei neamului nostru. * A apărut, la Bârlad, Calendarul nostru pe anul 1918, cu bucăţi literare din: M Eminescu, B. F Hasdeu, I. Creangă, I. Caragiale, P. Cerna, P. Liciu, Delavrancea, Coşbuc, N. Iorga, I. Strato­­nescu, P. Partenie, A. Mândru, M. Lun­­ceanu, C. Costaforu, Nichifor Crainic, P. Şeieanu, T. Pamfilie, M. Lunescu, D. Iov, V Voiculescu, A. Vlfthuţa, G. Tntoveanu etc.—Preţul 3 lei. * In sfârşit, en începere dela 1 marţi^, nu mai avem ameaea la ora 11, revenindu-ne la vechiul şi adevăratul nostru orar. f). plntomer­i­­ ii tor şefului biuroului de mobili Iteg ldfinf. P A, » foat av tjal de sublocotenent. ' Loniduni din Pari», pintr’o tr­uie adresată M. S. Regelui—cuib «Galaţii Noi“—au­ protestat cou ierei pacei cu puterile centrale, continuare» războiului pănă la Ro­man. N’ar fi fost râu »a pro­tea Uteri­­­ti grăbit a se reîntoarce'n ţară, de-a protesta, pentru a nu avea­­ să rftm de ei ultimii Români. ;r,j| Uri. dacă reîntoarcerea în țară ni 4 cp neputință, grăbească-se a pe însori» ca voluntari oi activi in arma­ta franceză, aida ar putea avea prilejul sft'şi vers» g­ie pănă la ultimul din ei. Telegrama prin care m voi anunța ». coastă frumoasă igprdvfc u» obligăm s’e plătim noi. *r­* In meha­na Sf. Ştefan, strada Al­bi­neţ, Sch­id­ea, Dochi». etc. zac *•­­notifie nerâdicate de luni de zile, cada­vre de găini, câni, mâţi ji altele. D*r ce să vorbim de m­ahal chiar în centrul oracolul, la Râpa-n colţ cu strada G. Lascar.? zac ■ de gunoaie. D. şef al sectorului II de stlabini face bine sft mai lase cea tiâsurft şi la o parte şi să'şi facă mei cu coasti­vitate slujba pentru care’i plătit. * Insfâriit reputat , cofetărie A. Ft a » redeschis. Vom avea deci un local de hitâlihr unde să poţi lua in tihnă 11a pahar , d­ai sau o paiea. Sperăm că n­eurâad d. Funiak îşi relua deplina’i activitate, spre m­ulţimiri * Ieşenilor, vechi și IOH.—Tto. .PRMVIRE8UL'. A. 6R1INHIH0 Ur. (Hrf*n--di.Hu. N«, 4.—1A9I (^omunicul ofieial No. 567 din 3 U rtu 1918, 1» Frontul occidental.—1 )q^4 ■icatul britanic pe frontal truj englez# artiutria gennan­­a tivă la aud de pădurea Hei S. E. de Vprea și lânga toi »in. Dupa comunicatul literia inficită a foat foarte îatre Arras ai St. Que«ti*. Nici o *t­iuni mai de « Pe frontul trupelor franceza, comunicatul francez, activitate de titoric interm­itiiita pe mical Meusei si In Woevre ; ua atac ţi«l german in sectorul Flirtf a respina Dttpâ comunicatul german da foc a ereacut la E de ambele mâhni ale Ma*utci, Ji in Loidia. Nici o acţiune mai impurttitft. Fra.ilul italian. După e taliftn. foc de hărţuiel'« art. mice mai intens la K. de P Frinle şi la S. de loson, le N. D. Castiono (Valea Lugarina) pa mice au fost puse pe f'*gă Pe plntonl Asiago mişcarea’n inapoi ale inamicului » fast ira de focul italian După comunicatul german şi a nici o acţiune de &am*. FiO*tal Ctirntul. Nimici n Frot­ul macedonean} Fne | artilerie fn iotul Cernai şi ia V. r«n. Acţiuni de detaşamente în sectoare, _____Mariift C»rmr GiiitaI ISRAELBROIDE De vânzare şl de închiriet CU PREŢURI REDt l»îşi, atr. Aukitaaie Panu, 1 Wiiimffnr bun gospodar, având VIllbU'IUI tmtl de pomicultură gospodină găsesc ocupat­e im A se adresa str. Cuea-Vedk Flciÿ «ari SJ­ T.* DlF*ttor-7ronrtiJw G. C

Next