Gazeta Basarabiei, ianuarie-martie 1938 (Anul 4, nr. 643-716)

1938-02-23 / nr. 685

___________ _ ________________________________________________gazeta basarabiei______________________________________ ■ = V­IATA L­OCA­LA CUNOAȘTEREA TARII M­UZA EDUCAȚIEI NATIONALE—PATRIOTICE O frum­asa Hi Mam­a a umanilor Petale­ ­l­u sunt prea multe țări în urne cărora providență să fi dăruit atâtea bogății și tra­ge­museți­ca țării noastre. Munții noștri consta în ei comori, iar acoperișul lor este o podoabă care farmecă pe tot cel ce o privește. Și nu cred să fie cineva care privind măreția munților, splendoarea câmpiilor cu holde bogate/ farmecul luncilor sau mândrerea dealurilor ca pod­gorii să nu simtă dorința de stăpânire, și fiind stăpân să nu fie mândru de ele. Aceste bunuri și imense pe care le oferă bogații sora noastră au atras asupra ei lă­comia dușmanilor, cari au oprimat poporul român vea­curi dearăndul. Invazia ungurilor in trecut și tendințele lor actuale de revizionism au la bază dorin­ța de a fi stăpâni pe bogă­țiile și frumusețile țării noastre. *Nu există la i­ acei fii ai munților licența morală care se observă la noi. Pen­tru ei singura plăcere în zilele de sărbători e parti­ciparea la slujbele de la biserică Cinematografele și locu­rile de ofertă a senzațiilor nu sunt cunoscute. Dansu­rile naturale sunt iubite, petreceri scandaloase nu se obicinuesc. Tot acei ce doresc binele neamului sunt datori să spri­jine frumoasa inițiativă fundațiilor Regale care se în­­­cadrează în opera de educație națională. E. T, frumusețile țârii un stimulent pentru poporul român in luptele pentru dreptate Daca podoaba­« țării noastre au atras navala hoardelor co­tropitoare, tot «le au fost acelea cari, au stimulat sentimentele poporului român ca să apare o rezistența inegalabila. Simțindu­­se dela început stăpâni acest po­por a înțeles sa nu renunțe la ceia ce providența i-a hărăzit pâsă la ultima sudare. Prin a­­ceasta nespusa iubire de ț ară se explică acele exemple de neîn­trecuta vitejie pe care soldații români la Carpați, Ia Jiu, Coți, Oituz, Marățti și Marășiști.ia Cunoașterea tarii cel mai potrivit mijloc pentru des­­voita sentimentelor nationale Sentimentul de proprietate­­ adânc sădit in firea românului Nu râvnește la avutul altuia dar e gelos pe al său și nu renan la el cu prețul vieții. De aceia credem că eaa ma bună metodă pentru educați patriotică e cunoașterea țării toate celelalte rămân fără re­zultate însemnate. " Aceasta a înțeles-o Fundația culturală Regală Principele Ca­rol, care a inaugurat această me­toda Impedimente in cuno­aștere tării , folositor și necesar ca românul să-și cunoască țara sa. Dar transportul anevoios lipsa de mijloace financiare și de timp, dar mai ales lipsa de interes îl împiedică de a face excursii pentru a aprecia lucrurile așa cum se prezintă ele la fata locului. Reprezentarea vicții și frumu­seților naturale romanești pe ecran înțelegând toate acestea Fundația Regală a luat lău­dabila inițiativa de a pune in fața poporului viața din ținuturi îndepărtate pen­tru că macar din ceia ce se prezintă pe ecran să-ți fa­că o imagine a realității. In acest scop s'a întoc­mit un film în care se og­lindește viața românească a satului „Șanț“ din mun­ții Rodnei sub toate as­­pectele ei. Acest film l-a prezentat Regională Basarabiei a Fun­dațiilor Regale, populației din Chișinău în mod gra­tuit în seara de 18 Februa­rie In sala școalei de Con­tabilitate. Publicul numeros care a asistat a putut astfel ad­mira frumusețile Rodniei și cea mai munților curată viață românească. Deși natura este mult ac­cidentată totuși locuitorii din satul Șanț muncesc cu zel pentru a-și agonisi cele necesare unei bune gospo­dării și veselia se surâde pe față. Creșterea vitelor constitue o ocupație princi­pală și țăranul arată față pe ele o iubire necunos­cută la noi. Nu există la acești înfră­țiți ai naturei înstrăinarea de la noi și iubirea de mo­dă străină nu e cunoscută Cea mai scumpă care o îmbracă cu haină pe multă, mândrie e costumul națio­nal al cărui frumusețe cred că au admirat-o deopotrivă toți cei de față. ß O­C­T­O Miren­ Steroft­­ Medic primar al serviciului Der­mato-Veneric, Spitalul Centru Specializat la Viena In boli de piele, pir, sifilis șl venerice iemei și bărbați Str. Cuza Vodă No. 29 (colț cu Regele Ferdinand) Consult: 4—6 d. m. ț­ 7—8 seara 3506 Doctor S. PINCEVSCI fl Bol interne­ți de copil Consult. 8—10 și 4-7, Str. Gen. Rudeanu 24 (Iașilor între Alexandru cel Bun și Șmidt 350S Român (basarabean) titrat, rutinat în comerț și finanțe cu intense re­­lațiuni persona­l caută serviciu sau colaborare în întreprindere. Scriu­ ziar. 3510-1 In sfârșit... s'a făcut dreptate Sentința in procesul fraudelor dela I. O. V. In fata tribunalului secția ■ a desbutut timp de 3 zile pro­­­cesul intentat in contra lui du Doicescu, fost președinte Raf al I. O. V. avocatului ĂI. Oprea, Al. Gurdinschi, N. Glosaru, Ja­­lic Cojusner, V. Tanasovici și Ștefan Florea, toți învinuiți de nereguli cari au fost săvârșite în 1934 la banca „Energia Națio­nală" care depindea de I. O. V. Principalul acuzat este Doreesen care prin diferite Radu ma­n opere frauduloase a păgubit banca cu o sumă de pes­te două milioane. Ceilalți inculpați sunt lovi­tuiți de complicitate, ei fiind subalterni! lui Radu Doicescu Inculpatul Radu Doicescu condamnat la doi ani închisoare După ampla desbateri cari au făcut obiectul a trei șe­dințe, tribunalul a pronunțat acu­m toarta sentință: Condam­nă pe Radu Doicescu la o pedeapsă de 2 ani închisoare și 5.000 lei amendă, pe Al. Gurdinschi și N. Grotaru la câte 3 luni, pe Talie Cojuș­­ner și Ștefan Florea la câte una lună, achitând de orice penalitate pe Al. Oprea și și Tanasovici. Deasem­eni toți au fost con­damnați să plătească in mod solidar suma de 2.017.055 lei despăgubiri în folosul băncii Energia Națională. Condamnații au­­ acut apel Este de reținut că Radu Doicescu a mai fost condam­nat acum câțiva ani la 9 ani Închisoare, dar a fost amnis­tiat. Sentința tribunalului a fost apelată la Curtea de Apel locala. Doamna Doctor M. SEREBRISCHI »INCEVSCHI f. Medie de Spital Socializată în boli de femei piele, păr și venerice. A­na­lize. Raze ultra­violete Consult. 11 — 1 și 4—8 Str. Gen. Rudeanu 24 (Iașilor) tatre str. Alex. cel Bun și Șmhii 3307 ÎNTÂMPLĂRI DIN CHIȘINĂU Dispariția misterioasă a unui elev La circumscripția I de po­liție s-a prezentat locuitorul Boris Ștefanov din str. A. Smidta Nr. 9 reclamând urmă­toarele: In dimineața zilei de 18 Februarie Ștefanov a trimis la liceul industrial pe fiul său Petre de 15 ani, unde acesta era elev în cl. 11. Până seară însă copilul nu s-a întors acasă. Îngrijorați, părinții s'au in­teresat la direcție de unde li s'a răspuns că elevul Petre Ștefanov nici nu a fost in acea zi la școală. Atanții bieții pă­rinți au început să-l caute pe la rude, dar fără rezultat. Sesizată poliția a început cercetările, iar Locuitoarea Larisa Dobova a reclamat că pe când trecea pe drumul Muncești a fost atacată de un individ necu­noscut, ca­re i-a smuls din mână poșeta cu bani, după care a dispărut. Răpire Frizerul Victor Grischevici din str. Alex. cel Bun 67 a reclamat că Sâmbătă a dis­părut ucenica sa Maria Cula­­cov de 14 ani. Sunt bănueli că ea ar fi fost răpită de unul din lucră­torii frizeriei. In această direcție se dus cercetările. Furturi In cursul zilei de asaltieri și eri au fost săvârșite fur­turi la B. Vam­berg — Șmidla 54, la Tania Puhaciov —Bert­­helot 8 și la Abram Siglic din str. Gh. Lazăr Nr. 146. Conferința d. Sanda Teleajen: „Înapoi la piesele originale” Programul s'a început la ora 4 p. m. cu conferința d Sandu Teleajen. D-sa face un istoric al e­­voluției teatrului la noi distin­gând 3 perioadei de la 1830— 1880 „Epoca eroică națională a luptei dintre spiritul de i­­mitație și geniul de creație autohton". Scriitorii recomandă modale mari ala creațiilor streine din apus pentru o perioadă de timp limitat până ce poporului românesc va geniul fi în stare să creeze opere origi­nale. Epoca a doua de la 1880— 1910. Epoca marilor cuceriri ale teatrului românesc origi­nal. Visul inaintașilor patru­­zeci optiști se realizează în persoana lui Mihail Eminescu, Ion Luca Caragiale și Ion Creangă. Epoca treia de la 1910—pâ­nă azi e epoca de decădere a repertoriilor teatrale. Mulți din contemporanii noștri sunt robii mentalității, care ne învață că tot ce este bun și superior, tot ce poate fi blazon de noblețe nu poate veni decât de peste graniță. Cu och­ii la vecini Ne îndreptăm deci ,reu ochii la vecini și luăm de-a­ gata toate câștigurile lor adunate în opere de știință, de filosofie, litera­tură și artă. In adevăr, nu avem pe un Moliere, un Goethe, nu avem un Sh­ackespeare, sau un Andreev. Avem în­să pe un Creangă, pe care criticul Boutiere l-a așezat în rândul marilor povesti­tori ai lumii alături cu frații Grimm și Andersen avem pe un Eminescu, De­­lavrancea, Caragiale, etc avem destui autori drama­tici și lucrări originale pentru complectarea reper­toriului a zeci de stagiuni. Jalnica tragedie a autori­lor dramatici originali, tre­­bue să înceteze. Să nu ui­tăm că teatrele oficiale poartă titulatura de națio­nale și să avem mândria de a lupta și noi cei de azi ca să rămână națio­nale. Când avem autori ale căror opere se joacă și azi peste graniță: Liviu Re­­breanu, Mihail Sorbu­, etc, nu ne putem plânge lipsă de piese românești de Ca român prefer o piesă originală slabă unei mize.î AL­ Cezar Stoica AVOCAT Str. Retina Maria AL Chișinău 3509 U­n pil românizari­i Mol O inițiativă lăudabilă a teatrului National din la teatru ca și ‘n șuuîte alte domenii ale vieții plăcut și ne mai place nouă ne­a încă să nu apreciem ca valoare decât ceea ce ne vine de peste gra­­niță. Aceasta este cauza pentru ca­re teatrul azi a decăzut și nu mai are asupra sufletului popo­rului influența pe care ar tre­bui s-o aibă Pentru înlăturarea acestei «tari anormale, teatrul național din Iași de sub conducerea dt. Sandu Teleajen, a dat semnalul prin organizarea lunară a șeză­torilor și turneelor în capitala de județ din Moldova și Baia. Duminică acești frați ai noștr din Capitala Moldovei, au orga­­nizat in sala teatrului „Colo­­seaca" din orașul nostru o ini­moasă șezătoare artistică cultu­ral Au luat parte toate școlile de fete și băieți, puține autorități și numai câteva persoanle din­ oraș Regretabil că nu s'a înțe­les deplin însemnătatea acestei iniț­ative a artiștilor moldoveni, rii bulevardiere cu cocote și apași, sau pieselor de senzație­­ polițiste ameri­cane. Teatrul Național are me­nirea de a încuraja piesele autorilor originali. Deci înapoi la piesele originale. Programul a fost com­plectat cu reprezentarea piesei „Haidem la teatru“ de Valeriu Mardare și di­ferite alte producțiuni ori­ginale, Din inițiativa D-lui General Ciupercă membru în Comitetul de Patronaj a „Stololor de copii săraci a L­igei Femeilor Basarabene" se © zgeraisa eaa Bia un­i tu produ*­l«j­l­essare «I muzicale la cari a binevoit a da concursul Q-nile: A. HAGIDOV, SALIOZ și D-ra MARGARITOV Străjerii Stolului vor executa un program în folosul acestui Stol - Diferite distracții, Bufet, Tombola, Bar, etc -Barul are loc în Saloanele Jokey Club în ziua de 26 Februarie a. c., ora 9 — Mu3Blia*]azz 7 Vânători — COMITETUI 3512-1 Reprezentarea piesei „Pilcul" Laara la ora 9 artiști teatrului național din Iași au dat prima do­vadă în sprijinul afirmațiilor din conferința dle Sandu Teleajen, prin reprezentarea comediei „Pilcul" de Liviu Rebreanu. Rolurile admirabil interpretate și talentul neîntrecut al autorului au depășit orice așteptări și au ară­tat că o piesă românească bine jucată poate întrece cu­prumuturile streine care mulț­im­de cele mai multe ori se caracterizează numai prin trezire de senzații și efecte distrugătoare. Noi salutăm cu bucurie acest început. Lipsa de atenție pe care a ară­tat-o publicul, frați ieșeni, vă descurajeze. Continuați să nu căci în cele din urmă bunul lupta simt tot va triumfa. Dr. Maria Modval-Benetato Medic primar—radiolog Roentgen (Raze X) Radioscopii, radiografii. Electro și Fizioterapie. Raze ultrascurte, ultraviolete, infra­­roșii. Diatermie. Masaj electric, epilații radicale estetice, indepăr­­tarea estetică a negilor, tumoretelor. Galvanizări, faradizări. Toate exa­minările și tratamentele se execută după metodele cele mai moderne și cu aparatele cele mai perfecționate Consultații IIV2—2. S-7 Str­. G-ial Rudeanu (Bucovscaiaț 20­ A colt. Alex. cel Bun vis a-vis Corp. III Armată 3432—‘ Cronica științifică „Viața la munte“ conferința df. prof. O. Rașcu Joi 17 Februarie a avut loc la­­ Joivaritatea populara conltrința •a protection­ diapozite a profesor rolul O. Rașcu, despre „Viața la munte" Comisia-sa începe însemnătatea munților pris a arăta Ia­giografia umană și apoi vorbește de păsto­rii transhumanți, cei mai vechi stăpânitor: ai muntelui. Arată la­­«emnătatea Carpatilor In istoria neamului nostru prin caracterele lor m­orfologice exeptionale, ajtiu­­gănd la concluzia că statul nostru este un stat carpatin, iar poporul nostru un popor de munte. Des­cuia apoi pitorescul atât de atră­gător al munților­ și locuințele izo­late: Stânele și casele de­ adăpost. Face apoi apologia ciobanului ro­măs cari au fost primii descălică­­ori primii coloniști și primii chi­­a *eori de biserici. Prin aceasta au fost cărăușii ideilor naționale, contribuind la u­­nitatea sufleteasca a neamului nos­tru. Sunt analfabeți, dar nu sunt incult). Cunosc la perfecție natu­a fizicâ, viața vegetal­', și animală și chiar ceru' cu stelele. Citează câ­teva răspunsuri pline de spirit, cu­lese din gura ciobanilor. Pe urmă­­ rece la exploatarea muntelui prin industrie. Arată transformările o­­perate de ingineri, cari au stri­cat frumuseța sălbatecă și virgină a naturii. Scoate un relief tragic, si­tuație a păstorului român alungat de pe locurile stăpânite din moși strămoși și propune colonizarea lor la granițele tării. Lor li se da­­torețte românizarea Dobrogei. Ca­todhee se vorbește și de lumea tu­ristică și arată cum acești turiști sunt conduși in explorațiile lor tot de ciobanul primitiv. Conferința a fost însoțită de 25 vederi fotografice, și a fost audia­tă de un public foarte numeros, fiind onorată și de prezența d-lui Pan­ Halippa, care a felicitat viu pe nonl arențiar. REP. In atenția comercianților ști industriașilor Iggi comercianții si industriașii treime sași procure firme pentru unirepr interne­lor O neregulă care s-a obser­vat și se mai observă încă în orașul nostru este lip­a fir­melor de la diferite întreprin­­deri comerciale și indus­­t­riale. Din această cauză devenea foarte anevoioasă orienta ea în general pentru cei ce nu cunosc prea bine orașul, dar mai ales se îngreuia exerci­țiul controlului. Ținând seam­a de Camera de Comerț din aceasta loca­litate, în conformitate cu dis­poziția forurilor superioare, a făcut cunoscut și ardonat tu­turor proprietarilor să-și pro­cure firme pentru întreprin­derile lor. Aceste dispoziții în cea mai mare parte s'au executat. S'au observat totuși unele a­­bateri. In urma­­ ordinelor primite dela ministerul de interne zi­lele aceste, Camera de Co­merț face cunoscut că se vor lua cele mai aspre măsuri contra acelora care vor fi găsiți că nu au firme înmatri­culate la această Cameră. Cum trebuesc sa fie tocmite firmele ? Pe firmă trebue să se in­dice numărul sub care firma a fost înmatriculată, felul în­­treprinderei și numele patro­nului. Inscripția de pe firme tre­­bu­e să fie numai în limba ro­mână. Nu se admite sub nici un motiv inscripția in alte limbi. Orice abatere în această privință va fi sancționată cu cea mai mare severitate în conformitate cu legile și dis­pozițiile in vigoare Administrarea întreprin­­derilor To­i patronii sunt obligați da a avea afișate pe para­tele întreprindere! „tabloul cu prafurile curente pentru a sa putea astfel stârpi eu­buzurile care sunt așa de traquante. Toți patronii sunt obligați a­­ Ius in bună regulă re­gistrele cu tacturi pe care sunt obligația le pune ori­când la dispoziția organe­lor de control. Deasemenea sunt obli­gați­a avea întocmite regis­trele cu tabelul de perso­naje­ ca sa sti. In între­prindere și cu tiste lucră­rile curente. Societatea „Asigurarea Ro* Olân­”fi Stă Inspectoratul Ge­neral al Basarabiei din Chiși­nău, str. Alexandru cel Bun No. 65, angajează imediat agenți achizitori, rutinați în asigurări, pentru județele: Lăpușna, orașele și Orhei și Soroca, contra unor bune re­­m­unerații și comisioane. Doritorii se vor adresa pe adresa de mai sus până la 20 Februarie 1938 3438-« Doctor C. Stamatiu Medic Primar Medic Șef de Serviciu Chirurgical Specializat la Paris Boii și operațiuni de rinichi și căi urinare. Boale și operațiuni chirurgicale și de femei. Tratamentul sifilisului, bleno­ragiei și complicationil or Consultațiuni­ 4V2 —8 seara (Femei 4­/1—5 1/3 seara). Str. Gen. Broșteanu 43 (f. Cu­­pecescaia) lângă Turnul de apa 3469­­ S Doctor 1.GUIMAN chirurg-gynecolog Specialist Î11 boaie DE FEMEI ȘI CHIRURGIE Tratarea CU UNDH ULTRA SCURT­E a bolilor de femeii stomac, intestine, artrite, nevralgi, sciatică, etc. Operațiuni. Str. Regele Ferdinand 101 colț cu Cuza-Vodă, lângă Farmacia. Telefon 2.31 Cons. 8—9 și 4—8 seara. Tratarea bolnavilor staționari și operațiuni la Sanatoriu 3293 —c Dmfor N.N Constantinescu Medic Șef al serviciului genito- urinar de la Spitalul Central Specializat la Peris In beli și ope­rațiuni pe aparatul urinar. Fost 13 ani medic de spital in Bucu­rești la specialitatea g­enito-urinare. Consultă bărbați și femei orele 3—4 6—8 Str. G-l Rudeanu (fostă Iașilor No. 34 colț str. Șmidt 3251-11 Abonat tară la ziarul nostre In curând se va deschide Măt­ăsăria Ș* Postăvăria ELLA’S Alexandru cel Bun 1QB vis-a-vis de Primărie EXCLUSIVITATEA : Mătăsăria „Sirena“ s. a. **««~« Postăvăria „Her­otax“ s.».r. um bucuksii 3417—3

Next