Gazeta de Moldavia, 1855 (Anul 27, nr. 1-102)

1855-01-06 / nr. 2

- 4 L'azema e Mo: Ge ce davine . Kicill publică la si 50 paralre. vues 11 ------ -- joi 6 IANUARIE. | |­ ­­­­­­ ­a­­prigil­­ ER a Le­ FL C La Sazeme de Moldavia parait à Laval cats par annde. Prix d'insertion pour des annonces, 1 riasfe [a ligne, etdans le Bulletin oftisiei 3 EU ragabn. à l'Institut et Jeudis d'Areipe tt#s les Eundis trois Prix d'abonnement, du­­.--.„AHiăD .--­­ destri, și prin pusă în teriile liul de .. din 29!nsasi văcut la Sevastopoli o eșire, în stănga ei asedietoare Franțeză, despre partea tăriei Carantinei dar al 9-le batalion de vănători pe­­ei lăsă de se apropieră ca la 20 pași, o descărcătură pentrută din finețe, o hi pănă sub focurile cetăței. Tot­odată, Rosienii au atacat cu care ocazie, ba­­de obuziere și mortiere­le au ucis mulți inși, luăndu-le-se și se vorbea în 2 tunuri. Constantiponosi că, cele 18 batalioane Tur­­desaprare­la Espatorica, ar fi­mi înstălnire lăngă un Car învecinat, cu un cor­­pus de Cozaci, dar, nu se știea de­ i mi ne arăta cai Pandora, se curier de la Er­­foarte santă și neaștepta­t, îndreptat spre Kapa-Kialie, Toprac-Cale, Dechemvrie, după ce au Uc-Chilise și făcut o mișcare avendire foarte vederată, de-o dată au prii­­mit ordinul a ce retrage îndată spre corpu­­sul armiei Reșiene întrunit la Baiazet, și după ce'și va plini unirea, să se concentreze la Eridan, lucru ce s'au și plinit de la 1­4 Prin ordonanță Împărătească cu data din 28 Dekems. Ițet Pașa, merț, s'au denumit ministru locul lui Hairedin Pașa, ne s'au rănduit gu­­de Salonic. în zilile trecute, după țasă în turnarea sa în Franțiea, de 19 lovituri de tun, fu salutat și echipajele tuturor vaselor ecrire ne vergi, alad­amără de 3 ori cu Bios Imperatorul­ virat amicul Hamelin­­ear cănd trecu­se lăngiă flota Engleză, vasul „Agamemnon” a vice­admiralului Englez Donie, r­elică pavilionul Fr­anțez, ăl Ca, înapoiră și echipajele En­­­gleze, iarăși suite pe vergi, sătrigără cele mai sgomotoase ura, scrisoare de felicitație, înpreună cu decre­­tul și insigniile ordinului Megidie de întrea clasă, hăruuit de M. S. Sultanul, țiea cu stabul-major. M. S. Sultanul, voind să dee o n­ouă probă despre bunele sale sentimente cătră armiile alieate, au ordonat să se dee în dispoziție a escadrei Franțeză, pentru bolnavii și răni­­ții săi, vasele școalei navale de la Calci, unde se vor statornici 250 Elevii pe de bravura ca înăscută, de ne'ntrerumpta sa luare aminte pentru punerea în lu­­crare, după ori­și­ce înpregiurare, fondamentale militare și a sinterilor sale sentimente cătră M. Ca Sultanul. Dupre a­­ceste urmează un terman cătră Jim-Beiu, colonel ce făcea parte din acea vizie, carii, părăsise posturile lor fără or­­dinul guvernului Împărătesc, în curtea Serascheriatului, s­au După asta Soliman I Pașa lumei, spre a face servițiuri mari, să'și reîndoească favorul cătră M. Sa, ca, îngrijeri să se poarte cu prietenie spre generalii, prin nemărginire ofițerii și solda­­ții ambelor puteri alieate l­ea în care, buna dreptate a M. S. în cres­­a Imperiului recunoscut de toți, și, spre a da m­oue s­au Pașa, carile sună așa. De'ndată ce vei priimi Înalta me­țieră Înpă­­rătească, să ști că, apărarea puterei și a nea­­tăm­ărei Imperiului meu și a credincioșilor mei supuși, sănt pentru Mine și pentru ori­ce per­­soană înțăleaptă și înțălegătoare, care'și iu­­besc cu credință guvernul, lucrul de căpitenie și cel mai respectabil; (și precum vrednicile de laudă în grijeri, ce de la începutul acestui rez­­bel, de ferice rezultat și întreprins pentru un bun scop, ce tu le-ai prosferat dupre înțălege­­rea cu care e și înzăstrat, înaltei administra­­ție a armiei cu care e și însărcinat; au meritat laudele Meu de asămine și victorioasele mere trupe ce se află sub ordinile Tale, arătănd că­­tră întreaga lume, o purtare credincioasă și în­­totul de abnegație, care este corona zelului, credinței și a bravurei născute în zi; mai ară­­tănd încă o dată în fața amicilor și a dușma­­nilor, că­ii sănt bravii de viitori a acelor bravi, carii, în tim în serviciul au mai “at o probă îiob, care, încrederea ce noi o nunem în ii, cum că în privirea ostenelilor și a ne­ndămănărilor de tot feliul, cu măndrie apoi, astă purtare au căpă­­tat cea mai mare mulțămire a Noastră, plăcerea și laudele Noastre. Să se fie de sigur, că în rugăciunile Noastre, Noi, tot­de­a­una ne aducem aminte de persoana ta bine înțălegătoare, precum și de toți gene­­ralii, ofițerii și soldații, atăt mari căt și mici din armiea noastră Înpărătească, că Noi, nu în­­tegăm un singur minut a ne ocupa chiar în sine pentru apărarea neatărnărei gloriei Imperiului și patriei noastre, să razimă ne­adevărul faptelor vederate, și fiind­că ii au căștigat din n­ou pentru țeară o deplină înal­­tă glorie militară, în persoană, cu bine-voință, de tot ce poate fi- o neorănd­eală și-i alungă și dreapta armiei Engleză, căă le-ar fi prins 800 inși în 24 Dechemv, cănd vasul ,Hanamaf pes, d­intre Humelin, ce flotele alieate nopoii, ceasta, prin pr­a lul unui trimis din ne­ma cu avut adevărat admiralul au pur­­După a­­un ordin de zi în cunoștiin­­partea Vezir, cu 4 care au mi purces spre Fran­­ța Constanti­­Axmer Pașa mi acestei școli, s'au aștzat de pe urmă scrie că, adusăse o n­outate zerum, dată toate anevoințile cere zelul și credința a o­bernator o judecată stantinopoli, pelor adunate cătră Es. mulțămește încrederea a consiliului Solimon-Pașa, hat­ humaiun cu cuvintele pe îndurarea mes­up­ului din a diviziei Otomane­­ pre Cum run­scul ezilului Tot acest Jurnal cu data din a M. S. pentru anevoințile vrednice pănă acum, ăl îndeamnă să facă și publică acea insulă. De cel un în chioșcul Sulta­­unde ce află de rezbel din Con­­vasul la Trapezund 18 Dechemv. sa Omer Corposulu es-ministrul din Crimeea în Crimeea, sa și intere­­se co­­mi­tn­­au pur­­plinite de astă Rosieanu de Poliție în generalul în­­să'și pue toată în di­­ființa zru­­4 Ianuarie, Sultanului - eabria „zvonu­­lui și a fac seu­ de laudă SS­perială a Rumeliei și generalisimul Pașa, prin care după ce­ i cele mai afabile, după cum și ajutorința D-ze­­ca pru- și aprobarea me, cătră tine, a legilor armien Im­­ce ii le sufăr sporind favorul și a­­ ROMANIEA AXTEP­AP", adus preste­perile Romăne u­ După trecerea tele Vite au lucrari, mărturisescu a mai multor secule, enenimen­­ordin de cunoșință în carte­­a și cele din afară, le-au­­ intripile din năuntru paralizat și au lipsit aceste țeri de folosurile barile, giuruea garanții favorabile poziției politice și desportărei culturei naționale. S'au văzut atunte înoinde am­ăzăminte păblite, orta­­litate până starea red­epțională și trebuința țe­­i­­e'au s CăzuT barbați­i& de. 15 ha. lucrări la nsnepea teme­­liei edificiului, ce razimă fericirea morală și po cultoarei limbei, și a știinților, și qu C­uropa, întinde sborul de a­ talengul și dorința NC ca­­materială u­­­­nui ponor, mi­nunimea, îns­uflețită de spiritul a pedomnirop Cartea literară, Magazinve istoric, P­ropășireș, fon­­darepia op a acelor foi periodice, pe care, parte întranitele puteri giun e ligherator, privire salutăm, a Europei, șii acel întăi semnalu a încrederei publice, este să în am­­lus­teri ce deșteaptă cu speranța și literatura nați­­onală, cedată a seconda din parter scopul cel bine­făcătoriu, ce priveghează soarta noastră. În Romăniea Literară, înoită de D. Vasile Alecsandri. Talentul, cuno­­ștnțele, esperienirea, zelul recunoscut a acestui van-Vodă, este consfințit memoriei vrednicului literator Nicolai Bălcescu, reposat la Palermo în Siciliea, la 28 Noemvrie 1852, fiind numai de 32 ani. El era conlaborator a Magazinului istoric și mai ales autora a istoriei Române din Epo­­a Aui Mihai Viteazul. „Călătoriea de la Baiona­l la Marsiliea” este o descriere dialogată umoristică, navis de spirigu. Oda cătră Anul puou a D. Alecsanori, este o compunere plină de sentimen­­te patriotice și de o inepirapie serioasă poetică, Aa a căreia voturi fie­care Moldo-Romăn ce cu­­nine a uni­ne a­le sale. Ziorile a D. Dăs­­călescu, arată în stilul anacreontic, talent și mare înlesnire în compunere. Xponi­ca de I... este mai ales interes­antă, pentru că cuprinde te­­­stul tratatului din red­em, pe care se razemă int viitorul no­rilor D SOin Bne, Dorim, ca toți ce iubesc cultura și onorul piei, Ce îndrățoșeze cu statorniccie astă Fone; căci, prosperitatea și lauda ei, este prosperitatea ce le așenza. Evenimentele cele mari, țerile noastre, figurează­re, că a dorit. No. I­­tă o Eră a acestei de fericire, ne care prin fragmentul ne sănt o închezeșuire la întreprindere fei, deschidu astăzi pentru va aduce rezultatul cel ne-oa­ lui as­­măngăetoa­­H T'­ Rez­ și lauda fie­căruia nompatriot. po­­

Next