Gazeta de Sud, ianuarie 2014 (Anul 19, nr. 5728-5750)

2014-01-16 / nr. 5737

ADMINISTRATORII DE BLOCURI, LA RAPORT Guvernul este de acord ca administratorii de blocuri să fie obligați să îi informeze trimestrial pe proprietarii locuințelor despre situația facturilor, conturilor bancare, salariilor și lucrărilor angajate, măsuri văzute ca o soluție de evitare a cazurilor în care banii sunt cheltuiți fraudulos. ACTUALITATE Joi, 16 ianuarie 2014 • Gazeta de Sud Bj Mulți craioveni l-au uitat­­ pe Eminescu ieri am sărbătorit 164 de ani de la nașterea marelui poet Mihai Eminescu. Am luat-o la pas prin Craiova să vedem cine își mai amintește de ani­versarea și poeziile poetului național. fca Ana-Maria Predilă ana.maria.predila@gds.ro E­minescu este poetul care luminează litera­tura română și ne bu­cură sufletul cu fiecare vers. Chiar dacă este considerat de unii „poetul nepereche" a că­ui operă învinge timpul, iar­țui au afirmat că, „în afară­­minescu, totul este apro­ximativ în literatura română“, sunt puțini craioveni care își mai amintesc când este ziua lui de naștere, în ce măsură mai sunt preocupați craio­­venii de valorile naționale? Ne mai respectăm noi poeții măcar amintindu-ne câte un vers din opera lor? Iată cum stau lucrurile în realitate, în centrul orașului dăm de o tânără care acceptă ușor nedumerită să își scoată casca din ureche și să ne spună dacă știe ce se sărbătorește. Nu știe să răspundă. Când aude că este ziua lui Mihai Eminescu, zice mirată: „Aaaa, da. Ce pot să zic?!". O întreb dacă știe un poem scris de marele poet și îmi răspunde scurt: „Bineînțeles că știu, dar nu am acum timp de interviuri". Alți doi tineri sunt în trecere și, cu zâmbetul pe buze, spun că nu știu că românii sărbă­toresc ziua de nașterea a lui Mihai Eminescu. Cu atât mai puțin ei știu să ne spună câte­va poezii. Convins că răspunsul său este corect și cu un aer de superioritate, Valentin Bratu spune că, pe 15 ia­nuarie, sărbătorim Unirea Principatelor Române, își dă seama că, de fapt, la aceas­tă dată este sărbătorită ziua poetului Mihai Eminescu; îl întrebăm dacă știe o poezie scrisă de marele poet: „Cred că știu câteva poezii, dar sunt blocat acum, nu pot să vă spun nici una. Știu poezia «Scrisoarea III», dar nu pot să recit nimic". Ieșite la plimbare, două prietene se amuză când aud întrebarea noastră, dar, după un scurt timp de gândire, una dintre ele își aduce aminte că a învățat la școală poezia „Luceafărul" și, cu emoții, Carmen Iordache începe să recite câteva versuri: „A fost odată ca-n povești/A fost ca niciodată,/Din rude mari împărătești,/O prea frumoa­să fată". în schimb, prietena ei, Marinda Preda, cu jumă­tate de gură, spune că nu știe nici o poezie de Eminescu. Tot din poezia „Luceafărul" știe să recite și Andrada, însă­ prietena ei, Daniela, spune că nu își aduce aminte nici mă­car un vers. „CARE POEZIE MAI ERA, MĂ?" ESTE ÎNTREBAREA TINERILOR Alți tineri veseli, altă poezie. Alexandru Negrea și Florin Șarlă mărturisesc că nu știu de ziua lui Eminescu. Nu li se pare nimic anormal în asta, ba chiar îi amuză. „Nu, nu știam asta", răspund băieții în timp ce își dau coa­te unul altuia, îi întreb dacă li s-a spus la școală despre acest eveniment, dar pe un ton hotărât îmi răspund: „Nu am fost la școală astăzi". Sunt în clasa a X-a, însă ridică din umeri atunci când îi rugăm să recite câteva versuri din Emi­nescu: „Nu am studiat nici o poezie de Eminescu. Nu știm noi". Pe Ioan And­e și colegul său îi oprim în drum spre școală. Sunt elevi în clasa a VIII-a, dar nici ei nu știu de ziua lui Eminescu. Unul din­tre ei spune că singura poezie scrisă de acest poet pe care o cunoaște este „Luceafărul", dar nu știe să recite nici un vers: „Asta nu mai știu", îi cere ajutorul colegului său: „Care poezie mai era, mă?" însă, nici colegul său nu știe mai multe poezii. „Eu știu mai mult melodii folk de Eminescu", dar nu își aduce aminte nici una, încercăm să găsim mai mulți tineri craioveni care să recite câteva versuri din Eminescu și care să își adu­că aminte de poemele pe care le-au studiat la școală. Mai vorbim cu câțiva, dar pe fugă, și spun că nu știau că pe 15 ianuarie este ziua po­etului Mihai Eminescu și cu atât mai puțin știu să recite din poeziile geniului națio­nal. BĂTRÂNII NU L-AU UITAT PE EMINESCU ȘI ȘTIU POEZIILE LUI Majoritatea tinerilor din Craiova nu au știut că ieri toți românii au sărbătorit 164 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu. Doar doi dintre aceștia au putut să re­cite câteva versuri din poezii­le geniului român, însă, oamenii mai în vârstă și-au adus aminte de această sărbătoare națională. Elena Jivan nu mai are răbda­re și nici vederea atât de bună ca a tinerilor ca să mai citeas­că poeziile lui Eminescu, dar nu a uitat că ieri a fost ziua poetului: „Bineînțeles că știu! Se împlinesc 164 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu". O întreb dacă știe să ne recite câteva versuri de Eminescu și, cu căldură în glas, feme­ia ne răspunde: „Da, cum să nu. Din care poezie vreți să vă recit?" Cu vocea tremu­rândă de emoție, doamna ne recită câteva versuri din po­ezia „Luceafărul": „Un cer de stele dedesubt,/Deasupra-i cer de stele /Părea un fulger neî ntrerupt/Rătăcitor prin ele". _ întâlnim alte două doam­ne trecute de prima tinerețe, dar cărora poeziile lui Emi­nescu, învățate la școală, le­­au rămas pentru totdeauna în memorie: „Sigur că știu ce sărbătorim astăzi. Se împli­nesc 164 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu". O rugăm pe Cleopatra Stanca să ne spună și câteva poezii scrise de marele poet și înce­pe să le enumere: „Luceafă­rul", „Revedere", „Somoroase păsărele". Cu drag începe să recite câteva versuri: „Ce te legeni, codrule,/Fără ploaie, fără vânt,/Cu crengile la pă­mânt?" Pentru că îl consideră pe Mihai Eminescu o valoare națională, de care toți româ­nii ar trebui să fie conștienți, Dan Niculescu știe să reci­te multe poezii compuse de marele poet. Are tolba plină de poeme și, cu voce gravă, bărbatul începe să recite: „Pe lângă plopii fără soț, /Adesea am trecut/Mă cunoșteau ve­cinii toții/Tu nu m-ai cunos­cut". Schimbă registrul și mai recită ceva: „La steaua care a răsărit/ E cale atât de lungă,/ Că mii de ani i-au trebuit/ Luminii să ne-ajungă". Ca să recupereze parcă golul lăsat în urmă de tinerii craioveni care nu au știu să recite nici un vers de Eminescu, bătrâ­nul domn, cu o ușoară inter­pretare actoricească, ne mai spune câteva versuri: „Tu ești, Mircea?/ - Da, împărate!/ - Am venit să mi te-nchini,/ De nu, schimb­a ta coroa­nă într-o ramură de spini", apoi altă poezie frumoasă: „De treci codrii de aramă, de departe vezi albind/Ș-auzi mândra glăsuire a pădurii de argint". Cam asta știu craiovenii despre cel mai mare poet al României. Dacă e de ajuns sau nu, „Eminescu să ne jude­ce", vorba lui Grigore Vieru! Cleopatra Stanca (dreapta) Marinela Preda (stânga) Elena Jivan Valentin Bratu ROMÂNII, TOT MAI NEINTERESAȚI DE CĂRȚI Tot mai puțini români mai pun mâna pe câte o carte. Potrivit unui sondaj realizat de Institutul Român de Studii Sociale, o treime din tinerii cu vârste până în 30 de ani nu au citit nici o carte în 2012. Piața de carte tipărită a fost serios afectată, va­loarea acesteia înjumătățindu-se față de 2007. Potrivit son­dajului realizat de Institutul Român de Studii Sociale, peste jumătate din respondenți nu au citit nici măcar o carte în 2012. Doar 15% dintre cei intervievați au citit cinci sau mai mult de cinci cărți, 11% au citit în acel an trei sau patru cărți, în timp ce 21% au terminat de lecturat una sau cel mult două cărți. Datele ne arată că nici tinerii, nici vârstnicii nu prea mai pun mâna pe cărți. O treime din cei cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani nu au citit nimic în 2012. La fel și jumă­tate dintre respondenții până în 50 de ani, dar și majoritatea românilor care au depășit 55 de ani.

Next