Gazeta de Sud, mai 2014 (Anul 20, nr. 5825-5848)

2014-05-24 / nr. 5842

CULTURA Sâmbătă - Duminică, 24 - 25 mai 2014 • Gazeta de Sud Q ACADEMICIAN EUGEN SIMION, LA CEAS ANIVERSAR: „Aștept de 24 de ani o capodoperă în literatura română“ Membru titular al Academiei Române și președinte al acestui for din 1998 până în aprilie 2006, academician Eugen Simion este în prezent președintele Fundației Naționale pentru Știință și Artă și coordonator al seriei „Opere fundamen­tale“, iar duminică își ani­versează ziua de naștere. P Critind despre literatura română de astăzi, sărbă­toritul zilei a afirmat, în exclusivitate pentru GdS, că din 1990 încoace întâr­­z­­ă apară o capodope­ră, adăugând că este foar­te melancolic din această pricină. Ion Jianu ion.jianu@gds.ro C­ritica română nu a în­ceput și probabil nici nu se va încheia cu academician Eugen Simion, dar e imposibilă fără marele Eugen Simion, ajuns astăzi la o vârstă respectabilă, prilej și privilegiu în același timp pentru interviul de mai jos. Ion Jianu. Stimate dom­ K I academician Eugen Simion, dumneavoastră, în ciuda crizei financiare, în­­ ciuda unor diverse piedici, au­ inițiat și editat în ultimii ani scriitori importanți ai României, în colecția „Opere fundamentale" (ajunsă la nr. 150), l-ați redat pe Eminescu facsimilar, așa cum a dorit și C. Noica, editați partea a Il-a a Dicționarului General al Literaturii Române. Care este fapta de editor cu care vă mândriți cel mai mult? Eugen Simion: Să mă mândresc? Nu-i cuvântul potrivit. Aș prefera un cu­vânt mai modest. Verbul a face, de pildă: Lângă a fi și a avea (verbe esențiale după Sfântul Augustin­), vine a face, care este, de asemenea, un verb esențial pentru ființa umană. Tre­buie să faci ceva ca să poți spune că ești (exiști) și că meriți să dobândești (poți avea) ceva ce te definește. Așadar, ce-am făcut în ul­timele două decenii, în afa­ră de cărțile pe care le-am scris? Am prelungit critica literară în sfera materială (practică) a culturii. Am imaginat, adică, o serie de „opere fundamentale“ (de tip Pléiade) și i-am publicat pe clasicii români în ediții integrale. Am reluat, de asemenea, ideea lui Noica și am tipărit, ajutat de Mir­­cia Dumitrescu și Gabriela Dumitrescu, manuscrisele lui Eminescu. Sunt mândru de aceste fapte? Pot spune că sunt mulțumit. Trec pes­te faptul că m-am ales cu o reclamație la DNA și cu un proces (în cazul Cioran). S-a supărat pe mine uceni­cul lui Noica, G. Liiceanu, și m-a dat în judecată... E bine, nu? Cam așa stau lu­crurile... „CRUZIMILE MELE DE ACUM REPREZINTĂ UN DIALOG NU TOTDEAUNA CORDIAL CU MARELE CRITIC G.CĂLINESCU" I.J.: Pe 25 mai împliniți o vârstă respectabilă, dar preocupările dumneavoas­tră sunt ca în urmă cu 25 de ani, multiple și inedite. Care sunt proiectele dumneavoas­tră în cel de-al 81-lea an al existenței? Vă obsedează ceva anume? E.S.: Am încheiat zilele acestea o carte nouă (des­pre Cioran) și sunt foar­te preocupat ce titlu să-i dau?! Am câteva sugestii: Cioran sau despre apolo­gia negativității sau Cioran - un „declinist“ mântuit de limbajul lui fastuos ori: Cioran - un modern-an­­timodern? etc... Mai este ceva, de câteva săptămâni, mă așteaptă corectura unei ediții noi din Creangă - Cruzimile unui moralist jovial. Este, în fapt, o carte nouă (450 de pagini). Am scris-o cu poftă (cu o ciu­dată fervoare) cu gândul la G. Călinescu și la splendida lui carte din 1938. Cruzi­mile mele de acum repre­zintă un dialog nn totdeau­na cordial cu marele critic. Ce vrei, au și criticii literari părțile lor...­­ vorba vesti­tului personaj. Proiecte? Unul mare, obsedant, tero­­rizant. Nu-1 spun pentru că sunt superstițios... I.­.: Ce se petrece as­tăzi­­ în opinia autorizată a dumneavoastră­­ în litera­tura română? E.S.: Se întâmplă că întârzie să apară o capodo­peră. O aștept de 24 de ani. Sunt foarte melancolic din această pricină. E ca o rană a spiritului meu critic. EUGEN SIMION, MINISTRUL CULTURII „Știți că eu am fost o singură noapte ministrul culturii? Când s-a schimbat guvernul Roman și ministrul culturii atunci era Pleșu, a venit ca prim-ministru domnul Stolojan. Și, fără să fiu întrebat, noaptea târziu, mi-a dat un coleg de-al dumnea­voastră, gazetar, un telefon, spunându-mi «Vă salut, domnu­le ministru!»... Eu am crezut că e o glumă proastă, dar a doua zi dimineața am luat ziarul și am văzut că ministru al culturii eram propus eu. Am avut o întâlnire pe la ora n­ou cu dom­nul Stolojan și i-am spus: «Vă mulțumesc foarte mult! Nu sunt pregătit pentru așa ceva!» Era în 1991. Nu avusesem în viața mea nici o funcție publică. Am fost profesor de literatu­ră și critic literar. E drept că nici domnul Stolojan n-a insistat, în zece minute ne-am despărțit. Cred că a fost cea mai bună hotărâre pe care am luat-o în viața mea, iar dânsul mi-a făcut cel mai mare bine“ (dintr-un interviu acordat de Eugen Simi­on postului de televiziune Realitatea TV, aprilie 2014) PERSONALITATEA SĂPTĂMÂNII EUGEN SIMION loan Eugen Simion (n. 25 mai 1933, Chiojdeanca, Prahova) este critic și istoric literar, editor, eseist, profesor universitar, membru titular al Academiei Române, fost președinte al acestui for (1998 - 2006. A studiat la Liceul „Sfinții Petru și Pavel“ din Ploiești (coleg cu Nichita Stănescu), absolvent al Facultății de Litere București (profesori: Tudor Vianu, C. Călinescu, Alexandru Rosetti, Iorgu Iordan), doctor în științe filologice cu teza „Eugen Lovinescu, scepticul mântuit" (conducător: Șerban Cioculescu, 1969). După absolvirea facultății a devenit cercetător științific la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu", lucrând în colectivul „Eminescu“ (condus de Perpessicius,1956-1967). Asistent (din 1964), conferențiar (din 1971) și, din 1990, profesor la Facultatea de Litere București. Profesor la Paris IV (Sorbona,197o-1973), bursă de studii în Republica Federală Germania (1974). Din 1993, este membru al Academiei Române, vicepreședinte (1994-1998), apoi președinte (1998 aprilie 2006). în prezent, este președintele Secției de Filologie și Literatură a Academiei Române. Este și directorul Institutului de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu" al Academiei Române. Autorul a 30 de cărți originale. în limbi străine a publicat aproape zece cărți la edituri cunoscute din New York, Evanston, Boulder (SUA), Frankfurt am Main, Paris, Belgrad. A inițiat și coordonat mai multe proiecte fundamentale ale Academiei Române, printre care proiectul de facsimilare a manuscriselor lui Eminescu (operație începută în 2004 și încheiată în 2009, cele 24 de manuscrise, totalizând 14.000 de pagini, au fost reconstituite și tipărite în 38 de volume) și colecția Opere fundamentale (o ediție de tip Pléiade) în care au apărut până în prezent 114 volume, cuprinzând creația integrală a lui Mihai Eminescu, Ion Creangă, C. Negruzzi, Ion Luca Caragiale, Ioan Slavici, Octavian Goga, Mateiu I. Caragiale, George Bacovia, Ion Barbu, Tudor Arghezi, Liviu Rebreanu, Anton Hulban, Mircea Vulcănescu, Marin Preda, Nichita Stănescu, Marin Sorescu, A.E. Baconski, Ștefan Bănulescu, ș.a. Este autorul unor ediții, studii introductive și antologii, precum și a unor prefațe și studii în limbi străine. A fost distins cu Premiul Academiei Române (1977) și de cinci ori cu premii ale Uniunii Scriitorilor din România. I s-a acordat Ordinul național „Steaua României“ în grad de „Mare cruce“, ordinul brazilian „Crucea Sudului“, ordinul și diploma daneză „Comandor de gr. I al ordinului Danebrog", iar în 2002 a primit Legiunea de Onoare a Franței (2002), „Ordinul Republicii“ (Republica Moldova, 2010) Membru al Academiei Române (1991), al Academiei Regale de Științe și Litere din Danemarca, 2003; al Academiei de Științe Morale și Politice din Franța (2004); al Academiei din Atena (2009), membru al Academiei Regale a Doctorilor din Barcelona (Spania); al Academiei de Științe din Moldova; al Academiei Europeea (Londra). Este Doctor honoris causa al Universității din Belgrad și a peste zece universități din țară. în 1999, a înființat Fundația Națională pentru Știință și Artă, aflată sub auspiciile Academiei Române, cu scopul de a sprijini cercetarea românească și a încuraja colaborarea intelectuală în cadrul comunității europene. Cetățean de onoare al municipiului Craiova (din 2000). Moderatorul Zilelor „Marin Sorescu" organizate în perioada 2005-2013 sub egida nobilă a Academiei Române și a Primăriei Craiova. Fotoarhiva personală

Next