Gazeta de Sud, septembrie 2021 (Anul 27, nr. 7800-7821)

2021-09-30 / nr. 7821

Regie Călătoria continuă* Comunicat de presă Data: Septembrie 2021 Finalizarea proiectului „Creșterea competitivității societății ANDU SAU GRUP SRL prin achiziția de utilaje" SMIS 134559 Societatea comercială AFROMAR COM S.RJ... in calitate de Beneficiar, anunță finalizarea implementării proiectului cu titlul „Creșterea competitivității societății ANOU IAU GRUP SRL prin achiziția de utilaje", cod SMIS 134559, proiect finanțat prin Regio - Programul Operațional Regional 2014-2020, Axa prioritară 2 „îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici si mijlocii*, Prioritatea de investiții 2.1 - «Promovarea spiritului antreprenorial, în special prin facilitarea exploatării economice a ideiilor noi și prin încurajarea creării de noi întreprinderi, inclusiv prin incubatoare de afaceri", în baza contractului de finanțare 6194/15.10.2020. Titlul proiectului:„Creșterea competitivității societății ANDU LAU GRUP SRL prin achiziția de utilaje" Numele beneficiarului: ANDU LAU GRUP SRL Numele programului: Programul Operațional Regional 2014 - 2020 Numele Autorității de Management: Minister­ Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației Numele Organismului Intermediar Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia (ADR Sud-Vest Oltenia) Valoarea totală a proiectului: 1.188.360,66 Lei Finanțarea nerambursabilă: 799.234,06 Lei, din care valoarea eligibilă din FEDR: 679.348,95 lei și valoarea eligibilă din bugetul național: 119.885,11 lei Obiectivul general al proiectului constă în creșterea competitivității și dezvoltarea societății pe piață serviciilor în domeniul lucrărilor de instalații electrice prin achiziția de echipamente tehnologice moderne cu un grad sporit de noutate și performanță și angajarea de personal de specialitate. Rezultatele proiectului: • 4 utilaje (platforme de ridicare) achiziționate, specifice lucrărilor de instalații electrice (cod CAEN 4321); • 5 persoane angajate ca urmare a realizării/implementării proiectului, dintre care 2 vor fi din categorii defavorizate. Impactul proiectului la nivel local. • Promovarea principiilor privind egalitatea de gen, nediscriminarea, promovarea drepturilor persoanelor din categorii defavorizate, dezvoltarea durabilă, utilizarea eficientă a resurselor; » Dezvoltarea mediului de afaceri local și regional. Data începerii și finalizării proiectului: 01.10.2020 - 30.09.2021 Codul MySMIL: 134559 Ciobescu Laurențiu-Dumitru Telefon: 0761.688.260 Adresa e-mail: andoelectric@gmail.com investim în viitorul tău! Proiect cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Regional 2014-2020 ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]MKLX­XV- -vs­­ wwwinforegio.ro / facebook.com/inforegio.ro Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României ACTUALITATE Joi, 30 septembrie 2021 • Gazeta de Sud Q Valeriu Râpeanu - la 90 de ani Criticul, istoricul literar, editorul unor opere fundamentale ale culturii românești clasice și contemporane, profesorul Vale­riu Râpeanu împlinește 90 de ani. Cu acest prilej, redacția ziarului nostru, în paginile căruia Valeriu Râpeanu a înre­­­­gistrat cea mai îndelungată prezență din cariera ziaristică, îi urează La mulți ani­ și putere de muncă. Domnia Sa ne-a încredințat paginile pe care le redăm în continuare, care evocă momente ale formației sale intelectuale,­­ determinate de viața socială și culturală românească. (Continuare din numă­rul trecut) P­rofesorii în marea lor majoritate erau bine pregătiți și competenți și nu se mărgi­neau doar să ne transmită cunoștințe, ci se străduiau să ne lărgească orizontul spiritual prin toate mijloa­cele. Temelia educației spi­rituale era cultura noastră clasică. Cărțile noastre de căpătâi erau cele ale lui Emi­­nescu, Alecsandri, Odobes­­cu, Creangă, Caragiale și tot ce forma zestrea spirituală a României. Le citeam, le reci­team, cei cu memoria bună, cum eram eu, declamam versurile lor. Nu-i pot uita pe toți profesorii care ne-au îndrumat. Pentru mine un rol hotărâtor în viață l-a avut N.I.Simache, care avea o acri­bie fenomenală, o stăpânire a oricărui subiect până în ulti­mele amănunte, trecând pes­te secole și făcând cele mai neașteptate legături cu o pa­siune, cu o frumusețe a expu­nerii cum rar se pot întâlni. Zeul său era Nicolae Iorga. Cei mai vârstnici spuneau că a fost unul din elevii preferați ai lui N.Iorga. în orice caz, când rostea numele Profe­sorului, o undă de emoție nu putea să fie stăvilită. De la el a pornit pasiunea mea pentru Nicolae Iorga, pe care îl văzusem la Vălenii de Munte în 1940, când părinții mă luaseră la ultima ediție a Cursurilor de Vară (nimeni nu bănuia că peste patru luni doar, cel ce mi-a părut un personaj dintr-o legendă, pogorând printre pământeni, avea să fie ucis cu bestialita­te) de o grupare de legionari, care vroiau să ’’pedepsească” pe bătrânii care se opusese­­ră celor tineri. Elev în clasa a II-a de liceu, îi ascultasem în Amfiteatrul Liceului pe Gheorghe I.Brătianu și pe Constantin C.Giurescu, vor­bind despre drepturile noas­tre asupra Ardealului. Era în 1943 și 1944. Apoi l-am as­cultat pe Șerban Cioculescu înainte ca regimul nou in­stalat să facă din el inamicul politic nr.1, luându-i dreptul de a publica în presă, edituri, eliminându-l din învățământ. Când colegul și prietenul meu Dan Grigorescu l-a ci­tat pe Șerban Cioculescu într-o notă, șeful catedrei de istoria literaturii române Ion Vitner, medic stomato­log, care în 1949 îi luase lo­cul lui G.Călinescu dat afară din învățământ, a organizat ”o prelucrare” A fost de o duritate uluitoare (”Cum este cu putință ca în Facultatea noastră - spunea pe un ton indignat, roșu la față de mâ­nie - să fie citat numele lui Șerban Cioculescu” etc.) Nu era un fapt izolat, făcea parte dintr-o ofen­sivă îndreptată împotriva intelectualității românești, care avea ca țintă lichidarea ei, fie prin aspre condam­nări la închisoare (unde unii piereau, cazul lui Gheorghe I.Brătianu este concludent, mort în închisoarea de la Si­­ghetul Marmației în 1953), fie prin marginalizarea lor, prin excluderea din învățământ, prin interdicția de a publica, imposibilitatea de a le fi citat numele. Nu și pe aceea de a le plagia opera, în 1954 am intrat în "lu­mea literară” (vara lui 1954) la Gazeta literară, recomandat de George Macovescu, căruia i s-a alăturat și Tudor Vianu, redactorul șef al revistei fiind Zaharia Stancu, unde am cu­noscut scriitori ai generației vârstnice. Și atunci am înțeles mai bine ce se întâmpla sub ochii noștri de adolescenți, crescuți în cultul valorilor românești. Am înțeles că tre­buia să fim o țară fără trecut. Citeam îngroziți prin 1947 un articol semnat de un vii­tor director al celei mai mari edituri din România acelei vremi, Al.I. Ștefanescu, despre "Naționalismul lui Alecsandri” ca și cel care a preludat interzi­cerea lui Tudor Arghezi. Poe­zia putrefacției, sau putrefacția poeziei, ’’semnat” de unul din iluștrii necunoscuți de până atunci, ca apoi să devină unul din ideologii P.C.R. și redactor șef al ziarului Scânteia, Sorin Tom­a. ISTORIA SE REPETĂ. DESEORI CHIAR ÎN TIMPUL VIEȚII NOASTRE. Rădăcinile copilări­ei, adolescenței și primei tinereți ne-au fost tăiate în anii imediat următori lui 23 august 1944 și de aceea, de-a lungul anilor, prin scri­sul meu, prin edițiile critice, prefețele, studiile, am căutat și în bună parte am reușit să aduc la lumină opere ale scriitorilor și oamenilor de cultură interziși, N.Iorga, Gheorghe I.Brătianu, Cella Delavrancea, ca editor am inițiat colecții cum ar fi ’’Bi­blioteca de Filosofie a Cul­turii Românești.Istoriile literaturii române”, ”Thalia”, în care au repus în circulație opere din diferite domenii ale culturii naționale, decenii întregi puse cu strășnicie la index, ca redactor am adus în paginile publicațiilor la care am lucrat nume reprezenta­tive ale culturii românești! Cât am reușit? Fără în­doială nu tot ce aș fi vrut. Dar pentru ceea ce am făcut, tot ce a apărut mulțumesc confraților editori, directori­lor, instituții de cultură, celor precum domnul George Con­stantin Păunescu, fără spriji­nul căruia în ultimii ani cărți de și despre N.Iorga și despre Gheorghe I.Brătianu n-ar fi văzut lumina tiparului. Generația mea a fost o generație greu încercată. Și totuși ea a reușit să realize­ze multe fapte de cultură, menite să rămână, înfrân­gând opreliști, obtuzități, reavoință, spirit antinațional. (Autopromovare)

Next