Gazeta Învățământului, 1954 (Anul 6, nr. 249-299)
1954-11-06 / nr. 291
InTăi din experiența sovietică Ana Bányász învățătoare decorată cu Medalia Muncii, Arad ia și tuturor pedagogilor din țara noastră, cunoașterea experienței școlii sovietice mi-a deschis și mie perspective nebănuite de perfecționare a muncii instructiv-educative, mi-a ajutat să îmbunătățesc într-o măsură hotărîtoare activitatea în mijlocul elevilor. De multe ori, în trecut, m-am izbit de greutăți mari în predarea citit-scrisului din cauza neajunsurilor vechii metode de predare. Experiența școlii sovietice m-a ajutat să rezolv această problemă. Am studiat cu mult interes metoda fonetică analitico- sintetică de predare a citit-scrisului și am aplicat-o cu perseverență, folosind sistematic, așa cum am învățat din experiența învățătorilor sovietici, numeroase exerciții și un material didactic variat. Rezultatele au fost mereu mai bune. Datorită folosirii metodelor sovietice de predare am obținut o serie de succese și în predarea aritmeticii. Astfel, am înlăturat în cea mai mare parte însușirea mecanică de către eleve a cunoștințelor de aritmetică, am izbutit să le dezvolt judecata logică, le-am ajutat să-și formeze reprezentări concrete despre operațiile matematice. Și în activitatea mea educativă mă străduiesc să aplic experiența eminenților pedagogi sovietici. Elevele mele sunt împărțite în grupe care își au fiecare conducătoare a lor. Ele se ajută reciproc cu multă tragere de inimă. Am reușit să dezvolt în clasa mea simțul răspunderii pentru îndeplinirea sarcinilor de către întreg colectivul de eleve. Țin o legătură strînsă cu tovarășa instructoare de pionieri. In munca mea există încă lipsuri. Dar experiența pedagogilor sovietici mi-a arătat calea pentru lichidarea lor. Este calea luptei pentru ridicarea necontenită a nivelului ideologico-politic și profesional. Pentru a înlătura lipsurile, pentru a-mi îmbunătăți munca profesională, depun toate eforturile în vederea ridicării pregătirii mele ideologice și profesionale, studiind cu rivnă învățătura marxist-leninistă și pedagogia sovietică. Bogata experiență a școlii sovietice, a cadrelor didactice sovietice îmi este necontenit un adevărat ghid călăuzitor în muncă. r GAZETA ÎNVĂȚAMINTULUI NICOLAE TĂUTU TUn răsărit de soare... — de pe nava „Aurora“ — Urcăm pe vas... O navă ca oricare... Aici catargul... ancora... și prora... Și neclintit stă ridicat în zare Tunul de-atuncea, de pe „Aurora"... Nu un Columb — întreaga omenire De pe acest vas zăriim dimineață Nu doar un țărm ci altă rînduire, O eră nouă și o nouă viață. Metale scumpe-s aurul și argintul, Dar mai de preț e cel cuprins în navă, Chiar ancorat el va străbate timpul Ca-ntr-un ocean va naviga în slavă! Jurnal de bord sau cronică să fie? Pe pagini vechi stau literele mici Parcă ar vorbi de marea drumeție De la Spartacus pînă la Itfei— Pe punte trec în rind vizitatorii Romîni, maghiari, chinezi și coreeni. Ne-am adunat la tunul „Aurorii" Și-l pipăim ca niște vechi oșteni. Sunetele... Rotițe... Manivele... Dar atingînd noi nemișcata țeava Am auzit în clipele acele Ca un ecou îndepărtata salvă Ce vin purta ca norul care tună Un strop curat, un licărit de soare, Un curcubeu ce după grea furtună Vestește primăvara viitoare... Pășim pe vas... Și aeru-i mai tare... Vîntul venit din larg ne răcorește... Cu toți privim cum soarele răsare Și îi simțim din inimă cum crește ! UUBOMÎR DMITERKO Nu uita! Ghirlande-n Kiev, scăpărînd la soare. Copacii-naiță crengi de jar spre cer. Primi-vor mulți, de marea sărbătoare. Cravata roșie de pionier. Copilului cu inima senină se împlinește zece ani abia Și va intra-ntr-o lume de lumină. — De ziua asta aș vrea să-i spun așa: „Tu nu uita că n-a-nceput cu tine, Pornind spre viitor, mărețul drum. Atîtea fapte au cerut, știu bine, Noi an de vieți, spre-a fi cum sînt acum. Fii demn de glorioasa moștenire! Răsună-n ea al „Aurorei" tun, Și nume ce-au trecut în nemurire: In ea e Smolnîi, Kremlinul străbun". ...Kievi-n zorii purpurii se scaldă. Copacii par a fi din aur greu. Și sub a lui Octombrie rază caldă Țara-nflorește ca un curcubeu... In romîinește de VIRGIL TEODORESCU Intîlnire cu absolvenți ai institutelor de învățămînt superior din Uniunea Sovietică De curând a avut loc în cadrul Lunii Prieteniei Româno-Sovietice, în sala de marmoră a Casei ziariștilor, o întîlnire între studenții facultăților de ziaristică și filozofie din Capitală și absolvenți ai institutelor de tovățămînt superior din Uniunea Sovietică. La masa prezidiului au luat loc tovarășii conf. univ. Panul Popescu, aisistent univ. Ana Burghici, Gheorghe Fischer și Gheorghe Șipoș, care au studiat la Moscova și Leningrad. Studenți ca Toma Firescu, Ion Iuga, Petre Palin și alții au pus numeroase întrebări în legătură cu viața și munca studenților sovietici. Au răspuns tovarășii Paul Popescu, Ana Bughici și Gheorghe Fischer, care au vorbit despre studenții Universității „Lomonosov“ din Moscova și despre studenții din Leningrad. Ei au scos în evidență metodele de muncă ale studenților sovietici și felul cum aceștia își petrec timpul lor liber. După terminarea convorbirii a rulat filmul sovietic „Primăvara la Moscova“. I în oroșin pentru buna organizare a locului de muncă. Datorită acestei metode, elevul Mihai Ionescu de la Școala profesională metalurgică nr. 3 din Capitală obține rezultate bune în atelierul-școală. 3) La Cabinetul pedagogic al orașului București, în cabinetul de științele naturale, se dau consultații învățătorilor și profesorilor cu privire la aplicarea experienței sovietice în munca de înarmare a elevilor cu cunoștințe agronomice. 4) In atelierul de fizică al școli medii nr. 1 de băieți din Capitală, elevii clasei a X-a construiesc aparate de fizică după indicațiile cuprinse în metodicile sovietice. / k * Fag. 3-4 Prietenie strînsă cu pedagogii sovietici Educarea comunistă a tineretului — țelul comun pe care-i urmărim — apropie tot mai mult pe învățătorii și profesorii din Republica Populară Romînă de pedagogii sovietici. Prietenii strînse, prietenii adevărate s-au legat între învățătorii și profesorii noștri și pedagogii sovietici. Mulți învățători din țara noastră au simțit pentru Klavdia Arhipova, învățătoare în satul Cerkizovo, un sentiment de caldă prietenie atunci cînd, la sfîrșitul unei zile de muncă, au citit un articol în care ea arăta cum l luptă pentru însușirea temeinică a cunoștințelor de către toți elevii, cum obține succese în activitatea - instructiveducativă. Directorii școlilor din București au văzut că le este prietenă apropiată tovarășa E. K. Osipova, directoarea unei școli medii din Moscova, atunci cînd în sala Teatrului Filimon Sîrbu din București, în anul 1952, ea le-a vorbit despre munca ei, despre felul cum conduce școala. Acum, de curînd, cînd tovarășa Osipova le-a vorbit prin radio, la emisiunea postului de radio Moscova pentru ascultătorii din Republica Populară Romînă, ei au simțit că fiecare vorbă vine de la un prieten bun. O vedeau parcă în fața ochilor ca atunci, voioasă, vorbind cu bucurie despre activitatea ei, însuflețindu-i parcă și mai mult pentru munca lor nobilă. învățătoarea Elena Ticu de la școala de 7 ani nr. 183 din București și învățătoarea Iulia Ștefaniuc de la școala medie din Kotovskaia Poliava, din Ucraina Subcarpatică, nu s-au văzut niciodată. Ele sunt însă prietene bune și se ajută în muncă. „Vreau să cunosc metodele și procedeele pe care le folosiți în predarea lecțiilor de aritmetică și citire la clasa a II-a“, îi scrie Elena Ticu tovarășei Iulia Ștefaniuc. Și ea este sigură că tovarășa Ștefaniuc îi va împărtăși multe lucruri interesante din experiența ei, o va ajuta să lucreze mai bine, să obțină succese mereu mai mari. Mulți dintre învățătorii și profesorii noștri știu că prietenii lor din școlile sovietice le pot da și le dau cu plăcere, cu dragoste îndrumările cele mai bune. „Vă cer sfatul în realizarea disciplinei elevilor și organizarea unei bune activități extrașcolare“ — scrie învățătoarea Stela Gologan de la școala din Dudești-Cioplea tovarășei Alexandra Matveevna, învățătoare emerită la școala de fete nr. 79 din Moscova. Fiecare scrisoare, fiecare întrebare primește un răspuns mai limpede și mai cald chiar decât cel așteptat. Scrisori pline de căldură de la profesorii sovietici prieteni primesc tovarășii Ilie Dediu, profesor la școala medie nr. 3 de băieți, Eliza Paveliu, directoarea școlii nr. 148, Elena Matei, directoarea școlii pedagogice de educatoare din București și atîția alții. Pentru mulți pedagogi prietenia cu cadrele didactice sovietice a început în anii de studiu în Uniunea Sovietică. Tovarășa Gertruda Moisescu, conferențiar la Facultatea de geo-geografie din București, a făcut aspirantura la Universitatea din Leningrad. In timpul celor trei ani de studiu s-a cimentat o strînsă prietenie între ea și tovarășii ei de muncă. Prietenia aceasta îi aduce și astăzi multe bucurii. De curînd, a primit o carte mare, îmbrăcată în piele roșie, asupra căreia stă aplecată zilnic ore întregi. Este ultima lucrare a fostului său profesor Ilia Alexeevici Karabiov, „Moluștele terțiare“, pe care acesta i-a trimis-o în dar odată cu două scrisori, una din partea lui și alta din partea soției sale. Tovarășa Moisescu aștepta acest plic cu multă nerăbdare. Voia să afle noutăți despre activitatea științifică a profesorului ei, despre munca în facultatea unde a învățat, despre familia profesorului, pe care a cunoscut-o îndeaproape. Și apoi această scrisoare trebuia să-i aducă răspunsul la o întrebare importantă, de care depindea în bună măsură Hotărîrea sa — ce temă să-și aleagă pentru lucrarea de doctorat. „Vă răspund la întrebarea principală privitoare la tema dizertației de doctorat — îi scrie profesorul Ilia Alexeevici Karabirov. Tema dumneavoastră, „Moluștele depozitelor tortoniene", este bună, dar denumirea ei trebuie schimbată. Vă propun ca titlu fie „Depozitele tortoniene din Romînia și fauna lor de moluște“, fie „Depozitele tortoniene și tortonianul în Romînia“, fie „Miocenul mediu în Romînia. Stratigrafia și fauna moluștelor“. Profesorul îi dă îndrumări și în legătură cu felul cum trebuie întocmită lucrarea : „In partea stratigrafică nu vă puteți mărgini numai la descrierea profilurilor din care provine fauna, analiza tuturor profilurilor. Trebuie să dați să alcătuiți raionarea faunei, să prezentați un tablou general al istoriei teritoriului Romîniei în vremea tortonică Tema de doctorat necesită o analiză largă și o elaborare aprofundată a problemei“. Simțind de datoria sa să o îndrumeze și acum în munca didactică și științifică, profesorul Karabkov o roagă pe fosta sa aspirantă să-i comunice hotărîrea la care ajunge și-i promite să-i trimită lucrările de care are nevoie. Studenții noștri care studiază în Uniunea Sovietică văd în profesorii lor prieteni adevărați. O prietenie atît de strînsă îl leagă pe Cezar Dimofte, asistent la Universitatea „C. I. Parhon" din București, cu fostul său profesor din Sverdlovsk. N. N. Alkov, Incu îi scrie nu numai despre activitatea lui de acum la catedra de mineralogie, ci și despre viața personală. At fiind că fostul său student s-a căsătorit, profesorul Nicolai Nicolaevici Albov îi trimite călduroase urări. „Vă felicit pentru marele și fericitul eveniment din viața dumneavoastră și ridic o cupă de minunată șampanie sovietică pentru tînăra dumneavoastră tovarășă de viață, pentru fericirea familiei dumneavoastră“. Cu profesorul său, Cezar Dimofte a stat de vorbă mult și despre toate. De multe ori i-a povestit Nicolai Nicolaevici despre geologii romîni pe care i-a cunoscut la Moscova , cu cițiva ani în urmă, despre frumoasele amintiri care i-au rămas din excursia făcută împreună cu ei în Ural. Din scrisorile profesorului său, Cezar Dimofte află despre lucrările de specialitate nou apărute în Uniunea Sovietică. La rândul lui, Cezar Dimofte comunică profesorului său cum lucrează, ce planuri are. El i-a scris cu bucurie că a trimis unei reviste științifice prima sa lucrare științifică, că vrea să facă prospecțiuni geochimice în Carpații Orientali. Nicolai Nicolaevici . Ailbov este și acum prietenul apropiat, sfătuitorul lui Cezar Dimofte: „Nu este permis unui tînăr specialist — îi scrie el — să se mărginească numai la munca didactică de predare și de aceea dumneavoastră ați procedat absolut just cînd ați luat hotărîrea să continuați lucrările de cercetări științifice. Numai o asemenea îmbinare a muncii didactice la Universitate cu cercetările geologice pe teren creează condițiile pentru formarea în decursul unui șir de ani a unui colaborator științific și a unui profesor cu înaltă calificare“. Cercetător neobosit, Nicolai Nicolaevici studiază acum metodele noi de prospecțiuni geochimice (metodele biologice , de explorare continuă). Această problemă îl preocupă îndeaproape pe Cezar Dimofte. De aceea așteaptă cu interes fiecare scrisoare în care profesorul îi comunică noutăți în această privință : „Aș dori foarte mult să transmit cunoștințele din experiența mea practică, rezultatul cercetărilor mele, colegilor dumneavoastră de muncă, geologilor și studenților romîni“ .— scrie el. Toți oamenii sovietici cu care a lucrat împreună în anii studenției îi sînt acum prieteni apropiați lui Cezar Dimofte, V. P. Trigonov, V. K. Ermatov și alții îi trimit întotdeauna salutări prietenești din orașul Sverdlovsk, în care au trăit atîta timp alături. Scrisorile venite din Uniunea Sovietică sînt pentru Cezar Dimofte daruri de mare preț ale prieteniei, care în ciuda depărtării devine tot mai caldă, mai apropiată. Temelia pe care se clădește prietenia cadrelor didactice și a elevilor noștri cu pedagogii și elevii sovietici este de nezdruncinat pentru că această prietenie este o parte a legăturilor tot mai strînse, tot mai puternice care s-au închegat între poporul nostru și marele popor sovietic. fi poporului în Republica noastră Populară, să trezească în eî dorința de a lupta steagul partidului nostru pentru cauza subsocialismului. Educarea tineretului la spiritul patriotismului socialist este o sarcină a tuturor învățătorilor și profesorilor. Nu există nici o disciplină care se predă la școală, nici o activitate extrașcolară în cadrul căreia să nu se poată realiza educarea patriotismului. Fiecare pedagog rezolvă la procesul predării disciplinei sale nu numai probleme ale instruirii elevilor, ci și ale educării lor. Dacă în predarea istoriei patriei elevii pot cunoaște lupta de veacuri a poporului nostru pentru libertate, aceasta nu înseamnă că, asigurînd predarea istoriei în cele mai bune condiții se rezolvă definitiv sarcinile educării dragostei față de popor, față de patrie. O mare însemnătate în educarea lui elevi a patriotismului o are studierea limbii române, făurită de popor prin eforturile a zeci de generații, a literaturii noastre progresiste, clasice și contemporane, care oglindește în imagini artistice năzuințele poporului, lupta și cuceririle lui. Cunoașterea și înțelegerea operelor realiste ale lui M. Eminescu, Ion Creangă, Gh. Coșbuc, Ion Luca Caragiale, cunoașterea operelor maestrului, Sadoveanu, ale lui Camil Petrescu, Mihail, Beniuc și ale altor scriitori contemporani din țara noastră are o mare influență asupra educării tineretului nostru în spiritul patriotismului. Marii scriitori care s-au ridicat din rîndurile poporului nostru au fost ei înșiși adevărați patrioți. Viața și opera lor constituie pentru elevii noștri exemple de slujire cu devotament poporului, de luptă împotriva dușmanilor lui. Folosind marile posibilități pe care le au la îndemînă, pedagogii noștri care predau limba și literatura română au datoria să fie mereu aprinsă flacăra vie a patriotismului. La Congresul învățătorilor, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej arăta cît este de necesar să învățăm tineretul ,să cunoască și să iubească minunatele frumuseți și bogății ale patriei noastre. Este datoria pedagogilor care predau geografia, fizica, chimia, geologia, botanica etc. de a înarma pe tinerii fii ai patriei noastre cu puterea științei, de a aprinde în sufletele lor mîndria de stăpîni ai nesecatelor bogății ale patriei noastre și hotărîrea de a lupta pentru punerea lor la slujba continuei înfloriri a patriei noastre. In concepția marxist-leninistă, sentimentul patriotic al dragostei de țară este înțeles nu ca o îndrăgire abstractă a patriei, a frumuseților ei și a limbii materne etc., ci ca un sentiment profund, legat în mod organic de lupta pentru construirea socialismului și comunismului. încă în 1920, la cel de al treilea Congres al Comsomolului, V. I. Lența arăta că învățămîntul, instrucția și educația tineretului trebuie să fie strîns legate de sarcinile construirii socialismului, de lupta oamenilor muncii pentru comunism. Pentru pedagogii noștri ,trebuie să fie limpede că numai la gînd pas cu pas munca instructiv-educativă de sarcinile practice ale construirii socialismului se poate crește un tineret comunist devotat poporului și patriei noastre libere. Patriotismul oamenilor muncii din țara noastră se exprimă, în primul rînd, la munca lor creatoare pentru binele patriei. Școala are datoria ca încă din anii copilăriei să dezvolte la elevi dragostea de muncă, dorința de a-și pune toate forțele, toate cunoștințele căpătate la școală la slujba patriei iubite. In salutul adresat ziarului pionierilor „Leninschie Iskrî“ din Leningrad, M. I. Kalinin scria: „A învăța bine, a învăța excelent, este cea mai importantă datorie patriotică a copiilor sovietici. Tocmai cu aceasta începe la voi (la copii — I.D.) comunismul“. Această indicație are o mare însemnătate nu numai pentru copii, ci și pentru cei care se ocupă de instrucția și educația copiilor, pentru pedagogi.. Ea arată învățătorilor și profesorilor marea importanță , a muncii lor. Cu cît tînăra generație își va însuși mai temeinic cunoștințele în școală, cu atît va putea aplica aceste cunoștințe mai rodnic și mai activ în viitoarea activitate practică spre binele patriei. Munca instructiv-educativă bine organizată la școală presupune in mod necesar o foarte strînsă legătură între școală și viață. Pedagogii trebuie să-i ajute pe elevi să treacă de la contemplarea naturii înconjurătoare, a frumuseților patriei, la cunoașterea și înțelegerea lor. Sînt nenumărate exemplele care vorbesc despre dragostea elevilor noștri față de gospodăriile agricole colective, față de comuna natală, față de gospodăriile agricole de stat etc., atunci cînd ei au fost antrenați să participe la munca pentru dezvoltarea și înflorirea acestora. Ajutînd la strînsul recoltei în gospodăriile agricole de stat ale raionului Timișoara, elevii școlii medii „Nikos Beloiannis“ și ai școlii medii mixte cu limba de predare germană din Timișoara au îndrăgit mai mult aceste gospodării, au început să se intereseze de diferitele probleme ale dezvoltării lor. Munca de utilitate socială a elevilor atît în școală cît și în afara ei, prezintă o însemnătate excepțională în educarea patriotismului la elevi. Dragostea elevilor pentru patrie trebuie să se manifeste nu numai în sentimentele lor, ci mai ales în acțiunile practice în folosul patriei. De aceea pedagogii au datoria să acorde o mare atenție participării efective a elevilor, pe măsura posibilităților lor și în forme corespunzătoare vîrstei lor, la lupta poporului nostru pentru construirea socialismului. III. In esența ca patriotismul socialist este profund internaționalist. Patriotismul socialist se îmbină armonios cu internaționalismul proletar. Nu poți fi adevărat patriot dacă nu stimezi și cele alte popoare, după cum nu poți fi internaționalist dacă nu iubești propria ta patrie. Pornind de la principiul că „țin, poate fi liber un popor care asuprește alte popoare“, patriotismul socialist respinge naționalismul burghez și recunoaște deplina egalitarc a tuturor raselor și națiunilor, unitatea intereselor și sarcinilor oamenilor muncii din toate țările, independent de nivelul dezvoltării lor economice, politice și culturale, de limbă și de culoarea pielii. Muncitorii au interese vitale comune și un dușman de clasă comun. De aci rezultă necesitatea ca muncitorii de toate națiunile și din toate țările să-și unească eforturile la lupta pentru cauza comună, aceea a lichidării capitalismului și construirii socialismului. Călăuzindu-se după învățătura marxist-i leninistă și după exemplul gloriosului P.C.U.S., partidul nostru își întemeiază politica sa pe mărețele principii ale internaționalismului proletar — ideologia unității muncitorilor, țăranilor și intelectualilor, a tuturor celor ce muncesc, în lupta pentru pace și socialism, ideologia frăției între popoare. Patriotismul oamenilor muncii din țara noastră, se împletește organic cu internaționalismul proletar, fiind cu totul străin și opus oricăror prejudecăți naționaliste și șovine. Poporul nostru își aduce aminte cu ură de criminala politică a claselor exploatatoare care, folosind otrava naționalismului și șovinismului, căutau să învrăjbească și să asmuță pe oamenii muncii de diferite naționalități unii împotriva altora, cu scopul de a-i dezbina, de a-i exploata mai ușor și de a-i împiedica să organizeze lupta unită împotriva dușmanului comun — exploatatorii. Datorită statornicirii de către Partidul Muncitoresc Român și guvernul țării a deplinei egalități de drepturi între poporul român și minoritățile naționale, toți oamenii muncii din țara noastră, fără deosebire de naționalitate, luptă umăr la umăr, într-o strînsă și minunată frăție, pentru înflorirea patriei comune — Republica Populară Romînă. Partidul desfășoară o intensă muncă de educare internaționalistă a tuturor oamenilor muncii din R.P.R. O atenție cu totul deosebită trebuie acordată educării tineretului în spiritul internaționalismului proletar. Viața a demonstrat că tocmai tineretul este acela către care elementele reacționare își îndreaptă de cele mai multe ori încercările lor perfide de ațîțare naționalistă, șovină. Partidul cere tuturor celor care activează pe tărîmul educației să crească tînăra generație în spiritul frăției între popoare, al legăturii frățești și al solidarității cu oamenii muncii din toate țările, in spiritul întăririi continue a prieteniei de nezdruncinat și a colaborării frățești dintre poporul român și marele popor sovietic, al prieteniei și frăției cu popoarele din țările de democrație populară. Succesele obținute pe acest tărîm sînt incontestabile. Stimulați și îndrumați de profesorii lor, elevii școlilor de 7 ani din comunele Bucovăț, raionul Timișoara, Glimboca și Zorlențul Mare, raionul Caransebeș, Sudriaș, raionul Făget, Găvojdia, raionul Lugoj și școlile din centrul Mehadia, raionul Almaj — de exemplu — au confecționat cu prilejul Lunii Prieteniei Româno-Sovietice din acest am 11 costume naționale. Aceste costume, împreună cu 60 de albume, la confecționarea cărora au participat elevii de la numeroase școli din regiunea Timișoara, au fost trimise diferitelor case de pionieri din Uniunea Sovietică. Dragostea tineretului nostru pentru tineretul sovietic se manifestă și în miile de scrisori pe care elevii și studenții noștri le trimit elevilor și studenților sovietici. In unele locuri nu se acordă însă întotdeauna atenția cuvenită educării elevilor îin spiritul internaționalismului proletar, combaterii concrete, serios fundamentate teoretic și bine documentate a oricăror forme ale naționalismului burghez. Este necesar ca în școlile de toate gradele să se intensifice, eforturile în vederea educării tineretului în spiritul internaționalismului proletar. A educa tineretul în spiritul internaționalismului proletar înseamnă, la primul rînd, a-i explica într-o formă simplă și accesibilă politica națională leninist-stalinistă, pe care o aplică cu fermitate partidul nostru. Pedagogii trebuie să explice tineretului prevederile Constituției R.P.R. cu privire la egalitatea de drepturi a tuturor oamenilor muncii din țara noastră și să le arate cum sînt aplicate la viață aceste prevederii în același timp, trebuie să se scoată la iveală caracterul nationalist al educației care se făcea în anii regimului burghezo-moșieresc și să se demaște in mod convingător, pe bază de fapte, caracterul reacționar al educației burgheze șovine din toate țările capitaliste. Predind istoria, geografia, literatura, limbile străine etc., cadrele didactice au posibilități largi să ajute pe elevi să cunoască lupta oamenilor muncii din lumea întreagă împotrivă exploatării, să le lămurească unitatea intereselor de clasă ale tuturor celor ce muncesc. Pedagogii pot de asemenea să vorbească elevilor despre valorile culturale create de popoarele diferitelor țări, să-i ajute să cunoască lupta unită a popoarelor pentru apărarea păcii. De la vîrsta cea mai fragedă trebuie să li se arate copiilor cum trăiesc și cum luptă pentru construirea socialismului popoarele din țările de democrație populară. Înflăcărată iubire de patrie a poporului nostru,este indestructibil legată de dragostea internaționalistăi fierbinte, față de Uniunea Sovietică, eliberatoarea și sprijinita acea noastră. I. V. Stalin a arătat că „internaționalist este acela care, fără rezerve, fără condiții este gata să apere Uniunea Sovietică, pentru că Uniunea Sovietică este baza mișcării revoluționare mondiale și nu poți să aperi, să faci să meargă înainte această mișcare revoluționară dacă nu aperi Uniunea Sovietică. Căci acela care intenționează să apere mișcarea revoluționară mondială fără Uniunea Sovietică și împotriva ei, acela merge împotriva revoluției și se va rostogoli inevitabil în lagărul dușmanilor revoluției“. Educația elevilor în spiritul internaționalismului proletar se realizează nu numai la lecții, ci și la procesul activității educative în afara clasei. De aceea trebuie să fie larg folosite, în acest scop, discuțiile, informațiile politice, lecturile, organizarea de serbări comune de către elevi din gtndul poporului român și ale diferitelor minorități naționale, corespondența între elevii din școlile noastre cu elevii din U.R.S.S. și din țările de democrație populară etc. Internaționalismul proletar este opus cosmopolitismului. Cosmopolitismul burghez contemporan nu reprezintă ceva principial nou în ideologia burgheză decadentă. El este în fond reversul naționalismului și servește reacțiunii mondiale și, în special, imperialismului american, drept narcotic spiritual pentru adormirea conștiinței maselor și înșelarea vigilenței politice a nonoarelor. Propovăduind teoria că noțiunea de patrie ar fi, chipurile, învechită și aparține trecutului, că patriotismul împiedică progresul, că popoarele trebuie să renunțe la suveranitatea națională în favoarea unui așa zis supra-stat și a unui guvern mondial, bineînțeles de proveniență americană, ideologii cosmopoliți vor să netezească drumul expansiunii imperialismului american. Demascarea cosmopolitismului burghez contemporan ca una dintre formele cele mai periculoase ale ideologiei burgheze este una din cele mai importante condiții pentru edtfcarea tineretului în spiritul patriotismului souciclist și al internaționalismului proletar. Este necesar ca într-o formă simplă și prin exemple vii și accesibile elevilor să li se explice esența antipopulară a cosmopolitismului, dezvăluind contradicția de neîmpăcat dintre cosmopolitismul burghez și internaționalismul proletar.. ★Sub conducerea înțeleaptă a Partidului Muncitoresc Român, oamenii muncii de toate, naționalitățile din patria noastră, liberi și stăpîni pe soarta lor, sînt însuflețiți de ideile nobile ale patriotismului socialist și ale internaționalismului proletar. Patriotismul socialist îmbină armonios tradițiile luptei... unite a poporului român și a minorităților naționale pentru libertate și o viață mai bună cu interesele construirii socialismului în R.P.R., patria lor comună. Prietenia de neclintit care se dezvoltă între poporul român și minoritățile naționale pe baza politicii naționale leninist-staliniste a partidului are o imensă însemnătate pentru consolidarea mai departe a regimului de democrație populară, pentru construirea socialismului în patria noastră. Unitatea de monolit a poporului român cu minoritățile naționale, frăția tuturor oamenilor muncii din țara noastră cu oamenii muncii din țările lumii, prietenia poporului nostru toate cu toate popoarele iubitoare de pace contribuie la întărirea forțelor care luptă pentru menținerea și apărarea păcii — cucerirea cea mai de preț a omenirii. Școala noastră nouă este chemată să aducă o mare contribuție la întărirea și dezvoltarea continuă a acestei» prietenii, să educe tineretul țării noastre in spiritul patriotismului socialist și al internaționalismului proletar. I. DRAGU