Gazeta Învățământului, 1960 (Anul 12, nr. 546-593)

1960-03-18 / nr. 557

Programe pentru examenul de definitivat Prezentăm un text prescurtat programele de limba și literatura română și de pedagogie pen­tru învățătorii care se pregătesc în vederea examenului de definitivat. LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ A. Gramatica I. Clasicii marxism-leninismului despre limbă. II. Vocabularul limbii române. III. Morfologia.­­ Părțile de vorbire: 1. Substantivul 2. Pronumele 3. Verbul 4 Celelalte părți de vorbire flexibiile (articolul, adjectivul, numeralul). 5. Părțile de vorbire neflexibile (adver­bul, prepoziția, conjucția, interjecția). IV. Sintaxa a) Sintaxa propoziției: 1. Felurile propoziției 2. Partide principale ale propoziției 1. Studierea literaturii și importanța ei. Definiția literaturii. Legătura dintre dez­voltarea literaturii și dezvoltarea societății omenești. Caracterul de clasă al literaturii. Legătura dintre literatura noastră cultă și literatura populară. Conținutul bogat în idei și valoarea artistică a literaturii. Partinita­tea literaturii. Lem­n despre literatură. Gheorghe Gheorghiu-Dej despre însemnăta­tea moștenirii noastre literare și a studiu­lui literaturii. Noua dezvoltare a literaturii române actuale pe drumul realismului socia­list. 2. Folclorul Literatura populară, cea mai veche pro­ducție artistică a poporului român. Clasicii marxism-leninismului despre folclor. Scrii­torii noștri clasici despre folclor. Originea folclorului în procesul muncii. Caracterul literaturii populare. Deosebirea dintre fol­clor și literatura scrisă. Genul liric popular: Doina. Clasificarea doinelor după conținut. Genul epic popular: Baladele populare. Oglindirea frămîntărilor socia­le în balade. Conținutul tematico-ideologic al baladei. Basmele . Caracterele esențiale ale bas­melor Personaje pozitive, personaje nega­tive. Folosirea elementelor supranaturale; elementul realist din basm. Culegătorii de basme populare : P. [spi­­rescu Scriitori care au folosit basmul popu­lar Creangă, Eminescu, Odobescu etc. Proverbe, ghicitori, zicători. . Cîntecele de astăzi (după 23 August 1944). Temele acestor cîntece. Se va face lectura următoarelor poezii: Birul greu. Foaie verde de cicoare ; balada: Tom­a Alimoș. BIBLIOGRAFIE . Noțiuni de teoria literaturii pentru cl. a VIII-a. Culegere de texte pentru clasa a VIII-a. 3. Cultura română in secolele XV,XVI, XVII. Apariția primelor tex­te și tipărituri în limba slavonă. Primele texte și tipărituri românești. Ti­păriturile lui Coresi, Varlaam, Simion Ște­fan, Dosoftei, Biblia de la București. Isto­riografia în limba română. Cronicarii : Grigore Ureche, Miron Cos­­ti­n. 4. Cultura și literatura română In secolul al XVIII-lea Ion Neculce D. Cantemi­r, însemnătatea cronicelor în dezvoltarea culturii noastre. Școala ardeleană Reprezentanții școlii ar­delene. Ion Budai Deleanu. De citit O samă de cuvinte: Descrie­rea Moldovei (fragmente). Țigan­ada (citi­tul X) 5 Cultura și literatura română în prima jumătate a secolului al XIX-lea Situația economică și socială în Țările Române în această perioadă. Situația cul­turală : primele școli in limba națională, dezvoltarea teatrului. Dezvoltarea presei. Dezvoltarea literaturii . Poeții Văcărești, V Cîrlova, C. Boliac,­­ E­. Rădulescu, D. Bol­in­tir»­­a­nu, Kogălniceanu. Privire gene­ra­l­ă asupra operei literare a acestora. De citit : Testamentul de Enăchiță Vă­­cărescu Mama lui Ștefan cel Mare de D. Bolintineanu. Programul Daciei literare. Clăcașul de Cezar Bol­iac 6. Viața și opera marilor scriitori de la 1848. Nicolae Bălcescu, Gr. Alexandrescu, Alecu Russo, C. Negr­u­zzi, V. Allcsandri Activitatea acestor scriitori in desfașura­­rarea revoluției de la 1848 in țara Romi­ 3. Părțile secundare ale propoziției b) Sintaxa frazei . 1. Coordonarea. Felurile propozițiilor coordonate 2. Subordonarea. Felurile propozițiilor subordonate. V. Ortografia și punctuația BIBLIOGRAFIE Ministerul Invățămintului: — Gramatica limbii române — manual pentru clasa a VII-a. Academia R.P.R.: — Limba Română. Fo­netică, vocabular, gramatică. Editura Acade­miei R.P.R. — 1956, pag. 11—24; 37—52; 70—115; 122—184; 185—268. Academia R.P.R.: — Mic dicționar orto­grafic. Editura Academiei R.P.R. 1954.­nească, Moldova și Transilvania. Trădarea revoluției de către burghezie. Continuarea luptei revoluționare în țară și străinătate de către revoluționarii con­secvenți­ grupați în jurul lui Bălcescu. Con­ținutul tematic al operelor acestor scriitori. Concepția acestor scriitori despre artă și menirea ei. Rolul lor în dezvoltarea litera­turii și limbii noastre literare. Patriotismul operei lui N. Bălcescu. De­mascarea societății feudale și a demagogiei burgheze în opera lui Gr. Alexandrescu. Ro­lul lui A. Russo în dezvoltarea criticii lite­rare, Trecutul patriei oglindit în opera lui C. Negruzzi, Zugrăvirea realității economice, sociale și politice a e­pocii în opera lui V. Alecsandri. De citit; Ardealul (fragment) din Isto­ria romînilor sub Mihai Vodă Viteazul de N.­țejul Bălcescu ; Clinele și cățelul, Boul și vi­­de Grigore Alexandrescu; Alexandru Lăpușneanu de C. Negruzzi; Sobieski și rominul de C. Negruzzi ; Dan, căpitan de plai, Peneș Curcanul, Sergentul, Plugul blestemat de V. Alecsandri ; Concertul în luncă, Chirița in provincie, Istoria unui gal­­bîn de V. Alecsandri 7. Literatura română în deceniile 6, 7, 8 și 9 ale secolului al XIX-lea Situația economică, politică și socială după înfrîngerea revoluției burghezo-demo­­cratice de la 1848. Dezvoltarea culturii și literaturii în această perioadă. Activitatea literară și culturală a lui Odobescu și Haș­­deu. Junimea, expresie a ideologiei claselor exploatatoare. Contemporanul și rolul lui în dezvoltarea literaturii noastre. De citit; Mihnea Vodă cel Rău de Odo­bescu , Răzvan și Vidra de B. P. Hașdeu. 8. Mihail Eminescu Viața, familia, copilăria, anii de școală, călătoriile prin țară, studiile la Viena și Berlin, ocupațiile Opera: revolta împotriva nedreptății so­ciale : împărat și proletar, Viața, Scrisoa­rea III-a , dragostea și natura în poezia eminesciană (Freamăt de codru, Lara pe deal). Folclorul, izvor de inspirație pentru Emi­nescu (Luceafărul­ Călin) ; concepția lui Eminescu despre menirea poeziei și poetu­lui (Epigonii, Scrisoarea a II-a). Emi­nescu și Junimea, însemnătatea creației lui Eminescu în literatura română. De citit: împărat și proletar, Scrisoarea a II­I-a, Freamăt de codru, Sara pe deal, Lu­ceafărul, Călin, Epigonii. 9. Ion Creangă. Viața: copilăria și adolescența, studiile, ocupațiile, prietenia cu Eminescu­ și Opera . Amintiri din copilărie. Conținutul particularitățile artistice ale acestei opere. Limba și stilul. Realismul critic al operei. Umorul și forța satirică a scriito­rului. Povestirile (Moș Ion Roată și Unirea) mărturie a revoltei țărănimii împotriva boie­rimii exploatatoare și demagogice. Poveștile. Prelucrarea tezaurulu folcloric. Originalitatea. Caracterul realist (Capra cu trei iezi, Punguța cu doi bani, Povestea lui Harap Alb), însemnătatea operei lui Creangă în dez­voltarea literaturii noastre. lui De citit. Amintiri din copilărie. Povestea Harap Alb, Capra cu trei iezi. IO. I. L. Caragiale. Viața , copilăria și adolescența, tradițiile progresiste actoricești ale familiei, prietenia cu Eminescu, atitudinea față de Junimea, act­ivitatea de gazetar. Opera . a) Operele dramatice : O noapte furtunoasă, O scrisoare pierdută. Conținutul tematico-ideologic, caracterul tipic al personajelor , caracterul tipic al con­flictului , esența profund realistă a come­diilor lui Caragiale. Măiestria dramatică. Limbajul. b) Momente și schițe: Un pedagog de școală nouă (analiza literară), Arendașul român (analiza literară), Domnul Goe, Vi­zită. Articole : 1907. Din primăvară pînă în toamnă. Nuvela , Două loturi, Kir Ianulea, in vre­me de război, însemnătatea creației lui I. L. Caragiale pentru dezvoltarea literaturii noastre. Rea­lismul critic în opera lui Caragiale. Opera lui Caragiale, model de măiestrie artistică. De citit: O scrisoare pierdută, Arendașul român, Un pedagog de școală nouă, In vre­me de război. 11. Curentul Contemporanul. Tematica literaturii promovate de Contem­poranul. Poezia Contemporanului : I. Păun Pincio (Pe stradă) ; proza: A. Bacalbașa (Moș Teacă) ; Școala critică a Contemporanului: Dobrogeanu Gherea, Ionescu Raicu Rion, însemnătatea Contemporanului în dezvol­tarea culturii și literaturii noastre. De citit : Artiștii cetățeni de Dobro­geanu Gherea . Pe stradă de I­ Păun Pin­cio. 12. Literatura română la sfîrșitul secolului al XlX-lea și începutul secolului al XX-lea Tabloul social la sfîrșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Dezvoltarea mișcării muncitorești. Rolul luptei maselor în literatură. a) Activitatea literară a lui Ion Slavici. Dezvăluirea antagonismelor de clasă, zugră­virea procesului de formație a burgheziei ru­rale ardelene (Budulea Taichii, Moara cu noroc). Realismul operei lui Slavici oglindit în de­mascarea putreziciunii moralei burgheze. b) Caracterul realist și originalitatea crea­ției lui Gh. Coșbuc. Influența răscoalelor țărănești și a miș­cării muncitorești asupra creației lui Coș­­buc, poetul țărăni­m­ii (Noi vrem pămînt, Doina). Viața satului în poezia lui Coșbuc (Nunta Zamfirii, La oglindă, Spinul, Dușmancele). Glorificarea eroism­ului maselor populare În lupta pentru independența patriei. (Pașa Has­san, Scrisoare de la Muselmn Sello). Satira puternică la adresa regimului burghezo-mo­­șieresc (Spînzurați-i că-i mișel). Natura în opera lui Coșbuc (Miez­ul verii. Iarna pe uliță). Optimismul poeziei lui Coșbuc. Locul lui Coșbuc în literatura noastră ca făuritor al poeziei noastre clasice. c) Alexandru­ Vlahuță. Conținutul tema­tico-ideologic al operei. Necruțătorul atac la adresa monarhiei și moșierimii-Poezia: 1907 1 (analiză literară); proză: Socoteala (analiză literară). Fondul patriotic al operei lui Vlahuță. d) B. St. Delavrancea. Orientarea creației literare a lui Delavrancea pe linia realismu­lui critic Critica lăcomiei burgheziei (Hagi Tudose)­ , Evocarea trecutului istoric (Apus de soare), contribuția lui Delavrancea la dezvoltarea li­teraturii noastre­() D. Th. Necuan­­ță. Denunțarea exploa­tării și nedreptății sociale în lumea capi­talistă. Cor de robi (analiză literară). Sem­nificația creației lui Neculuță în literatura noastră. De citit: Ion Slavici, Budulea Talchi, Moara cu noroc, G Coșbuc : Noi vrem pămînt, Iarna pe uliță, Nunta Zamfirii , Dușmancele, Pașa Hassan, Doina, Noapte de vară ; Al. Vil­a­huța : 1907, Socoteala ; Barbu St. Delavrancea: Hagi Tudósé; D. Th. Neculuță: Cor de robi. 13. Literatura română între cele două războaie mondiale. Lupta între realism și antirealism Importanța mondială a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie. Urmările politice, sociale, culturale ale Marii Revoluții Socia­liste din Octombrie; înființarea P.C.R. Lupta P.C.R. pentru o cultură pusă în slujba poporului. Liviu Rebreanu. Tematica socială în proza lui Rebreanu (Răscoala, caracteriza­re generală). Zugrăvirea realistă a aspec­telor esențiale ale răscoalelor țărănești din 1907. Cezar Petrescu: Zugrăvirea critică a di­verselor aspecte ale societății romînești din epoca de la începutul veacului al XX-lea: întunecare (analiză literară), frescă a so­cietății romînești. Gh. Topîrceanu : Lupta împotriva decepțio­­nism­ului și scepticismului. Elemente de cri­tică socială în opera lui Topîrceanu (Balada corbilor, Balada morții, Noapte de mai). De citit: L. Rebreanu : Răscoala ; G. Pe­­trescu : întunecare; Gh. Topîrceanu: Balada corbilor, Noapte de mai, Balada unui greier mic, Rapsodii de toamnă. Mihail Sadoveanuu. Viața. Mediul familiar și social în care s-a născut și a crescut scriito­rul. Dragostea pentru creația populară. Legă­tura temporară cu diferite curente. Opera scriitorului. Neamul Șoimăreștilor, Baltagul, (analiza literară). Activitatea obștească a scriitorului după 23 August 1944. Opera după 23 August 1944 (Nada florilor, Mitrea Cocor, Nicoară Potcoavă, Aventură in lunca Dună­rii). Imagin­ea frumuseții patriei in opera lui Sadoveanuu. Locul lui Sadoveanu în literatura română. De citit: Județ al sărmanilor. Baltagul, Neamul Șoimăreștilor, Nada Florilor, Mitrea Cocor, Nicoară Potcoavă. A. Tom­a ; Conștiința datoriei poetului de a inspira poporului încrederea în forțele sale și în victoria socialismului. Imaginea forțelor revoluționare întru­chi­pate în poezia Secerișuri sfinte. Cititul vieții.Și Forța mobilizatoare a versurilor lui A. Toma. De citit : Secerișuri sfinte și Cititul vieții Al. Sahia: Viața și opera (Scriitor care și-a închinat întreaga activitate creatoare cauza clasei muncitoare). Activitatea publicistică (U.R.S.S azi). Opera : Uzina vie (analiză literară). Locul lui Sălii­a în literatura română. De citit: Uzina vie. U.R.S.S. azi. Revoltă In port. 14. Literatura după 23 August 1944. Dezvoltarea literaturii după 23 August 1914, sub îndrumarea partidului. Lupta împotriva diferitelor manifestări ale decadentismului burghez. Influența hotărîtoare a literaturii sovietice în îndrumarea literaturii noastre pe drumul realismului socialist. Însemnătatea însușirii creatoare a tradițiilor realiste ale literaturii noastre clasice și tezaurului litera­turii populare A. Poezia . Tematica poeziei noastre de as­tăzi : lupta pentru pace, construirea socialis­mului, industrializarea, transformarea socia­listă a agriculturii, marile construcții ale socialismului, aspecte ale revoluției culturale. A. Toma­ — Silvester Andrei salvează aba­tajul (analiză literară). Conținutul tematic­­ideologic al poeziei. Noua atitudine față de tr.voca. înaltele trăsături morale ale eroului. De citit , Silvester Andrei salvează abatajul. Popor, izvor renăscător. Răvaș din Ucraina. T. Arghezi, Testament, Singe și aur, Ghi­tare omului, 1907 (Epilog, Pe rozătoare). Mihai Beniuc: Furtuni de primăvară (analiză literară). Emoția cu care poetul, luptător neobosit, cîntă frumusețea vieții noi și libere din patria noastră. Mărul de lingă drum (analiză literară). De citit: Furtuni de primăvară, Mărul de lingă drum, Toboșarul timpurilor noi. Eu pot să citit, Chivără roșie. Maria Banuș: Republica în sărbătoare. Ura împotriva exploatatorilor, a războiului , La masa verde, Tic iți vorbesc America! (analiză literară). De citit: Patronul, La masa verde, Despre pămint, Ție iți vorbesc Americă ! Dan Deșliu . Elogiul închinat luptei cons­tructorilor socialismului (Lazăr de la Rusca, Minerii din Maramureș), Lazăr de la Rusca (analiză literară), zugrăvirea eroului popular de tip nou. De citit :Lazăr de la Rusca, Minerii din Maramureș, Veronica Porumbacu, An-Son-Hi (analiză literară). Poeziile închinate luptei contra im­perialismului și pentru apărarea păcii. De citit : An Son-Hi, Mama, Eugen Jebeleanu , Lidice (analiză lite­rară), intensitatea sentimentelor, ura impo­­triva hitleriștilor asasini convingătoarea che­mare la lupta pentru pace. N. Bălcescu (ca­racterizare). Evocarea figurii marelui luptător pentru popor. De citit : Lidice, in satul lui Sahia. N. Băl­cescu (facultativ). B. Proza.­ Orientarea tematicii către viața și năzuințele poporului. Orientarea largă către problemele actualității. Prezentarea trecutului de luptă a poporului de pe pozițiile clasei muncitoare: Nicoară Potcoavă de M. Sadoveanu, Bijuterii de familie de P. Dumitrul. Reflectarea diferitelor aspecte ale luptei pentru construirea socialismului în pa­rta noastră : Mitrea Cocor de M. Sadoveanu. Tema și compoziția romanului; conținutul; caracterizarea personajelor; roman scris pe baza metodei realismului socialist. De citit: Mitrea Cocor. Nicoară Potcoavă Zaharia Stancu — Desculț Geo Bogza : Moartea lui Iacob Onisia. Me­ridiane sovietice. Peetru Dumitriu :Nopțile din iunie. Pasărea furtunii. Marin Preda: Desfășurarea. Titus Popovici : Setea. Ion Călugăru : Oțel și pâine. Mihai Beniuc : Pe muche de cuțit. V. Em. Galan : Bărăgan. C. Dramaturgia : Tematica inspirată din viața și preocupările oamenilor muncii. Noul conflict dramatic : diferite aspecte ale luptei de clasă, lupta pentru ceea ce este nou și progresist, pe de o parte, și ceea ce este vechi și sortit pieirii, pe de altă parte. Lupta eroică a comuniștilor împotriva re­gimului burghezo-moșieresc. Pentru fericirea­ poporului (Anii negri) de N Morarii și A. Baranga. Conținutul social al conflictului ; acțiunea piesei ; caracterizarea personajelor; figuri de comuniști ; dramatis­mul piesei ; patriotismul fierbinte care se desprinde din acțiunea piesei. Piese înfățișînd aspecte ale luptei pentru construirea socialismului :Gumpăn­a de L. De­metrius. Noua atitudine față de muncă : Cetatea de loc de M. Davidoglu­. Transformarea socialistă a agriculturii: Ziua cea mare de M. Banuș. Problema făuririi unei noi culturi și a lilte- B. Literatura

Next