Gazeta Învățământului, 1965 (Anul 17, nr. 784-830)
1965-02-19 / nr. 790
(Urmare din pag. 2-a) (Continuare în pag. 3-a) PAGINA 3 poporului împotriva asupritorilor săi (Hora, Doina. Noi vrem pămînt). Noi vrem pămînt (analiză literară). Doina (analiză literară). Dragostea pentru popor și libertate, elemente de bază ale creației artistice în opera poetului. G. Coșbuc, traducător al unor opere de seamă din literatura universală. Locul lui G. Coșbuc în literatura noastră. Contemporanul (1881). Rolul Contemporanului în dezvoltarea literaturii române. Activitatea de critic literar a lui C. Dobrogeanu- Gherea (Studii critice). Inconsecvențele ideologice ale lui C. Dobrogeanu-Gherla. Contemporanul, creator al unui larg curent literar. Tematica literaturii promovate de Contemporanul. Caracterul militant al acestei literaturi, însemnătatea Contemporanului în istoria culturii noastre. Contribuția scriitorilor de la Contemporanul la dezvoltarea realismului critic în literatura română. ALEXANDRU VLANUȚA. Activitatea literară și publicistică a scriitorului (Din goana vieții, Dan, File rupte, România pitorească, Pictorul Grigorescu). Unde nu sînt visătorii ? (analiză literară). Condamnarea literaturii decepționiste. Chemarea entuziastă adresată poeților de a crea o artă militantă menită să contribuie la înlăturarea nedreptății sociale. 1907 (analiză literară). Necruțătorul atac la adresa monarhiei și a minciunii care stătea la baza orînduirii burghezo-moșierești. Folosirea antitezei. Critica aspră a societății burghezo-moșierești în opera lui Alexandru Vlahuță. Optimismul poetului : sublinierea rolului social al literaturii. Dragostea pentru popor, pentru natura patriei. Locul lui Al. Vlahuță în literatura noastră. BARBU ȘTEFANESCU DELAVRANCEA. Activitatea literară. Creator de tipuri sociale în nuvele, povestiri, piese de teatru. Ascuțit critic social, mare iubitor al poeziei populare. Opera. Hagi Tudose — fragmente (analiză literară). Conținutul : demascarea unuia din aspectele caracteristice lumii capitaliste, dezumanizarea individului sub puterea banului. Prezentarea realistă a personajelor. Stilul nuvelei. Apus de soare (analiză literară). Evocarea trecutului istoric al poporului și a figurii glorioase a lui Ștefan cel Mare. Tablourile de natură folosite ca mijloc de reliefare a stărilor sufletești prin care trec eroii , arta portretelor și descrierii atmosferei epocii. Varietatea stilului. Contribuția lui Delavrancea la dezvoltarea literaturii noastre. Arta sa realistă. D. ZAMFIRESCU. Opera. Romanele lui D. Zamfirescu frescă socială a epocii de la sfîrșitul sec. al XIX-lea. Realizarea unor tipuri variate.Viața la țară: Tănase Scatiu). Tănase Scatiu (analiză literară" C . ' ■' "i lui D. yr ■ ..M. Co ltncud. Zamfirescu la evoluția romanului nostru social. ȘTEFAN O. IOSIF: înfățișarea vieții poporului, evocarea trecutului său de luptă și a frumuseților naturii patriei noastre (Icoane din Carpați, Gruia lui Novac, Pintea). Puternica influență a poeziei populare. Doina (analiză literară). întruchiparea bucuriei vieții libere în figura celor 3 haiduci. Folosirea creatoare a artei populare. Varietatea imaginilor poetice. Colaborarea lui cu D. Anghel. St. O. Iosif, traducător din literatura progresistă a altor popoare. (Tălmăciri). OCTAVIAN GOGA. Aspecte din viața satului ardelean (Noi, Plugarii, Oltul), legătura strînsă dintre natură și popor. Figuri reprezentative din lumea satului (Dascălul, Dăscălița, Apostolul). Evocarea vieții grele a țărănimii ardelene (Plugarii, Clăcașii). Limitele ideologice în ultima parte a activității sale. Clăcașii (analiză literară), însemnătatea operei lui Ó. Coga. GARABET IBRĂILEANU. Legăturile criticului la începuturile activității lui cu mișcarea muncitorească. Latura valoroasă a creației sale. Activitatea lui G. Ibrăileanu la Viața românească. Caracterul democratic al revistei. Continuator al ideilor revistei Contemporanul în realizarea unei arte realiste, legate de popor, susținător al rolului militant al artistului cetățean, al concepției artă cu tendință, susținător al studierii fenomenului literar legat de societate. Limitele sale ideologice sub influența ideologiei poporaniste. Locul lui G. Ibrăileanu în istoria criticii noastre. Din materia clasei a XI-a : Literatura română în secolul al XX-lea .) Literatura română în perioada dintre cele două războaie mondiale. Cadrul istoric al epocii. Dezvoltarea literaturii. Lupta între cele două culturi. Dezvoltarea marilor tradiții democratice și realiste în știința, literatura și arta din secolul precedent, în luptă cu curentele decadente, reacționare. Rolul P.C.R. în orientarea culturii. Lupta ideologică desfășurată de P.C.R. pentru o literatură revoluționară pusă în slujba proletariatului. Publicații conduse sau îndrumate de P.C.R. (Lupta de clasă (1929), Cultura proletară (1926), Scînteia (1931), Veac nou, Bluze albastre (1932), Cuvântul liber (1933), Era nouă (1936), Reporter. Reviste și grupări literare. Viața românească. Sburătorul. Curentele moderniste. Eugen Lovinescu, principalul teoretician al modernismului în literatura română. Gîndirea și curentul „tradiționalist“. Promovarea în paginile „Gîndirii“ a unei literaturi cu conținut mistic obscurantist, șovin, reacționar. „Gîndirea“ — expresie a descompunerii și degenerării culturii și artei burgheze. Apărarea de către P.C.R. a tradițiilor progresiste ale literaturii, mobilizarea scriitorilor, legați de popor, împotriva ideologiei fasciste și a literaturii reacționare. Apariția elementelor realist-socialiste în literatura română. ★ b) Literatura română în anii puterii populare. Cadrul istoric al epocii. Revoluția culturală în R.P.R. Conducerea revoluției culturale de către partid. Dezvoltarea literaturii. Valorificarea moștenirii literare, îndrumarea dată de P.M.R. dezvoltării artei și literaturii noi. Cuvîntarea Iov. Gh. Gheorghiu-Dej la Conferința pe țară a scriitorilor. Realismul socialist. Originea istorică și dezvoltarea realismului socialist. Trăsăturile caracteristice ale realismului socialist. Realismul socialist în literatura română: LIVIU REBREANU. Activitatea literară. Autor de nuvele (Frămîntări, Golanii). Perioada marilor realizări : Ion, Pădurea spînzuraților. Răscoala. Alunecarea scriitorului pe poziții reacționare între anii 1934—1938. Declinul artei sale (Gorila, 1938). Tematica variată a operei sale : viața satului (Ion), răscoala țăranilor din 1907 (Răscoala), demascarea atrocităților războiului și politicii diversioniste (Ițic Ștrul, dezertor ; Catastrofa, Pădurea spînzuraților). Răscoala (analiză literară). Tabloul realist al aspectelor esențiale ale răscoalei țăranilor din 1907. Amploarea și forța răscoalei, izvorite din capacitatea de revoltă acumulată de țărănimea exploatată. Caracterul răscoalei. Represiunea sîngeroasă. Personajele principale. Masa de țărani în romanul lui Rebreanuu. Semnificația romanului. Limitele romanului. Măiestria artistică a scriitorului. Caracterul realist al operei sale. Locul lui I Rebmann în literatură. CEZAR PETRESCU. Activitatea literară. Zugrăvirea realist-critică a diverselor aspecte ale societății românești de la începutul sec. al XX-lea (Calea Victoriei, Oraș patriarhal, Aurul negru) ; politica obscurantistă culturală a regimului burghezo-moșieresc la sate (Apostol) ; demascarea războiului imperialist 1916- 1918 și a epocii postbelice (întunecare). Creația lui Cezar Petrescu după 23 August 1944 : Oameni de ieri, oameni de azi, oameni din minne, Vino și vezi. Învățătorul Dominic Străjerul nu mai e singur întunecare (analiză literară). Pregătirea războiului de către clasele exploatatoare. Lumea profitorilor (Vardaru, Vesbianu). Caracterul nejust al războiului. Condamnarea războiului prin reliefarea ororilor lui. Figura lui Radu Comșa. Figuri de țărani și intelectuali. Locul lui Cezar Petrescu în literatura română. GEORGE BACOVIA Tematica poeziilor : viața citadină, tabloul contradicțiilor sociale, peisajele triste. Sentimentul singurătății, tristeții, al revoltei sociale (Lacustră. Decor,al ToamTari Tuiiu, Nerv"®? pi lui TV"afaf. Trumb (analiză literară). Sentimentul apăsător al singurătății. Serenada muncitorului (analiză literară). Manifest revoluționar ilustrativ pentru deșteptarea conștiinței de clasă la muncitori. Simbolism și realism în poezia lui C. Bacovia (Scîntei galbene, Vals de toamnă, Nocturnă). Valoarea artistică a poeziilor. GHEORGHE TOPlRCEANU. Optimismul și dragostea de viață în poezia lui G. Topîrceanu (Balade vesele și triste, Migdale amare). Critic al poeziei decadente și apărător al realismului (Parodii originale). Accente satirice și umoristice în poezie (Balada chiriașului grăbit). Rapsodii de toamnă (analiză literară). Folosirea creatoare a creațiilor populare , dragostea de viață și de natură. Plasticitatea imaginilor, varietatea personificărilor și a epitetelor, armonia versului. Locul lui G. Topîrceanu în literatura română. ALEXANDRU SAHIA. Activitatea literară. Orientarea activității lui Al. Sabin în această epocă pe linia obiectivelor de luptă ale partidului clasei muncitoare ; lupta împotriva exploatării maselor muncitoare în perioada crizei economice (Uzina vie, Revoltă în port, Ploaia din iunie) ; demascarea pregătirilor războiului antisovietic (întoarcerea tatei din război, în cîmpia de sînge a Mărășeștilor) ; combaterea diversiunii rasiste și naționalist-șovine (Șomaj fără rasă, Execuția din primăvară). Activitatea publicistică cu caracter militant a lui Al. Sahia în revistele Veac nou și Bluzei albastre. Uzina vie (analiză literară). Prezentarea vieții de mizerie și exploatare a muncitorilor în regimul burghezo-moșieresc. Elanul revoluționar de luptă al muncitorimii împotriva exploatării. Personajele. Succesiunea dramatică a episoadelor. Locul lui Al. Sahia în literatura română. M. SEBASTIAN. Activitatea scriitorului (proză, teatru, critică literară Orașul cu salcîmi, De două mii de ani, Steaua fără nume). Ultima oră (analiză literară). Demascarea vehementă a presei burgheze ca instrument al marelui capital exploatator. CAMIL PETRESCU. Activitatea literară (versuri, proză, piese de teatru). Opere înrîurite de concepția partidului clasei muncitoare (Bălcescu: Un om între oameni). Bălcescu (analiză literară). Evocarea vieții și luptei marelui democrat-revoluționar, N. Bălcescu. N. Bălcescu exponent al năzuințelor maselor populare ridicate în 1848 la lupta revoluționară ; caracterul său nobil, curajos, drept, însuflețit de adîncă dragoste pentru popor. Adevărul istoric în piesa Bălcescu. Valoarea educativă a piesei. Reluarea temei din drama Bălcescu în romanul Un om între oameni. Locul lui Camil Petrescu in literatura română. MIHAIL SADOVEANU. Viața și activitatea creatoare Opera. Satul și țăranul în opera lui M. Sadoveanu. Cumplita exploatare și mizerie a țărănimii în trecut (Bordeeni, Păcat boieresc, Mergînd spre Hîrlău). Ura și răzvrătirea țăranilor împotriva asupritorilor (Hoțul, Ion Rusu Ungureanu), Județ al sărmanilor (analiză literară). Dreapta răzbunare a țăranului exploatat și batjocorit de boier. Semnificația povestirii. Personajele. Dramatismul acțiunii. Bogăția sufletească a omului din popor în opera lui M. Sadoveanu. Baltagul (analiză literară). Setea de dreptate și caracterul divz al omului din popor. Figura Vitoriei Lipan. Descrierea obiceiurilor și tradițiilor poporului. Semnificația romanului Baltagul. Inspirația folclorului. Stilul romanului, târgurilor de provincie în opera lui Viața M. Sadoveanu. (Floare ofilită. Locul unde nu s-a întîmplat nimic). Natura patriei în opera lui M. Sadoveanu. Unitatea indisolubilă între natură, om și istoria poporului nostru. Peisajul complex și viu al naturii. (Țara de dincolo de negură). Romanul istoric. Evocarea luptelor poporului pentru libertate națională și socială. (Șoimii, Neamul Șoimăreștilor, Cancerului). Patriotismul poporului în Zodia contrast cu interesele înguste ale boierilor și ale domnitorilor. Frații Jderi (analiză literară). Evocarea epocii de domnie a lui Ștefan cel Mare între anii 1469 -1475. Romanul, monografie a vieții sociale din epoca respectivă. Figura lui Ștefan cel Mare. Familia Jderi. Celelalte personaje ale trilogiei Caracteristicile ideologice și artistice ale romanului. Caracterul popular și național al romanului, îmbogățirea literaturii cu noi opere scrise după eliberarea patriei, pe baza metodei realismului socialist (Mitrea Cocor, Nada Florilor, Nicoară Potcoavă). Nicoară Potcoavă (analiză literară). Evocarea evenimentelor istorice de la sfîrșitul secolului al XVI-lea. Luptele lui Nicoară Potcoavă, sprijinit de forțele populare împotriva trădării boierești și împotriva cotropirii otomane. Arta scriitorului, măiestria stilistică. Locul lui M. Sadoveanu în literatura română. TUDOR ARGHEZI. Viața și activitatea creatoare. Legătura poetului cu țărănimea revoltată. Contactul cu mișcarea muncitorească. Opera. Bogăția și diversitatea temelor. Poezia lirică cu caracter filozofic-religios. (Psalmi, De-a v-ați ascuns). Poezia lirică de atitudine socială. (Plugurile, Binecuvântare, Țara mea). Proza. Imaginea realistă a societății în trecut. Demascator necruțător al viciilor sociale. (Poarta neagră, Icoane de lemn, Luna, Tablete din Țara de Kuly). Pamflete antimonarhice. Sînge și aur (analiză literară). Ura și disprețul față de chinuitorii cinici și cruzi și simpatia pentru victimele societății burghezo-moșierești. Poezia. Testament (analiză literară). Solidaritatea poetului cu înaintașii săi. Elogiul adus străbunilor care au contribuit la ridicarea omenirii pe treptele civilizației prin E10Î1021?r ri>are. Realizarea artistică — plasticitatea și vigoarea îmagiilor. Abordarea unor teme noi, după 23 August 1944. „1907 . Pe căzătoare (analiză literară). Ura „. rănilor exploatați împotriva moșierilor lacomi și cruzi. îndemnul la răscoală. Epilog (analiză literară). Aspectul satelor după reprimarea răscoalelor țărănești. Perspectiva optimistă a viitorului luminos în finalul poeziei. Cîntare omului. Cel ce gîndește singur (analiză literară). Imn de slavă înălțat puterii omenești, muncii, năzuinței omului de a merge înainte, de a stăpîni Cosmosul. Triumful vieții. Triumful omului. Particularitățile artistice ale poeziei lui T. Arghezi. Bogăția și plasticitatea limbii, forța de înnoire a imaginilor. Realizarea artistică. T. Arghezi, artist al cuvântului. Locul lui T. Arghezi în literatura română. GEORGE CĂLINESCU. Activitatea multilaterală a scriitorului. Istoric și critic literar. Prezentarea documentată a evoluției literaturii noastre. (Istoria literaturii române de la origini pînă în prezent, 1941). Delimitarea cu discernămînt a fenomenelor estetice de cele culturale, selectarea valorilor literare. Limitele ideologice ale lucrării. Activitatea culturală și literară după 23 August 1944. (Studiile despre Gr. Alecsandrescu și Nicolae Filimon, Viața lui M. Eminescu). Romancier (Enigma Otiliei, Scrinul negru). Enigma Otiliei (analiză literară). — Oglindirea vieții burgheziei de la începutul secolului al XX-lea, dezumanizată de goana după bani. Puternicul caracter realist al romanului. Locul lui G. Călinescu în literatura română. ★ Eliberarea — cotitură hotărîtoare în dezvoltarea literaturii române. MIHAI BENiUC. Principalele volume de poezii. Caracterul militant al poeziei sale. Cîntec de primăvară (analiză literară). încrederea poetului în primăvara omenirii, într-un viitor mai bun. Patria (analiză literară). Exprimarea puternicului sentiment patriotic al poetului. Mărul de lingă drum (analiză literară). Menirea socială a poetului exprimată alegoric. Socialism (analiză literară). Trăsăturile artistice ale poeziei lui M. Beniuc. Locul lui M. Beniuc în literatura română. ZAHARIA STANCU. Scurtă prezentare a activității literare. Deseuri (analiză literară). Prezentarea realistă a vieții și a luptei țăranilor săraci din Bărăgan, la începutul secolului al XX-lea. Evocarea dramatică a răscoalei din 1907. Personajele principale. Particularitățile stilului. Locul lui Z. Stancu în literatura română. CEO BOGZA. Activitatea literară. Reprezentant de frunte al reportajului literar (Cartea Oltului. Pagini contemporane). Un om a trecut peste munți (analiză literară). Locul lui Geo Bogza in literatura română. NAGY ISTVÁN. Activitatea literară (schițe, nuvele, reportaje, romane) în care oglindește procesul de transformare a conștiinței muncitorești, apariția fenomenelor noi create în condițiile luptei și construcției socialiste din țara noastră. La cea mai înaltă tensiune (an.a,.i.za literară). Prezentarea actului naționalizării la o uzină metalurgică din orașul Cluj. Lupta clasei muncitoare condusă de partidul ei împotriva burgheziei, pășirea pe drumul industrializării socialiste. Lupta muncitorilor împotriva uneltirilor dușmanului de clasă. Colaborarea frățească a muncitorilor români și maghiari. Figura lui Bucsi Karoly. Stilul romanului. EUGEN JEBELEANU. Scurtă prezentare a activității literare. Surîsul Hiroshimei _ fragmente (analiză literară). Mobilizatoare chemare la lupta împotriva ațîțătorilor la război și apel călduros , menținerea păcii în lumea întreagă. Trăsăturile artistice ale poeziei lui Eugen Jebdeanu. AUREL BARANCA. Scurtă prezentare a activității literare. Mielul turbat (analiză literară). Demascarea birocratismului care înăbușă inițiativa creatoare a muncitorilor, îndemnul la vigilență. Personajele principale. Particularitățile artistice ale piesei. Realizarea comicului de situație. MARIA BANUȘ. Scurtă prezentare a activității literare. Din Maramureș... (analiză literară). Evocarea vieții noi a copiilor din țara noastră. Patronul (analiză literară). Trăsăturile artistice ale poeziei Măriei Banuș. MARIN PREDA. Scurtă prezentare a activității literare. Moromeții (analiză literară). Zugrăvirea vieții satului în perioada din ajunul celui de-al doilea război mondial, după criza din 1929—1933. Stilul romanului. TITUS POPOVICE Scurtă prezentare a activității literare. Setea (analiză literară). Oglindirea prefacerilor din viața satului nostru, ca urmare a instaurării puterii populare : reforma agrară înfăptuită în chip revoluționar sub conducerea clasei muncitoare. Personajele principale ale romanului. Stilul romanului. Realizări ale literaturii noastre noi. Poezia (Capitol de sinteză). Realizări obținute în domeniul poeziei. Tematica poeziei noi. Măiestria artistică. Reprezentanți: Proza (capitol de sinteză). Realizările obținute în domeniul prozei. Tematica prozei axată pe problemele mari ale construirii socialismului ; i idustrializarea socialistă, viața nouă a sutului, ■vocarea trecutului istoric, demas..... .. UV j ■ u*i -V _ rea clasei muncitoare și a luptei comuniști»* în ilegalitate. Reprezentanți. Dramaturgia (capitol de sinteză). Dramaturgia noastră pe drumul realismului socialist. Tematica noii dramaturgii. Noul conținut al conflictului dramatic. Reprezentanți. Concluzii. Trăsăturile literaturii noastre noi. Caracterul național și popular al literaturii. Spiritul de partid al literaturii noi. Eroul pozitiv în literatura nouă. Raportul dintre conținut și formă. Ecoul mondial al literaturii române. ★ La limba română, candidații proveniți din școlile cu limbile de predare ale minorităților naționale vor fi examinați din materia prevăzută în programa de maturitate publicată mai sus, cu excepția următoarelor teme care nu au fost studiate : La capitolul V. Alecsandri, în loc de pastelul „Concertul în luncă“ candidații vor fi examinați din pastelul „Iarna“. La capitolul M. Eminescu nu se va cere analiza literară a poeziei „Epigonii“. La capitolul M. Sadoveanu nu se va cere analiza literară a romanului „Frații Jderi“, ci doar caracterizarea generală a acestei opere. MATEMATICĂ Din materia clasei a VIII-a ALGEBRA 1. Numere raționale. Numere naturale. Numere fracționare. Numere pozitive și negative. Adunarea, scăderea, înmulțirea și împărțirea numerelor raționale. Proprietățile acestor operații. 2. Expresii algebrice. Monom. Polinom Termeni asemenea și reducerea lor. Forma canonică a unui polinom. Valoarea numerică a polinomului. Polinom omogen și proprietatea lui. Adunarea și scăderea polinoamelor. înmulțirea monoamelor și a polinoamelor. Ridicarea la o putere întreagă și pozitivă a monomului. Formule pentru calcul prescurtat: (a+b) (a+b) = a2— b2 ; (a+b)2=a2+2ab+be; (aâ*b)s ® a’+3a2b + 3abs + b3; (a + b) (a+1ab +b5) = a3—b3; (a+b) (a2 — ab+b2) ■= a3 Tb* Pătratul polinomului: împărțirea monoamelor și polinoamelor. Diferite metode de descompunere a polinoamelor în factori ireductibili: prin scoaterea factorului comun, după formulele calculului prescurtat, metoda grupării, prin separarea unui patrat perfect.