Gazeta Învățământului, 1965 (Anul 17, nr. 784-830)

1965-02-19 / nr. 790

(Urmare din pag. 2-a) (Continuare în pag. 3-a) PAGINA 3 poporului împotriva asupritorilor săi (Hora, Doina. Noi vrem pămînt). Noi vrem pămînt (analiză literară). Doina (analiză literară). Dra­gostea pentru popor și libertate, elemente de bază ale creației artistice în opera poetului. G. Coșbuc, traducător al unor opere de seamă din literatura universală. Locul lui G. Coșbuc în literatura noastră. Contemporanul (1881). Rolul Contempora­nului în dezvoltarea literaturii române. Activi­tatea de critic literar a lui C. Dobrogeanu- Gherea (Studii critice). Inconsecvențele ideo­logice ale lui C. Dobrogeanu-Gherla. Contem­poranul, creator al unui larg curent literar. Te­matica literaturii promovate de Contempora­nul. Caracterul militant al acestei literaturi, însemnătatea Contemporanului în istoria cul­turii noastre. Contribuția scriitorilor de la Con­­temporanul la dezvoltarea realismului critic în literatura română. ALEXANDRU VLAN­UȚA. Activitatea lite­rară și publicistică a scriitorului (Din goana vieții, Dan, File rupte, România pitorească, Pictorul Grigorescu). Unde nu sînt visătorii ? (analiză literară). Condamnarea literaturii de­­cepționiste. Chemarea entuziastă adresată poe­ților de a crea o artă militantă menită să con­tribuie la înlăturarea nedreptății sociale. 1907 (analiză literară). Necruțătorul atac la adresa monarhiei și a minciunii care stătea la baza orînduirii burghezo-moșierești. Folosirea anti­tezei. Critica aspră a societății burghezo-mo­șierești în opera lui­­ Alexandru Vlahuță. Opti­mismul poetului : sublinierea rolului social al literaturii. Dragostea pentru popor, pentru na­tura patrie­i. Locul lui Al. Vlahuță în literatura noastră. BARBU ȘTEFANESCU DELAVRANCEA. Activitatea literară. Creator de tipuri sociale în nuvele, povestiri, piese de teatru. Ascuțit critic social, mare iubitor al poeziei populare. Opera. Hagi Tudose — fragmente (analiză li­terară). Conținutul : demascarea unuia din as­pectele caracteristice lumii capitaliste, dezuma­nizarea individului sub puterea banului. Pre­zentarea realistă a personajelor. Stilul nuvelei. Apus de soare (analiză literară). Evocarea tre­cutului istoric al poporului și a figurii glo­rioase a lui Ștefan cel Mare. Tablourile de na­tură folosite ca mijloc de reliefare a stărilor sufletești prin care trec eroii , arta portrete­lor și descrierii atmosferei epocii. V­arietatea stilului. Contribuția lui Delavrancea la dez­voltarea literaturii noastre. Arta sa realistă. D. ZAMFIRESCU. Opera. Romanele lui D. Zamfirescu frescă socială a epocii de la sfîr­­șitul sec. al XIX-lea. Realizarea unor tipuri va­riate.­­Viața la țară: Tănase Scatiu). Tănase Scatiu (analiză literară" C . ' ■' "i lui D. y­r­ ■ ..M. Co­ ltncud­. Zam­firescu la evoluția romanului nostru social. ȘTEFAN O. IOSIF: înfățișarea vieții po­porului, evocarea trecutului său de luptă și a frumuseților naturii patriei noastre (Icoane din Carpați, Gruia lui Novac, Pintea). Puternica influență a poeziei populare. Doina (analiză literară). întruchiparea bucuriei vieții libere în figura celor 3 haiduci. Folosirea creatoare a artei populare. Varietatea imaginilor poetice. Colaborarea lui cu D. Anghel. St. O. Iosif, traducător din literatura progresistă a altor po­poare. (Tălmăciri). OCTAVIAN GOGA. Aspecte din viața sa­tului ardelean (Noi, Plugarii, Oltul), legătura strînsă dintre natură și popor. Figuri repre­zentative din lumea satului (Dascălul, Dăscă­lița, Apostolul). Evocarea vieții grele a țără­nimii ardelene (Plugarii, Clăcașii). Limitele ideologice în ultima parte a activității sale. Clăcașii (analiză literară), însemnătatea operei lui Ó. Coga. GARA­BET IBRĂILEANU. Legăturile criti­cului la începuturile activității lui cu mișcarea muncitorească. Latura valoroasă a creației sale. Activitatea lui G. Ibrăileanu la Viața româ­nească. Caracterul democratic al revistei. Con­tinuator al ideilor revistei Contemporanul în realizarea unei arte realiste, legate de popor, susținător al rolului militant al artistului ce­tățean, al concepției artă cu tendință, susți­nător al studierii fenomenului literar legat de societate. Limitele sale ideologice sub influ­ența ideologiei poporaniste. Locul lui G. Ibrăi­leanu în istoria criticii noastre. Din materia clasei a XI-a : Literatura română în secolul al XX-lea .) Literatura română în perioada dintre cele două războaie mondiale. Cadrul istoric al epocii. Dezvoltarea literaturii. Lupta între cele două culturi. Dezvoltarea marilor tradiții democratice și realiste în știința, literatura și arta din secolul precedent, în luptă cu curen­tele decadente, reacționare. Rolul P.C.R. în orientarea culturii. Lupta ideologică desfășu­rată de P.C.R. pentru o literatură revoluțio­nară pusă în slujba proletariatului. Publicații conduse sau îndrumate de P.C.R. (Lupta de clasă (1929), Cultura proletară (1926), Scînteia (1931), Veac nou, Bluze albastre (1932), Cu­vântul liber (1933), Era nouă (1936), Reporter. Reviste și grupări literare. Viața românească. Sburătorul. Curentele moderniste. Eugen Lo­­vinescu, principalul teoretician al modernis­mului în literatura română. Gîndirea și curen­tul „tradiționalist“. Promovarea în paginile „Gîndirii“ a unei literaturi cu conținut mistic obscurantist, șovin, reacționar. „Gîndirea“ — expresie a descompunerii și degenerării culturii și artei burgheze. Apărarea de către P.C.R. a tradițiilor progresiste ale literaturii, mobiliza­rea scriitorilor, legați de popor, împotriva ideo­logiei fasciste și a literaturii reacționare. Apa­riția elementelor realist-socialiste în literatura română. ★ b) Literatura română în anii puterii popu­lare. Cadrul istoric al epocii. Revoluția cultu­rală în R.P.R. Conducerea revoluției culturale de către partid. Dezvoltarea literaturii. Valori­ficarea moștenirii literare, îndrumarea dată de P.M.R. dezvoltării artei și literaturii noi. Cu­­vîntarea Iov. Gh. Gheorghiu-Dej la Conferința pe țară a scriitorilor. Realismul socialist. Ori­ginea istorică și dezvoltarea realismului socia­list. Trăsăturile caracteristice ale realismului socialist. Realismul socialist în literatu­ra ro­mână: LIVIU REBREANU. Activitatea literară. Autor de nuvele (Frămîntări, Golanii). Pe­rioada marilor realizări : Ion, Pădurea spînzu­­raților. Răscoala. Alunecarea scriitorului pe po­ziții reacționare între anii 1934—1938. Decli­nul artei sale (Gorila, 1938). Tematica variată a operei sale : viața satului (Ion), răscoala ță­ranilor din 1907 (Răscoala), demascarea atro­cităților războiului și politicii diversioniste (Ițic Ștrul, dezertor ; Catastrofa, Pădurea spîn­­zuraților). Răscoala (analiză literară). Tabloul realist al aspectelor esențiale ale răscoalei ță­ranilor din 1907. Amploarea și forța răscoa­lei, izvorite din capacitatea de revoltă acumu­lată de țărănimea exploatată. Caracterul răs­coalei. Represiunea sîngeroasă. Personajele principale. Masa de țărani în romanul lui Re­­breanuu. Semnificația romanului. Limitele ro­manului. Măiestria artistică a scriitorului. Ca­racterul realist al operei sale. Locul lui I­­ Re­bmann în literatură. CEZAR PETRESCU. Activitatea literară. Zugrăvirea realist-critică a diverselor aspecte ale societății românești de la începutul sec. al XX-lea (Calea Victoriei, Oraș patriarhal, Aurul negru) ; politica obscurantistă culturală a regimului burghezo-moșieresc la sate (Apos­tol) ; demascarea războiului imperialist 1916- 1918 și a epocii postbelice (întunecare). Creația lui Cezar Petrescu după 23 August 1944 : Oameni de ieri, oameni de azi, oameni din minne, Vino și vezi. Învățătorul Dominic Străjerul nu mai e singur­ întunecare (analiză literară). Pregătirea războiului de către clasele exploatatoare. Lumea profitorilor (Vardaru, Vesbianu). Caracterul nejust al războiului. Condamnarea războiului prin reliefarea oro­rilor lui. Figura lui Radu Comșa. Figuri de țărani și intelectuali. Locul lui Cezar Petrescu în literatura română. GEORGE BACOVIA Tematica poeziilor : viața citadină, tabloul contradicțiilor sociale, peisajele triste. Sentimentul singurătății, tristeții, al revoltei sociale (Lacustră. Decor,al Toam­T­ar­i Tu­iiu, Nerv"®? pi lui TV"afaf. Trumb (analiză literară). Sentimentul apăsător al sin­gurătății. Serenada muncitorului (analiză lite­rară). Manifest revoluționar ilustrativ pentru deșteptarea conștiinței de clasă la muncitori. Simbolism și realism în poezia lui C. Bacovia (Scîntei galbene, Vals de toamnă, Nocturnă). Valoarea artistică a poeziilor. GHEORGHE TOPlRCEANU. Optimismul și dragostea de viață în poezia lui G. Topîr­­ceanu (Balade vesele și triste, Migdale amare). Critic al poeziei decadente și apărător al rea­lismului (Parodii originale). Accente satirice și umoristice în poezie (Balada chiriașului grăbit). Rapsodii de toamnă (analiză literară). Folosi­rea creatoare a creațiilor populare , dragostea de viață și de natură. Plasticitatea imaginilor, varietatea personificărilor și a epitetelor, ar­monia versului. Locul lui G. Topîrceanu în literatura română. ALEXANDRU SAHIA. Activitatea literară. Orientarea activității lui Al. Sabin în această epocă pe linia obiectivelor de luptă ale parti­­­dului clasei muncitoare ; lupta împotriva ex­ploatării maselor muncitoare în perioada cri­zei economice (Uzina vie, Revoltă în port, Ploaia din iunie) ; demascarea pregătirilor răz­boiului antisovietic (întoarcerea tatei din răz­boi, în cîmpia de sînge a Mărășeștilor) ; com­baterea diversiunii rasiste și naționalist-șovine (Șomaj fără rasă, Execuția din primăvară). Activitatea publicistică cu caracter militant a lui Al. Sahia în revistele Veac nou și Bluze­i albastre. Uzina vie (analiză literară). Prezen­­­­tarea vieții de mizerie și exploatare a mun­citorilor în regimul burghezo-moșieresc. Ela­nul revoluționar de luptă al muncitorimii îm­potriva exploatării. Personajele. Succesiunea dramatică a episoadelor. Locul lui Al. Sahia în literatura română. M. SEBASTIAN. Activitatea scriitorului (proză, teatru, critică literară Orașul cu sal­­cîmi, De două mii de ani, Steaua fără nume). Ultima oră (analiză literară). Demascarea ve­hementă a presei burgheze ca instrument al marelui capital exploatator. CAMIL PETRESCU. Activitatea literară (versuri, proză, piese de teatru). Opere înrîu­­rite de concepția partidului clasei muncitoare (Bălcescu: Un om între oameni). Bălcescu (analiză literară). Evocarea vieții și luptei ma­relui democrat-revoluționar, N. Bălcescu. N. Bălcescu exponent al năzuințelor maselor populare ridicate în 1848 la lupta revoluțio­nară ; caracterul său nobil, curajos, drept, în­suflețit de adîncă dragoste pentru popor. Ade­vărul istoric în piesa Bălcescu. Valoarea edu­cativă a piesei. Reluarea temei din drama Băl­cescu în romanul Un om între oameni. Locul lui Camil Petrescu in literatura română. MIHAIL SADOVEANU. Viața și activita­tea creat­oar­e Opera. Satul și țăranul în opera lui M. Sadoveanu. Cumplita exploatare și mi­zerie a țărănimii în trecut (Bordeeni, Păcat bo­ieresc­, Mergînd spre Hîrlău). Ura și răzvră­tirea țăranilor împotriva asupritorilor (Hoțul, Ion Rusu Ungureanu), Județ al sărmanilor (analiză literară). Dreapta răzbunare a țăranu­lui exploatat și batjocorit de boier. Semnifi­cația povestirii. Personajele. Dramatismul ac­țiunii. Bogăția sufletească a omului din po­por în opera lui M. Sadoveanu. Baltagul (ana­liză literară). Setea de dreptate și caracterul divz al omului din popor. Figura Vitoriei Li­pan. Descrierea obiceiurilor și tradițiilor po­porului. Semnificația romanului Baltagul. In­spirația folclorului. Stilul romanului, târgurilor de provincie în opera lui Viața M. Sadoveanu. (Floare ofilită. Locul unde nu s-a întîmplat nimic). Natura patriei în opera lui M. Sadoveanu. Unitatea indisolubilă între natură, om și istoria poporului nostru. Peisa­jul complex și viu al naturii. (Țara de dincolo de negură). Romanul istoric. Evocarea lupte­lor poporului pentru libertate națională și so­cială. (Șoimii, Neamul Șoimăreștilor, Cancerului). Patriotismul poporului în Zodia con­trast cu interesele înguste ale boierilor și ale domnitorilor. Frații Jderi (analiză literară). Evocarea epocii de domnie a lui Ștefan cel Mare între anii 1469 -1475. Romanul, mono­grafie a vieții sociale din epoca respectivă. Fi­gura lui Ștefan cel Mare. Familia Jderi. Cele­lalte personaje ale trilogiei Caracteristicile ideologice și artistice ale romanului. Caracte­rul popular și național al romanului, îmbogă­țirea literaturii cu noi opere scrise după eli­berarea patriei, pe baza metodei realismului socialist (Mitrea Cocor, Nada Florilor, Nicoară Potcoavă). Nicoară Potcoavă (analiză literară). Evocarea evenimentelor istorice de la sfîrși­­tul secolului al XVI-lea. Luptele lui Nicoară Potcoavă, sprijinit de forțele populare împo­triva trădării boierești și împotriva cotropirii otomane. Arta scriitorului, măiestria stilistică. Locul lui M. Sadoveanu în literatura română. TUDOR ARGHEZI. Viața și activitatea creatoare. Legătura poetului cu țărănimea re­voltată. Contactul cu mișcarea muncitorească. Opera. Bogăția și diversitatea temelor. Poezia lirică cu caracter filozofic-religios. (Psalmi, De-a v-ați ascuns). Poezia lirică de atitudine socială. (Plugurile, Binecuvântare, Țara mea). Proza. Imaginea realistă a societății în trecut. Demascator necruțător al viciilor sociale. (Poarta neagră, Icoane de lemn, Luna, Tablete din Țara de Kuly). Pamflete antimonarhice. Sînge și aur (analiză literară). Ura și dispre­țul față de chinuitorii cinici și cruzi și sim­patia pentru victimele societății burghezo-mo­șierești. Poezia. Testament (analiză literară). Solidaritatea poetului cu înaintașii săi. Elo­giul adus străbunilor care au contribuit la ri­dicarea omenirii pe treptele civilizației prin E10Î102­1?r­­ ri>are. Realizarea artistică — plasticitatea și vigoarea îmagi­ilor. Aborda­rea unor teme noi, după 23 August 1944. „1907 . Pe căzătoare (analiză literară). Ura „. rănilor exploatați împotriva moșierilor lacomi și cruzi. îndemnul la răscoală. Epilog (ana­liză literară). Aspectul satelor după reprimarea răscoalelor țărănești. Perspectiva optimistă a viitorului luminos în finalul poeziei. Cîntare omului. Cel ce gîndește singur (analiză lite­rară). Imn de slavă înălțat puterii omenești, muncii, năzuinței omului de a merge înainte, de a stăpîni Cosmosul. Triumful vieții. Trium­ful omului. Particularitățile artistice ale poe­ziei lui T. Arghezi. Bogăția și plasticitatea limbii, forța de înnoire a imaginilor. Realiza­rea artistică. T. Arghezi, artist al cuvântului. Locul lui T. Arghezi în literatura română. GEORGE CĂLINESCU. Activitatea multi­laterală a scriitorului. Istoric și critic literar. Prezentarea documentată a evoluției literaturii noastre. (Istoria literaturii române de la origini pînă în prezent, 1941). Delimitarea cu discer­­nămînt a fenomenelor estetice de cele cultu­rale, selectarea valorilor literare. Limitele ideologice ale lucrării. Activitatea culturală și literară după 23 August 1944. (Studiile despre Gr. Alecsandrescu și Nicolae Filimon, Viața lui M. Eminescu). Romancier (Enigma Otiliei, Scrinul negru). Enigma Otiliei (analiză lite­rară). — Oglindirea vieții burgheziei de la în­ceputul secolului al XX-lea, dezumanizată de goana după bani. Puternicul caracter realist al romanului. Locul lui G. Călinescu în lite­ratura română. ★ Eliberarea — cotitură hotărîtoare în dezvol­tarea literaturii române. MIHAI BENiUC. Principalele volume de poezii. Caracterul militant al poeziei sale. Cîn­­tec de primăvară (analiză literară). încrederea poetului în primăvara omenirii, într-un viitor mai bun. Patria (analiză literară). Exprima­rea puternicului sentiment patriotic al poetu­lui. Mărul de lingă drum (analiză literară). Menirea socială a poetului exprimată alegoric. Socialism (analiză literară). Trăsăturile artis­tice ale poeziei lui M. Beniuc. Locul lui M. Beniuc în literatura română. ZAHARIA STANCU. Scurtă prezentare a activității literare. Deseuri (analiză lite­rară). Prezentarea realistă a vieții și a luptei țăranilor săraci din Bărăgan, la începutul se­colului al XX-lea. Evocarea dramatică a răs­coalei din 1907. Personajele principale. Par­ticularitățile stilului. Locul lui Z. Stancu în literatura română. CEO BOGZA. Activitatea literară. Repre­zentant de frunte al reportajului literar (Car­tea Oltului. Pagini contemporane). Un om a trecut peste munți (analiză literară). Locul lui Geo Bogza in literatura română. NAGY ISTVÁN. Activitatea literară (schițe, nuvele, reportaje, romane) în care oglindește procesul de transformare a conștiin­ței muncitorești, apariția fenomenelor­ noi create în condițiile luptei și construcției socia­liste din țara noastră. La cea mai înaltă tensi­­une (an.a,.i.za literară). Prezentarea actului na­ționalizării la o uzină metalurgică din orașul Cluj. Lupta clasei muncitoare condusă de partidul ei împotriva burgheziei, pășirea pe drumul industrializării socialiste. Lupta mun­citorilor împotriva uneltirilor dușmanului de clasă. Colaborarea frățească a muncitorilor ro­mâni și maghiari. Figura lui Bucsi Karoly. Stilul romanului. EUGEN JEBELEANU. Scurtă prezen­tare a activității literare. Surîsul Hiroshimei _ fragmente (analiză literară). Mobilizatoare chemare la lupta împotriva ațîțătorilor la răz­boi și apel călduros , menținerea păcii în lumea întreagă. Trăsăturile artistice ale poe­ziei lui Eugen Jebdeanu. AUREL BARANCA. Scurtă prezentare a ac­tivității literare. Mielul turbat (analiză lite­rară). Demascarea birocratismului care înă­bușă inițiativa creatoare a muncitorilor, în­demnul la vigilență. Personajele principale. Particularitățile artistice ale piesei. Realizarea comicului de situație. MARIA BANUȘ. Scurtă prezentare a acti­vității literare. Din Maramureș... (analiză lite­rară). Evocarea vieții noi a copiilor din țara noastră. Patronul (analiză literară). Trăsăturile artistice ale poeziei Măriei Banuș. MARIN PREDA. Scurtă prezentare a activi­tății literare. Moromeții (analiză literară). Zu­grăvirea vieții satului în perioada din ajunul celui de-al doilea război mondial, după criza din 1929—1933. Stilul romanului. TITUS POPO­VICE Scurtă prezentare a ac­tivității literare. Setea (analiză literară). Oglin­direa prefacerilor din viața satului nostru, ca urmare a instaurării puterii populare : reforma agrară înfăptuită în chip revoluționar sub con­ducerea clasei muncitoare. Personajele prin­cipale ale romanului. Stilul romanului. Realizări ale literaturii noastre noi. Poezia (Capitol de sinteză). Realizări obți­nute în domeniul poeziei. Tematica poeziei noi. Măiestria artistică. Reprezentanți: Proza (capitol de sinteză). Realizările obți­nute în domeniul prozei. Tematica prozei axată pe problemele mari ale construirii socia­lismului ; i idustrializarea socialistă, viața nouă a sutului, ■­vocarea trecutului istoric, demas­..... .. UV j ■ u*i -V _ rea clasei muncitoare și a luptei comuniști»* în ilegalitate. Reprezentanți. Dramaturgia (capitol de sinteză). Dramatur­gia noastră pe drumul realismului socialist. Tematica noii dramaturgii. Noul conținut al conflictului dramatic. Reprezentanți. Concluzii. Trăsăturile literaturii noastre noi. Caracterul național și popular al literaturii. Spiritul de partid al literaturii noi. Eroul po­zitiv în literatura nouă. Raportul dintre conți­nut și formă. Ecoul mondial al literaturii ro­mâne. ★ La limba română, candidații proveniți din școlile cu limbile de predare ale minorităților naționale vor fi examinați din materia prevă­zută în programa de maturitate publicată mai sus, cu excepția următoarelor teme care nu au fost studiate : La capitolul V. Alecsandri, în loc de paste­lul „Concertul în luncă“ candidații vor fi exa­minați din pastelul „Iarna“. La capitolul M. Eminescu nu se va cere analiza literară a poeziei „Epigonii“. La capitolul M. Sadoveanu nu se va cere analiza literară a romanului „Frații Jderi“, ci doar caracterizarea generală a acestei opere. MATEMATICĂ Din materia clasei a VIII-a ALGEBRA 1. Numere raționale. Numere naturale. Nu­mere fracționare. Numere pozitive și negative. Adunarea, scăderea, înmulțirea și împărțirea numerelor raționale. Proprietățile acestor ope­rații. 2. Expresii algebrice. Monom. Polinom Termeni asemenea și reducerea lor. Forma ca­nonică a unui polinom. Valoarea numerică a polinomului. Polinom omogen și proprietatea lui. Adunarea și scăderea polinoamelor. în­mulțirea monoamelor și a polinoamelor. Ridi­carea la o putere întreagă și pozitivă a mono­mului. Formule pentru calcul prescurtat: (a+b) (a+b) = a2— b2 ; (a+b)2=a2+2ab+be; (aâ*b)s ® a’+3a2b + 3abs + b3; (a + b) (a­+1ab +b5) = a3—b3; (a+b) (a2 — ab+b2) ■= a3 Tb* Pătratul polinomului: împărțirea monoamelor și polinoamelor. Diferite metode de descom­punere a polinoamelor în factori ireductibili: prin scoaterea factorului comun, după formu­lele calculului prescurtat, metoda grupării, prin separarea unui patrat perfect.

Next