Gazeta Învățământului, 1967 (Anul 19, nr. 880-927)
1967-02-10 / nr. 885
it. PROGRAMIÉ CONCURSULUI DE ADMITERE INEIGER PENTRU An ȘCOLAR 1967-1968 în conformitate cu precizările făcute de Ministerul Invățămîntului privind desfășurarea concursului de admitere în liceele de cultură generală și de specialitate, publicate în „Gazeta învățămîntului“ nr. 854, din 10 iunie 1966, elevii vor susține următoarele probe la concursul de admitere în liceu : limba română — scris și oral; matematică — scris și oral; istoria patriei — oral (numai pentru liceele de cultură generală). La concursul de admitere in școlile și secțiile cu limbile de predare ale naționalităților conlocuitoare se susține și un examen de limba maternă (scris și oral). X LIMBA ROMANA Lectura literară Din materia clasei a V-a 1. Partidului, de G. Lesnea. 2. Cîntecul răzeșului (poezia populară). 3. Uzina vie, de Al. Sahia. 4. Sergentul, de V. Alecsandri. 5. Sate și orașe, de Geo Bogza. Din materia clasei a VI-a 1. Ardealul, de N. Bălcescu. 2. Ion Creangă, de M. Sadoveanu. 3. Scrisoarea III, de M. Eminescu. 4. Pe plaiurile Bisocgi, de Al. I. Odobescu (tabloul). 5. Dl. Goe, de I. L. Caragiale. 6. Oltenia de azi, de Tr. Coșovei. Din materia clasei a VII-a 1. Patria, de M. Beniuc. 2. Lupta de la Vaslui, de M. Sadoveanu. 3. Doina voinicească (doing). 4. Toma Alimoș (balada). 5. Mihai și călăul, de N. Bălcescu. 6. Lupul moralist, de Gr. Alexandrescu : (fabula, alegoria). 7. Călin. (File din poveste), de M. Eminescu. 8. Arendașul român, de I. L. Caragiale (schița). 9. Un om năcăjit, de M. Sadoveanu. 10. Fefeleaga, de I. Agîrbiceanu (nuvela). 11. Fabrică și munte, de Geo Bogza. , Din materia clasei a VIII-a 1. Aprodul Purice, de I. Neculce. 2. Dan, căpitan de plai, de V. Alecsandri. 3. împărat și proletar, de M. Eminescu. 4. Lacul, de M. Eminescu. 5. Fragment de autobiografie, de I. Creangă. 6. Amintiri din copilărie, de I. Creangă. 7. O scrisoare pierdută, de I. L. Caragiale (comedia). 8. Budulea Taichii, de I. Slavici. 9. In miezul verii, de G. Coșbuc. 10. Pădurea spînzuraților, de L. Rebreanu. 11. Baltagul, de M. Sadoveanu (romanul). 12. Flămînzenii, de T. Arghezi. 13. Născocitorul, de T. Arghezi. 14. Lidice, de E. Jebeleanu. Școli cu limbi de predare ale naționalităților conlocuitoare Lectura literară Din materia clasei a V-a 1. Domnu’ Trandafir, de M. Sadoveanu. 2. Vizită..., de I. L. Caragiale. 3. Uzina vie, de Al. Sahia. Din materia clasei a Vl-a 1. Ion Creangă de M. Sadoveanu. 2. Vestitorii primăverii, de G. Coșbuc. 3. Dl. Goe, de I. L. Caragiale. Din materia clasei a Vil-a 1. Patria, de M. Beniuc. 2. Lupta de la Vaslui, de M. Sadoveanu. 3. Doina voinicească (doina). 4. Toma Alimoș(balada). 5. Lupul moralist, de Gr. Alexandrescu (fabula, alegoria). 6. Călin (File din poveste), de M. Eminescu. 7. Arendașul român, de I. L. Caragiale (schița). 8. Un om năcăjit, de M. Sadoveanu. 9. Fefeleaga, de I. Agîrbiceanu (nuvela). 10. Fabrică și munte, de Geo Bogza. Din materia clasei a VIII-a 1. Dan, căpitan de plai, de V. Alecsandri. 2. împărat și proletar, de M. Eminescu. 3. Amintiri din copilărie, de I. Creangă. 4. O scrisoare pierdută, de I. L. Caragiale (comedia). 5. Budulea Taichii, de I. Slavici. 6. în miezul verii, de G. Coșbuc. 7. Pădurea spînzuraților, de L. Rebreanu. 8. Baltagul, de M. Sadoveanu (romanul). 9. Flămînzenii, de T. Arghezi. 10. Lidice, de E. Jebeleanu. Școli cu limba de predare maghiară Lectura literară Din materia clasei a V-a 1. Domnu’ Trandafir, de M. Sadoveanu. 2. Uzina vie, de Al. Sahia. Din materia clasei a Vl-a 1. Dl. Goe, de I. L. Caragiale. 2. Vestitorii primăverii, de G. Coșbuc. Din materia clasei a VII-a 1. Patria, de M. Beniuc. 2. Lupta de la Vaslui, de M. Sadoveanu. 3. Doina voinicească (doina). 4. Toma Alimoș (balada). 5. Lupul moralist, de Gr. Alexandrescu (fabula, alegoria). 6. Călin (File din poveste), de M. Eminescu. 7. Arendașul român, de I. L. Caragiale (schița). 8. Fefeleaga, de I. Agîrbiceanu (nuvela). Din materia clasei a VIII-a 1. Dan, căpitan de plai, de V. Alecsandri. 2. împărat și proletar,de M. Eminescu. 3. Amintiri din copilărie, de I. Creangă. 4. O scrisoare pierdută, de I. L. Caragiale (comedia). 5. Budulea Taichii, de I. Slavici. 6. în miezul verii, de G. Coșbuc. 7. Pădurea spînzuraților, de L. Rebreanu. 8. Baltagul, de M. Sadoveanu (romanul). 9. Flămînzenii, de T. Arghezi. 10. Lidice, de E. Jebeleanu. GRAMATICA Programa clasei a VII-a cu noțiunile noi din clasa a VIII-a, valabilă pentru școlile cu limba de predare română și pentru școlile cu limbile de predare ale naționalităților conlocuitoare. Sunetele vorbirii: vocale și consoane. Litere, alfabet. Diftongi, triftongi. Silaba. Despărțirea cuvintelor în silabe. Alternanțe fonetice. Morfologia. Substantivul. Substantivele comune și proprii. Ortografia lor. Numărul substantivelor. Substantive colective. Substantive cu forme multiple de plural. Genul substantivelor. Cazurile. Declinarea substantivelor. Ortografia lor. Articolul. Articolul hotărît, nehotărît, posesiv (genitival) și demonstrativ (adjectival). Declinarea lor. Ortografia. Adjectivul. Felurile adjectivului. Acordul adjectivului cu substantivul. Declinarea adjectivului. Gradele de comparație ale adjectivului. Rolul adjectivelor în propoziție. Ortografia. Pronumele. Pronumele personal. Declinarea pronumelui personal. Pronumele reflexiv, pronumele și adjectivul posesiv, pronumele adjectivul demonstrativ, pronumeși le și adjectivul interogativ, pronumele relativ, pronumele și adjectivul nehotărît. Pronumele de întărire. Pronumele de politețe. Declinarea pronumelor. Acordul pronumelor și afectivelor pronominale. Ortografia pronumelor. Numeralul. Numeralele: cardinal, multiplicativ, distributiv, adverbial. Numeralul ordinal. Declinarea, rolul lor în propoziție. Verbul. Număr, persoană, timp, mod. Modurile personale și nepersonale. Cele patru conjugări. Locuțiuni verbale. Verbe auxiliare. Verbe tranzitive și intranzitive. Conjugarea verbelor la diateza activă, pasivă, reflexivă. Conjugarea verbelor neregulate și impersonale. Formele inverse. Ortografia lor. Adverbul. Felurile adverbelor (loc, timp, mod). Locuțiuni adverbiale. Gradele de comparație. Prepoziția. Prepoziții simple și compuse. Locuțiuni prepoziționale. Ortografia. Conjuncția. Conjuncții coordonatoare și subordonatoare. Locuțiuni conjuncționale. Ortografia. Interjecția. Felurile interjecției. Onomatopeea. Ortografia. Sintaxa Sintaxa propoziției. Felurile propoziției după scopul comunicării, după formă, după alcătuire. Părțile principale ale propoziției: subiectul și predicatul. Acordul predicatului cu subiectul. Părțile secundare ale propoziției: atributul și complementul. Atributul adjectival, substantival , genitival, prepozițional, apoziția. Atributul pronominal. Atributul verbal, adverbial. Complementul direct, indirect, complementul circumstanțial de loc, de timp, de cauză, de scop, de mod, complementul circumstanțial condițional, concesiv. Sintaxa frazei. Propoziția principală și propoziția secundară. Raportul de coordonare și subordonare. Coordonarea prin juxtapunere și cu ajutorul conjuncțiilor. Propozițiile coordonate copulative, adversative, disjunctive și conclusive. Propoziția subordonată subiectivă, predicativă, atributivă, completivă directă, indirectă. Propoziția circumstanțială de loc, de timp, de cauză, de scop, de mod. Propoziția circumstanțială consecutivă, condițională, concesivă. Punctuația. Vocabularul. Componența vocabularului. îmbogățirea vocabularului. Familia de cuvinte. Sensul cuvintelor : sinonime, omonime, anto- MATEMATICA Din materia clasei a V-a Aritmetica I. Numerația Numere naturale. Formarea denumirea lor. Scrierea și citirea și lor. Numere zecimale. Scrierea și citirea numerelor zecimale. II. Sistemul metric Unitățile principale de măsură. Multiplii și submultiplii lor. III. Operații cu numere întregi și zecimale Operații cu numere întregi zecimale. Proprietățile fundameni tale ale operațiilor aritmetice, aplicarea lor la calcul. Dependența dintre numerele date și rezultatele operațiilor. Proba operațiilor. Puterea unui număr, înmulțirea și împărțirea puterilor cu aceeași bază. Ordinea efectuării operațiilor. Paranteze. IV. Divizibilitatea numerelor Divizor. Multiplu. Divizibilitatea cu 2 și 5, 3 și 9. Numere prime. Descompunerea unui număr in factori primi. Condiția de divizibilitate a două numere descompuse în factori primi. Divizor comun. C.m.m.d.c., c.m.m.m.c. al mai multor numere date. V. Fracții ordinare Noțiunea de fracție ordinară. Compararea fracțiilor cu unitatea. Număr mixt. Compararea fracțiilor care au același numitor. Mărirea și micșorarea fracției de un anumit număr de ori. Amplificarea și simplificarea fracțiilor. Aducerea fracțiilor la același numitor. Operații cu fracții ordinare. Aflarea unui număr cînd se cunoaște o fracție din el. v... Din materia clasei a VI-a Aritmetica I. Fracții zecimale Scrierea și citirea lor. Mărirea și micșorarea fracțiilor zecimale de zece, o sută de ori etc. Operații cu fracții zecimale (justificarea lor). Transformarea unei fracții ordinare în fracție zecimală. Transformarea fracțiilor zecimale în fracții ordinare. II. Procente Definiția procentului, explicarea notației p%. Problema de a afla p%> dintr-o cantitate dată și problema inversă de a afla o cantitate cînd știm p=/o din ea. Aflarea raportului procentual. Geometrie I. Introducere Linia dreaptă. Segmentul de dreaptă. Egalitatea, adunarea, scăderea și măsurarea segmentelor, înmulțirea unui segment de dreaptă cu un număr întreg. Cercul. Raza Coarda. Diametrul. Arcul de cerc. Mișcarea de rotație. Compararea arcelor ale aceluiași cerc sau a două cercuri egale. Construcția unui arc egal cu un arc dat. Suma și diferența arcelor. înmulțirea unui arc cu un număr întreg. II. Unghiuri Definiția. Compararea unghiurilor. Unghiuri adiacente. Construcția cu rigla și compasul a unui unghi egal cu un unghi dat. Măsurarea unghiurilor. Unghiul la centru, în același cerc sau în cercuri egale la arce egale corespund unghiuri la centru egale. Măsura unghiului la centru. Măsura unui unghi. Operații cu unghiuri și arce exprimate în grade, minute și secunde. Perpendiculare. Unghi drept, ascuțit, obtuz. Construcția perpendicularei. Unghiuri suplementare. Unghiuri compomentare. Unghiuri opuse la vîrf; egalitatea lor. Unghiuri cu același vîrf așezate de aceeași parte a unei drepte și unghiuri formate în jurul unui punct. K III: Triunghiul Poligon. Clasificarea poligoanelor. Triunghiul. Clasificarea triunghiului după laturi și după unghiuri. Liniile importante în triunghi : înălțimea, mediana, bisectoarea și mediatoarea. Simetria față de o axă , a unui punct, a unei drepte, a unei figuri. Două figuri plane simetrice față de o axă sunt egale. Triunghiul isoscel, construcție într-un triunghi isoscel unghiurile opuse laturilor egale sunt egale, într-un triunghi isoscel bisectoarea unghiului de la vîrf este perpendiculară pe bază și o împarte în două părți egale. Construcții grafice: mediatoarea unui segment, perpendiculara dintr-un punct— care aparține sau este exterior dreptei — pe o dreaptă, bisectoarea unui unghi. Construcția tria unghiurilor. Cazurile de egalitate triunghiurilor oarecare construcție. Intr-un triunghi prin la latura cea mai mare se opune unghiul cel mai mare. Perpendiculare și oblice. Construcția triunghiului dreptunghic. Cazurile de egalitate a triunghiurilor dreptunghice. IV. Drepte paralele Postulatul lui Euclid. Unghiuri formate de două drepte tăiate de o secantă. Cazul cînd dreptele sînt paralele. Mișcarea de translație. Construcția dreptelor paralele. Unghiuri cu laturile paralele. Unghi exterior. Suma unghiurilor interioare ale unui triunghi și ale unui poligon convex. V. Patrulatere Patrulater. Trapez, definiție și clasificare. Paralelogram. Construcție. Proprietăți. Dreptunghiul, rombul, pătratul; construcții, proprietăți, axe de simetrie. Din materia clasei a VII-a Aritmetică I. Extragerea rădăcinii patrate Pătratul numerelor întregi și zecimale. Pătratul unui produs și al unei fracții ordinare. Rădăcina patrată. Extragerea rădăcinii patrate dintr-un număr întreg, dintr-un număr zecimal (fără demonstrații). Rădăcina patrată dintr-un produs, dintr-o fracție ordinară, a IX. Rapoarte și proporții Definiția raportului, proprietăți. Aflarea unui termen cînd cunoaștem raportul și celălalt termen. Șir de rapoarte egale, proprietăți. Calcularea unui termen necunoscut al unei proporții. Media proporțională, calcularea ei. Proporții derivate. III. Mărimi direct și invers proporționale Mărimi direct și invers proporționale. Probleme în care intră două mărimi direct sau invers proporționale (regula de trei simplă și procent). Probleme cu mai multe mărimi (regula de trei compusă). Metoda reducerii la unitate și metoda proporțiilor, împărțirea unui număr dat în părți direct și invers proporționale cu mai multe numere date. Probleme de amestec și aliaj. IV. Grafice Reprezentarea numerelor prin puncte pe axa numerelor. Reprezentarea punctelor în plan (primul cadran). Formarea unui tabel care să arate variația unei mărimi cînd se schimbă valoarea altei mărimi de care depinde. Construirea graficului cu ajutorul tabelului. Geometrie. Cercul Construcția cercului care trece prin trei puncte necoliniare. Poziția unei drepte față de un cerc. Construcția tangentei într-un punct al cercului. Orice diametru este pentru cerc o axă de simetrie. Diametrul perpendicular pe o coardă împarte această coardă și arcul subîntins de ea în două părți egale, într-un cerc sau în cercuri egale două coarde egale sunt egal depărtate de centru. Poziția relativă a două cercuri. Unghi înscris în cerc și măsura lui. Consecințe. Construcția unui triunghi dreptunghic înscris într-un cerc, a tangentei duse dintr-un punct exterior la un cerc. Tangentele duse din același punct la un cerc sunt egale și formează unghiuri egale cu dreapta care unește punctul dat cu centrul cercului. Patrulaterul înscris. Cerc înscris și circumscris unui triunghi. II. Figuri asemenea Raportul a două segmente. Segmente proporționale. împărțirea unui segment într-un raport dat. Orice paralelă la una din laturile unui triunghi împarte celelalte două laturi în același raport. Reciproca (fără demonstrație). Mai multe paralele determină pe două secante oarecare segmente proporționale. Asemănarea triunghiurilor. Teorema fundamentală a asemănării. Două triunghiuri care au două unghiuri egale sunt asemenea. Poligoane asemenea. III. Relații metrice Media proporțională a două segmente date. Proiecția unui papet și a unui segment pe o dreaptă. Teorema înălțimii dusă pe ipotenuză. Teorema catetei și a proiecției ei pe ipotenuză. Teorema lui Pitagora. V. Funcțiile trigonometrice ale unui unghi ascuțit Definiția sinusului, cosinusului, tangentei și cotangentei. Construirea unui unghi cînd se cunoaște valoarea unei funcții trigonometrice. Tabelele funcțiilor trigonometrice. Relațiile între laturile și unghiurile unui triunghi dreptunghic. Rezolvarea triunghiului dreptunghic. V. Poligoane regulate Poligon regulat. Construirea poligoanelor regulate înscrise și circumscrise unui cerc. Construcția pătratului, exagonului și a triunghiului echilateral înscris în cerc. Latura și apotema pătratului, exagonului și triunghiului echilateral în funcție de raza cercului circumscris. Determinarea lungimii cercului (intuitiv) și a unui arc de cerc. I. VI. Arii Aria dreptunghiului, paralelogramului, triunghiului, rombului, trapezului, poligoanelor regulate și neregulate, cercului și sectorului circular. I. Din materia clasei a VIII-a Algebră I. Numere pozitive și negative Numere pozitive și negative. Zero. Axa numerelor. Valoarea absolută. Operații cu numere pozitive și negative.ed Extinderea proprietăților operațiilor aritmetice la operațiile cu numere pozitive și negative. I. Expresii algebrice Expresie algebrică. Valoarea numerică a expresiilor algebrice. Monom. Polinom. Reducerea termenilor asemenea. Adunarea, scăderea și înmulțirea monoamelor și polinoamelor. Ridicarea unui monom la o putere întreagă și pozitivă. Identitățile : (a ± b)2 : (a ± b)3; (a + b)(a + b), dezvoltarea și restrângerea lor. împărțirea monoamelor. împărțirea unui polinom cu un monom. împărțirea a două polinoame. Diferite metode de descompunere a polinoamelor în factori ireductibili (exerciții simple). I- III. Fracții algebrice Fracții algebrice. Proprietățile fracțiilor algebrice. Aducerea fracțiilor algebrice la același numitor. Adunarea, scăderea, înmulțirea și împărțirea fracțiilor algebrice. IV. Ecuații de gradul I Proprietățile de bază ale ecuațiilor. Rezolvarea ecuațiilor de gradul I cu coeficienții numerici și literali. Probleme. Sisteme de două ecuații cu două necunoscute. Rezolvarea sistemelor cu coeficienți numerici și literali. Probleme. • Geometria in spațiu I. Introducerea în geometria în spațiu Planul. Poziția unui punct și a unei drepte față de un plan. Poziția a două drepte și a două plane în spațiu. Intersecțiile a două plane paralele cu un plan. Segmentele de drepte paralele cuprinse între plane paralele. Dreapta perpendiculară pe plan. Unghi diedru. Plane perpendiculare. II. Arii și volume Prisma, cilindrul, piramida, conul, trunchiul de piramidă, trunchiul de con, sfera (Definiții, clasificare, construcția, desfășurarea). Calculul ariilor și volumelor. (Ariile și volumele corpurilor geometrice, fără demonstrații). Măsurarea practică a volumelor diferitelor corpuri. Volumul butoiului și volumul buștenilor, folosind formulele aproximative. ISTORIA ROMÂNIEI Din materia clasei a VIII-a Patria noastră în epoca pietrei și a metalelor. Viața locuitorilor țării noastre în epoca pietrei. Getodacii și felul lor de viață. Descompunerea comunei primitive. Orînduirea sclavagistă pe teritoriul patriei noastre. Dezvoltarea statului sclavagist în timpul lui Burebista. Viața socială și economică a Daciei în timpul lui Decebal. Cucerirea Daciei de către romani. Dacia în timpul stăpânirii romane. Formarea poporului român și a limbii române. Procesul de contopire între daci și romani. Asimilarea slavilor de către daco-romani. Caracterul latin al limbii române oglindit în gramatică și lexic. Continuitatea și unitatea istorică a poporului nostru pe teritoriul patriei. Patria noastră în timpul orînduirii feudale. Primele formațiuni statale feudale românești pe teritoriul patriei noastre (sec. X—XIV) Cucerirea Transilvaniei de către statul feudal timpuriu lupta eroică a poporului maghiar român pentru apărarea libertății sale , constituirea și organizarea voievodatului Transilvaniei. Formarea statelor feudale independente, Țara Românească și Moldova, Țara Românească și Moldova în timpul lui Mircea cel Bătrîn și Alexandru cel Bun; începutul luptelor de apărare împotriva turcilor. Răscoala de la Bobîlna. Lupta pentru independență în timpul lui Iancu de Hunedoara. Consolidarea Țării Românești și lupta pentru independență în timpul lui Vlad Țepeș. Dezvoltarea Moldovei în timpul lui Ștefan cel Mare; războaiele de apărare conduse de Ștefan cel Mare. Războiul țărănesc condus de Gheorghe Doja/ Lupta împotriva turcilor în timpul lui Petru Rareș și Ioan Vodă. Țările române în timpul lui Mihai Viteazul : lupta de eliberare de sub jugul turcesc , unirea țărilor române sub conducerea lui Mihai Viteazul. Consolidarea țărilor române în timpul lui Matei Basarab și Vasile Lupu. Moldova în timpul lui Dimitrie Cantemir. Răscoala țăranilor din Transilvania condusă de Horia, Cloșca și Crișan. Răscoala populară condusă de Tudor Vladimirescu — prolog al revoluției din 1848. Orînduirea capitalistă pe teritoriul țării noastre. Revoluția din anul 1848 în țările române. Unirea Moldovei cu Țara Românească — formarea statului național român. Reformele din timpul domniei lui Alex. loan Cuza. Cucerirea independenței de stat a României. Dezvoltarea României între anii 1878—1914 ; începuturile și dezvoltarea mișcării muncitorești; răscoala țăranilor din 1907. Dezvoltarea Transilvaniei între 1849—1914. România în anii primului război mondial. Unirea Transilvaniei cu România — încheierea procesului de formare a statului național unitar român. Crearea Partidului Comunist Român — continuator al luptei revoluționare și democratice a poporului român, al tradițiilor mișcării muncitorești și socialiste din România. Situația României în anii crizei economice din 1929— 1933: luptele muncitorilor ceferiști și petroliști din ianuariefebruarie 1933. România în perioada pregătirii celui de al doilea război mondial și a pericolului fascist (1934—1940). România in anii 1940—1944. Insurecția națională antifascistă din August 1944 organizată și condusă de P.C.R. Pregătirea, desfășurarea și victoria insurecției, însemnătatea istorică internă și externă a insurecției naționale antifasciste. Participarea României la războiul antihitlerist. Lupta pentru izgonirea de pe teritoriul patriei noastre a trupelor hitleriste. Contribuția importantă a României la eliberarea Ungariei și Cehoslovaciei. Eroismul armatei române, frăția de arme româno-sovietică. Lupta pentru instaurarea și consolidarea puterii democrat-populare în România. Lupta pentru instaurarea primului guvern democrat (6 martie 1945). Reforma agrară, caracterul său democratic. Lupta pentru reconstrucția și democratizarea țării, încheierea tratatului de pace cu România, consolidarea situației internaționale a României. Construirea socialismului în țara noastră. Abolirea monarhiei și proclamarea R.P.R. Făurirea unității politice, ideologice și organizatorice a clasei muncitoare din țara noastră. Naționalizarea principalelor mijloace de producție (11 iunie 1948). Industrializarea socialistă și transformarea socialistă a agriculturii în țara noastră. Congresul al IX-lea al P.C.R. și perspectivele dezvoltării României socialiste. Republica Socialistă România, stat independent, suveran și unitar. PROGRAMA DE LIMBA GERMANĂ Lectură literară Din materia clasei a V-a J. W. Goethe — Das Haus am Hirschgraben.. E. Marx — Aus den Erinnerungen an Karl Marx G. Schwab — Prometheus. Bruder Grimm — das Waldhaus. A. von Chamisso — Das Riesenspielzeug. Din materia clasei a Vl-a Wie Donar seinen Hammer heiinholte. G. E. Lessing — Der Rabe und der Fuchs (Die Fabel). J. W. Goethe — Der Schatzgräber. Fr. Schiller — Der Handschuh. R. Preiss — Aus Schillers Leben — Auf der Karlsschule. Fr. Wolf — Kiki, die Geschichte eines Hundes. Din materia clasei a VII-a A. M. Sperber — Die Partei. Nün will der Lenz uns grüssen. Ich bin ein armer Bauer. So sind die Nadeln hoch geehrt. Horialied (Das Volkslied). Die Schildbürger (Die Volksdichtung. Die Volksbücher). L. Uhland — Des Sängers Fluch. (Die Anschaulichkeit der Dichtersprache). H. Heine — Die schlesischen Weber. M. Sadoveanu — Panciuc (Die literarische Analyse). J. W. Goethe — Erlkönig. B. Brecht — Friedenslied. A.- Breitenhofer — Der Fünfzehnte. Din materia clasei a VIII-a G. E.. Lessing — Emilia Galotti. J. W. Goethe — Meeresstille. J. W. Goethe — Glückliche Fahrt (Versmass und Versfüsse). J. W, Goethe — Wanderers (Die lyrische Dichtung). Nachtlied J. w. Goethe — Der Zauberlehrling. Fr. Schiller — Wilhelm Teil (Die dramatische Dichtung). Fr. Schiller — Die Bürgschaft (Die Lautmalerei. Die Ballade). H. Heine — Der Dichter Firdusi. G. Keller •— Kleider machen Leute (Die Novelle). B. Brecht — Der Augsburger Kreidekreis. A. Seghers — Das Obdach (Die Charakteristik). T. Popovici — Der Durst (Der Roman); M. Beniuc — Wir.Kommunisten. Gramatică Din materia claselor V—ryill: Sprachkundliche Begriffe : Aus der Geschichte der deutschen Sprache. Mundart und Hochsprache. Die Entstehung der neuhochdeutschen Schriftsprache. Erbwort. Lehnwort. Fremdwort. Bedeutungswandel. Phonetik : Die Einteilung der Laute. Lautwandel bei Beugung und Wortbildung. Die Wortbildung. Morphologie: Die flektierbaren Wortarten. Der Artikel : Bedeutung ; bestimmter und unbestimmter Artikel : Deklination. Das Substantiv : Sinn : Klassifikation ; Genus; Numerus; Deklination; Rolle im Satz. Das Adjektiv i Sinn Komparation ; Deklination ; Rolle im Satz ; Orthographie. . des Adjektivs. Das. NumeraleSinn; Arten ; Bildung ; Gebrauch ; Deklination. Orthographie der Numeralien. Das Pronomen: Sinn ; Arten ; Gebrauch ; Dekiination. Das Verb ; Sinn ; Einteilung ; Konjugation ; Rolle im Satz. Die unflektierbaren Wortarten. Das Ad în vederea îmbunătățirii programelor pentru examenele de grade, în lunile noiembrie și decembrie 1966 au avut loc la Ministerul învățămîntului consfătuiri pe specialități, la care au participat cadre didactice din invățămîntul superior, de la institutele de perfecționare și din invățămîntul de cultură generală. În urma discuțiilor purtate s-a stabilit ca programele pentru gradul definitiv să realizeze o îmbinare armonioasă a problemelor fundamentale cu problemele noi ale specialității și cu cele legate de metodica predării obiectului respectiv, iar la gradul II accentul să cadă pe buna informare a candidaților în domeniul specialității, punîndu-se un accent deosebit pe în prezent,se află în curs de desfășurare campionatul republican de gimnastică, la care participă numeroși elevi, întrucît regulamentul tehnic al Federației de gimnastică a apărut cu nuumere. Cele două volume recent apărute — al XI-lea și al XII-lea — — ale revistei Limbă și literatură, editată de Societatea de științe istorice și filologice, își aduc contribuția la elucidarea unor probleme de teorie, critici și istorie literară, de limbă și stil, de folclor și metodică a predării limbii și literaturii române. In volumul al XI-lea al revistei, 15 studii sunt dedicate centenarului Coșbuc. Astfel, I.D. Bălan publică un studiu intitulat „G. Coșbuc, un moment nou in evoluția poeziei românești”. Alex. Bojin semnează studiul „Procedee stilistice în poezia lui George Coșbuc“. Ștefania Golopenția se ocupă de „Structura artistică a poeziei «Vara»“ etc. Rubrica de teorie, critică și istorie literară este ilustrată de 9 studii, din care rețin atenția, printre altele, „Clasicismul lui Mihail Sadoveanu“ de acad. Iorgu Iordan, „Iubirea in viața și opera lui V. Alecsandri“ de Emil Boldan, „Sensuri umaniste și valori artistice in opera lui Mihail Sadoveanu“ de G. G. Ursu. La rubrică „Limbă și stil“ consemnăm studiile semnate de acad. Al. Graur — „Prefixe cu rol de indicator“. Paul Miclău — „Raportul dintre conținut și formă în limbă“. Cornel Săteanu — „Coordonarea explicativă". Ștefania Popescu — „Contribuții la cunoașterea propoziției subiective". In rândul materialelor referitoare la metodica predării limbii și literaturii române, menționăm „Lectura verb ; Sinn ; Einteilung ; Komparation ; Rolle im Satz. Das Fronomialadverb : Bildung ; Rolle im Satz. Die Präposition: Sinn und Stellung; Form; Rektion. Die Konjunktion : Sinn ; Gebrauch ; Einteilung nach der grammatischetv Rolle ; Einteilung nach dem Sinn ; Einfluss der Konjunktionen auf die Wortfolge; Stellung im Satz. Die Interjektion ; Einteilung nach; dem Sinn ; Interpunktion. Sin tax: Einteilung der nach Inhalt. Form. Aufbau Sätze und Selbständigkeit. Der einfache Satz : a) Der reine einfache Satz. ■ Die Hauptglieder des Satzes : Subjekt, Prädikat, b) Der erweiterte einfache Satz. Die Kettenglieder des Satzes ; , Attribut; Objekt; Adverbialbestimmungen. Der elliptische Satz. Der zusammengesetzte Satz; Die Satzverbindung; Satzverbindung und zusammengezogener • Satz ; Das Satzgefüge ; Die Nebensätze : Form ; Stellung ; Grad. Der Inhalt der Nebensätze; Subjektsatz, Prädikatsatz, Attributsatz, Objektsatz und die Adverbialsätze ; Temporalsatz,. Lokalsatz, Modalsatz, Kausalsatz. Interpunktion : Der Apostroph ; die Auslassungspunkte; der Gedankenstrich ; das Komma im zusammengesetzten Satz. Programa de limba maghiară va fi publicată în „Tanügyi Újság“ nr. 7 din 14 februarie a.c., iar cea de limba germană (maternă), publicată în pagina de față, va apărea și în ziarul „Neuer Weg“, nr. 5530, din 11 februarie a.c. Pentru limbile materne ale celorlalte naționalități conlocuitoare se vor folosi programele după care au studiat elevii în școala generală (clasele V—VIII), noutățile științifice, precum și pe cunoașterea temeinică a problemelor de metodică în vederea ridicării continue a măiestriei pedagogice, în privința bibliografiei s-a convenit ca aceasta să cuprindă lucrări de bază în domeniul specialității și lucrări noi de o certă valoare științifică. După definitivarea lor, majoritatea programelor au fost aprobate și trimise la tipografie pentru a fi tipărite, în cursul lunii februarie a.c. vor fi tipărite și expediate primele programe. Pînă la primirea programelor de studiu individual, cadrele didactice înscrise la examenele de grade pot cere informații cu privire la tematica acestora de la institutele de perfecționare. Direcția educației fizice și sportului școlar din Ministerul Invățămîntului a stabilit o serie de precizări în privința exercițiilor și penalizărilor, care vor fi difuzate în cu rînd Tuturor unităților școlare , „ in afara clapei și a școlii“ de Emilia Milicescu și „Exercițiul de dictare" de Gheorghe Beldescu. In volumul al XII-lea al revistei, la rubrica „Critică și istorie literară“ intilnim studii semnate de: Silvian Iosifescu („Literatura mărturisirilor“), Sorin Alexandrescu („Tehnica episodului ia trei romancieri contemporani: G. Călinescu, Eugen Barbu și Marin Preda“), G. C. Nicolescu („Proza lui Alecsandri"), Al. Husar („Posteritatea «Daciei literare»“), C. D. Papastate („Cîteva probleme de teorie literară la B. P. Hașdeu“), Mircea Braga („Titu Maiorescu și substanța poeziei“), Emil Manu („Ambianța literară a debutului arghezian“). La rubrica „Limbă și stil* reținem studiile „Irealul* de Gh. Poalelingl, „Sadoveanu despre stilul artistic al lui Creangă" de Gh. Bulgăr, „Tipizarea caracterelor din «O scrisoare pierdută» în legătură cu limba personajelor" de Toma Măruță. In volum mai figurează studii de folclor, texte, documente și bibliografie, vădind, ca și restul revistei, preocupările redacției pentru abordarea unor probleme de interes deosebit in legătură cu cercetările privind limba și literatura. Ni se pare totuși deficitari preocuparea pentru problemele de metodică a predării limbii și literaturii române. Uneori în rubrica dedicată acestor probleme apar studii de altă natură. .h. un ansamblu Insă cele doui volume sunt utile profesorilor de specialitate din învățămîntul de cultură generali. ■^^Fonetica * 1 Programele examenelor de grade Pentru campionatul republican de gimnastică „Limbă și literatură“ PRECIZĂRI in legătură cu programele disciplinelor pentru concursul de admitere în invățămîntul superior publicate în „Gazeta învățamîntului" din 3. II. 1967 La programa „LIMBA FRANCEZA — Lectură literară“, se precizează că manualul pentru clasa a X-a este ediția 1965, iar manualul pentru clasa a XI-a, ediția 1966. La programa „LIMBA RUSA — Lectură literară“, din opera lui N. V. Gogol (manualul pentru clasa a X-a) și din opera lui N. K. Ostrovski (manualul pentru clasa a XI-a) se cer „fragmente“. La programa „LIMBA LATINA — Lectură literară“ se precizează că textul „T. L. Carus: De rerum natura“, II, 75—79 ; 573—577 ; III, 59—74 ; V, 922—942 ; 983—987 ; 1446—1455; VI, 807—815 — este cuprins în manualul pentru clasa a X-a, ediția 1965. REDACȚIA SI ADMINISTRAȚIA: București, Piața Scînteii nr. 1, Telefon 17.60.20. Abonamentele se fac la oficiile poștale, factorii poștali și la difuzorii din unitățile de invățămînt. Tiparul» Combinatul Poligrafic Casa Scînteii M.m