Gazeta Învățământului, 1967 (Anul 19, nr. 880-927)

1967-02-10 / nr. 885

it. PROGRAMIÉ CONCURSULUI DE ADMITERE IN­­EIGER PENTRU An­ ȘCOLAR 1967-1968 în conformitate cu precizările făcute de Ministerul Invățămîn­­tului privind desfășurarea concursului de admitere în liceele de cultură generală și de specialitate, publicate în „Gazeta învățămîn­­tului“ nr. 854, din 10 iunie 1966, elevii vor susține următoarele probe la concursul de admitere în liceu : limba română — scris și oral; matematică — scris și oral; istoria patriei — oral (numai pentru liceele de cultură generală). La concursul de admitere in școlile și secțiile cu limbile de predare ale naționalităților conlocuitoare se susține și un examen de limba maternă (scris și oral).­ ­X LIMBA ROMANA Lectura literară Din materia clasei a V-a 1. Partidului, de G. Lesnea. 2. Cîntecul răzeșului (poezia popu­lară). 3. Uzina vie, de Al. Sahia. 4. Sergentul, de V. Alecsandri. 5. Sate și orașe, de Geo Bogza. Din materia clasei a VI-a 1. Ardealul, de N. Bălcescu. 2. Ion Creangă, de M. Sadoveanu. 3. Scrisoarea III, de M. Eminescu. 4. Pe plaiurile Bisocgi, de Al. I. Odobescu (tabloul). 5. Dl. Goe, de I. L. Caragiale. 6. Oltenia de azi, de Tr. Coșovei. Din materia clasei a VII-a 1. Patria, de M. Beniuc. 2. Lupta de la Vaslui, de M. Sadoveanu. 3. Doina voinicească (doing). 4. Toma Alimoș (balada). 5. Mihai și călăul, de N. Bălcescu. 6. Lupul moralist, de Gr. Alexandrescu : (fabula, alegoria). 7. Călin. (File din poveste), de M. Eminescu. 8. Arendașul român, de I. L. Cara­giale (schița). 9. Un om năcăjit, de M. Sadoveanu. 10. Fefeleaga, de I. Agîrbiceanu (nuvela). 11. Fa­brică și munte, de Geo Bogza. , Din materia clasei a VIII-a 1. Aprodul Purice, de I. Neculce. 2. Dan, căpitan de plai, de V. Alecsandri. 3. împărat și proletar, de M. Eminescu. 4. Lacul, de M. Eminescu. 5. Fragment de auto­biografie, de I. Creangă. 6. Amin­tiri din copilărie, de I. Creangă. 7. O scrisoare pierdută, de I. L. Caragiale (comedia). 8. Budulea Taichii, de I. Slavici. 9. In miezul verii, de G. Coșbuc. 10. Pădurea spînzuraților, de L. Rebreanu. 11. Baltagul, de M. Sadoveanu (romanul). 12. Flămînzenii, de T. Arghezi. 13. Născocitorul, de T. Arghezi. 14. Lidice, de E. Jebeleanu. Școli cu limbi de predare ale naționalităților conlocuitoare Lectura literară Din materia clasei a V-a 1. Domnu’ Trandafir, de M. Sa­doveanu. 2. Vizită..., de I. L. Cara­giale. 3. Uzina vie, de Al. Sahia. Din materia clasei a Vl-a 1. Ion Creangă de M. Sadoveanu. 2. Vestitorii primăverii, de G. Coș­buc. 3. Dl. Goe, de I. L. Caragiale. Din materia clasei a Vil-a 1. Patria, de M. Beniuc. 2. Lupta de la Vaslui, de M. Sadoveanu. 3. Doina voinicească (doina). 4. Toma Alimoș­(balada). 5. Lupul moralist, de Gr. Alexandrescu (fabula, alegoria). 6. Călin (File din poveste), de M. Eminescu. 7. Aren­dașul român, de I. L. Caragiale (schița). 8. Un om năcăjit, de M. Sadoveanu. 9. Fefeleaga, de I. Agîr­biceanu (nuvela). 10. Fabrică și munte, de Geo Bogza. Din materia clasei a VIII-a 1. Dan, căpitan de plai, de V. Alecsandri. 2. împărat și proletar, de M. Eminescu. 3. Amintiri din copilărie, de I. Creangă. 4. O scri­soare pierdută, de I. L. Caragiale (comedia). 5. Budulea Taichii, de I. Slavici. 6. în miezul verii, de G. Coșbuc. 7. Pădurea spînzurați­lor, de L. Rebreanu. 8. Baltagul, de M. Sadoveanu (romanul). 9. Flă­­mînzenii, de T. Arghezi. 10. Lidice, de E. Jebeleanu. Școli cu limba de predare maghiară Lectura literară Din materia clasei a V-a 1. Domnu’ Trandafir, de M. Sa­doveanu. 2. Uzina vie, de Al. Sa­hia. Din materia clasei a Vl-a 1. Dl. Goe, de I. L. Caragiale. 2. Vestitorii primăverii, de G. Coșbuc. Din materia clasei a VII-a 1. Patria, de M. Beniuc. 2. Lupta de la Vaslui, de M. Sadoveanu. 3. Doina voinicească (doina). 4. Toma Alimoș (balada). 5. Lupul moralist, de Gr. Alexandrescu (fabula, alegoria). 6. Călin (File din poveste), de M. Eminescu. 7. Aren­dașul român, de I. L. Caragiale (schița). 8. Fefeleaga, de I. Agîr­biceanu (nuvela). Din materia clasei a VIII-a 1. Dan, căpitan de plai, de V. Alecsandri. 2. împărat și proletar,­­de M. Eminescu. 3. Amintiri din copilărie, de I. Creangă. 4. O scri­soare pierdută, de I. L. Caragiale (comedia). 5. Budulea Taichii, de I. Slavici. 6. în miezul verii, de G. Coșbuc. 7. Pădurea spînzurați­lor, de L. Rebreanu. 8. Baltagul, de M. Sadoveanu (romanul). 9. Flă­mînzenii, de T. Arghezi. 10. Lidice, de E. Jebeleanu. GRAMATICA Programa clasei a VII-a cu no­țiunile noi din clasa a VIII-a, vala­bilă pentru școlile cu limba de predare română și pentru școlile cu limbile de predare ale naționa­lităților conlocuitoare. Sunetele vorbirii: vocale și con­soane. Litere, alfabet. Diftongi, triftongi. Silaba. Despărțirea cu­vintelor în silabe. Alternanțe fonetice. Morfologia. Substantivul. Sub­stantivele comune și proprii. Orto­grafia lor. Numărul substantivelor. Substantive colective. Substantive cu forme multiple de plural. Genul substantivelor. Cazurile. Declina­rea substantivelor. Ortografia lor. Articolul. Articolul hotărît, neho­­tărît, posesiv (genitival) și de­monstrativ (adjectival). Declinarea lor. Ortografia. Adjectivul. Felu­rile adjectivului. Acordul adjecti­vului cu substantivul. Declinarea adjectivului. Gradele de compara­ție ale adjectivului. Rolul adjecti­velor în propoziție. Ortografia. Pronumele. Pronumele personal. Declinarea pronumelui personal. Pronumele reflexiv, pronumele și adjectivul posesiv, pronumele adjectivul demonstrativ, pronume­și le și adjectivul interogativ, pronu­mele relativ, pronumele și adjec­tivul nehotărît. Pronumele de în­tărire. Pronumele de politețe. De­clinarea pronumelor. Acordul pro­­numelor și afectivelor pronomi­nale. Ortografia pronumelor. Nu­meralul. Numeralele: cardinal, mul­tiplicativ, distributiv, adverbial. Nu­meralul ordinal. Declinarea, rolul lor în propoziție. Verbul. Număr, persoană, timp, mod. Modurile per­sonale și nepersonale. Cele patru conjugări. Locuțiuni verbale. Verbe auxiliare. Verbe tranzitive și in­tranzitive. Conjugarea verbelor la diateza activă, pasivă, reflexivă. Conjugarea verbelor neregulate și impersonale. Formele inverse. Orto­grafia lor. Adverbul. Felurile ad­verbelor (loc, timp, mod). Locu­țiuni adverbiale. Gradele de com­parație. Prepoziția. Prepoziții sim­ple și compuse. Locuțiuni prepo­ziționale. Ortografia. Conjuncția. Conjuncții coordonatoare și sub­­ordonatoare. Locuțiuni conjuncțio­­nale. Ortografia. Interjecția. Felu­rile interjecției. Onomatopeea. Or­tografia. Sintaxa Sintaxa propoziției. Felurile pro­poziției după scopul comunicării, după formă, după alcătuire. Părțile principale ale propoziției: subiectul și predicatul. Acordul predicatului cu subiectul. Părțile secundare ale propoziției: atributul și comple­mentul. Atributul adjectival, sub­stantival , genitival, prepozițional, apoziția. Atributul pronominal. Atributul verbal, adverbial. Com­plementul direct, indirect, com­plementul circumstanțial de loc, de timp, de cauză, de scop, de mod, complementul circumstanțial con­dițional, concesiv. Sintaxa frazei. Propoziția princi­pală și propoziția secundară. Ra­portul de coordonare și subordo­nare. Coordonarea prin juxtapu­nere și cu ajutorul conjuncțiilor. Propozițiile coordonate copulative, adversative, disjunctive și conclu­sive. Propoziția subordonată su­biectivă, predicativă, atributivă, completivă directă, indirectă. Pro­poziția circumstanțială de loc, de timp, de cauză, de scop, de mod. Propoziția circumstanțială conse­cutivă, condițională, concesivă. Punctuația. Vocabularul. Componența voca­bularului. îmbogățirea vocabularu­lui. Familia de cuvinte. Sensul cu­vintelor : sinonime, omonime, anto- MATEMATICA Din materia clasei a V-a Aritmetica I. Numerația Numere naturale. Formarea denumirea lor. Scrierea și citirea și lor. Numere zecimale. Scrierea și citirea numerelor zecimale. II. Sistemul metric Unitățile principale de măsură. Multiplii și submultiplii lor. III. Operații cu numere întregi și zecimale Operații cu numere întregi zecimale. Proprietățile fundamen­­i tale ale operațiilor aritmetice, apli­carea lor la calcul. Dependența dintre numerele date și rezultatele operațiilor. Proba operațiilor. Pu­terea unui număr, înmulțirea și împărțirea puterilor cu aceeași bază. Ordinea efectuării operații­lor. Paranteze. IV. Divizibilitatea numerelor Divizor. Multiplu. Divizibilitatea cu 2 și 5, 3 și 9. Numere prime. Descompunerea unui număr in factori primi. Condiția de divizibi­­litate a două numere descompuse în factori primi. Divizor comun. C.m.m.d.c., c.m.m.m.c. al mai mul­tor numere date. V. Fracții ordinare Noțiunea de fracție ordinară. Compararea fracțiilor cu unitatea. Număr mixt. Compararea fracții­lor care au același numitor. Mări­rea și micșorarea fracției de un anumit număr de ori. Amplificarea și simplificarea fracțiilor. Aduce­rea fracțiilor la același numitor. Operații cu fracții ordinare. Afla­rea unui număr cînd se cunoaște o fracție din el. v­... Din materia clasei a VI-a Aritmetica I. Fracții zecimale Scrierea și citirea lor. Mărirea și micșorarea fracțiilor zecimale de zece, o sută de ori etc. Operații cu fracții zecimale (justificarea lor). Transformarea unei fracții ordi­nare în fracție zecimală. Trans­formarea fracțiilor zecimale în fracții ordinare. II. Procente Definiția procentului, explicarea notației p%. Problema de a afla p%> dintr-o cantitate dată și pro­blema inversă de a afla o canti­tate cînd știm p=/o din ea. Aflarea raportului procentual. Geometrie I. Introducere Linia dreaptă. Segmentul de dreaptă. Egalitatea, adunarea, scă­derea și măsurarea segmentelor, înmulțirea unui segment de dreap­tă cu un număr întreg. Cercul. Raza Coarda. Diametrul. Arcul de cerc. Mișcarea de rotație. Compararea arcelor ale aceluiași cerc sau a două cercuri egale. Construcția unui arc egal cu un arc dat. Suma și di­ferența arcelor. înmulțirea unui arc cu un număr întreg. II. Unghiuri Definiția. Compararea unghiuri­lor. Unghiuri adiacente. Construc­ția cu rigla și compasul a unui unghi egal cu un unghi dat. Mă­surarea unghiurilor. Unghiul la centru, în același cerc sau în cercuri egale la arce egale cores­pund unghiuri la centru egale. Măsura unghiului la centru. Mă­sura unui unghi. Operații cu un­ghiuri și arce exprimate în grade, minute și secunde. Perpendiculare. Unghi drept, ascuțit, obtuz. Con­strucția perpendicularei. Unghiuri suplementare. Unghiuri comp­o­­mentare. Unghiuri opuse la vîrf; egalitatea lor. Unghiuri cu același vîrf așezate de aceeași parte a unei drepte și unghiuri formate în jurul unui punct. K III: Triunghiul Poligon. Clasificarea poligoane­lor. Triunghiul. Clasificarea tri­unghiului după laturi și după unghiuri. Liniile importante în tri­unghi : înălțimea, mediana, bisec­­toarea și mediatoarea. Simetria față de o axă , a­ unui punct, a unei drepte, a unei figuri. Două figuri plane simetrice față de o axă sunt egale. Triunghiul isoscel, construc­ție­ într-un triunghi isoscel unghiu­rile opuse laturilor egale sunt egale, într-un triunghi isoscel bisectoa­­rea unghiului de la­ vîrf este per­pendiculară pe bază și o împarte în două părți egale. Construcții grafice: mediatoarea unui segment, perpendiculara dintr-un punct­­— care aparține sau este exterior dreptei — pe o dreaptă, bisectoa­­rea unui unghi. Construcția tri­a unghiurilor. Cazurile de egalitate triunghiurilor oarecare construcție­. Intr-un triunghi­­ prin la latura cea mai mare se­­ opune unghiul cel mai mare. Perpendi­culare și oblice. Construcția tri­unghiului dreptunghic. Cazurile de egalitate a triunghiurilor drept­­unghice. IV. Drepte paralele Postulatul lui Euclid. Unghiuri formate de două drepte tăiate de o secantă. Cazul cînd dreptele sînt paralele. Mișcarea de translație. Construcția dreptelor paralele. Unghiuri cu laturile paralele. Unghi exterior. Suma unghiurilor interi­oare ale unui triunghi și ale unui poligon convex. V. Patrulatere Patrulater. Trapez, definiție și clasificare. Paralelogram. Construc­ție. Proprietăți. Dreptunghiul, rom­bul, pătratul; construcții, proprie­tăți, axe de simetrie.­ ­ Din materia clasei a VII-a Aritmetică I. Extragerea rădăcinii patrate Pătratul numerelor întregi și zecimale. Pătratul unui produs și al unei fracții ordinare. Rădăcina patrată. Extragerea rădăcinii pa­trate dintr-un număr întreg, din­­tr-un număr zecimal (fără demons­trații). Rădăcina patrată dintr-un produs, dintr-o fracție ordinară, a IX. Rapoarte și proporții Definiția raportului, proprietăți. Aflarea unui termen cînd cunoaș­tem raportul și celălalt termen. Șir de rapoarte egale, proprietăți. Calcularea unui termen necunos­cut al unei proporții. Media pro­porțională, calcularea ei. Proporții derivate. III. Mărimi direct și invers proporționale Mărimi direct și invers propor­ționale. Probleme în care intră două mărimi direct sau invers pro­porționale (regula de trei simplă și procent). Probleme cu mai multe mărimi (regula de trei compusă). Metoda reducerii la unitate și me­toda proporțiilor, împărțirea unui număr dat în părți direct și in­vers proporționale cu mai multe numere date. Probleme de ames­tec și aliaj. IV. Grafice Reprezentarea numerelor prin puncte pe axa numerelor. Repre­zentarea punctelor în plan (primul cadran). Formarea unui tabel care să arate variația unei mărimi cînd se schimbă valoarea altei mărimi de care depinde. Construirea gra­ficului cu ajutorul tabelului. Geometrie­­. Cercul Construcția cercului care trece prin trei puncte necoliniare. Pozi­ția unei drepte față de un cerc. Construcția tangentei într-un punct al cercului. Orice diametru este pentru cerc o axă de simetrie. Dia­metrul perpendicular pe o coardă împarte această coardă și arcul subîntins de ea în două părți egale, într-un cerc sau în cercuri egale două coarde egale sunt egal depărtate de centru. Poziția rela­tivă a două cercuri. Unghi înscris în cerc și măsura lui. Consecințe. Construcția unui triunghi drept­­unghic înscris într-un cerc, a tan­gentei duse dintr-un punct exte­rior la un cerc. Tangentele duse din același punct la un cerc sunt egale și formează unghiuri egale cu dreapta care unește punctul dat cu centrul cercului. Patrulaterul înscris. Cerc înscris și circumscris unui triunghi. II. Figuri asemenea Raportul a două segmente. Seg­mente proporționale. împărțirea unui segment într-un raport dat. Orice paralelă la una din laturile unui triunghi împarte celelalte două laturi în același raport. Re­­­­ciproca (fără demonstrație). Mai­­ multe paralele determină pe două­­ secante oarecare segmente propor­ționale. Asemănarea triunghiurilor. Teorema fundamentală a asemă­nării. Două triunghiuri care au două unghiuri egale sunt asemenea. Poligoane asemenea.­ ­ III. Relații metrice Media proporțională a două seg­mente date. Proiecția unui papet și a unui segment pe o dreaptă. Teorema înălțimii dusă pe ipote­nuză. Teorema catetei și a proiec­­­­ției ei pe ipotenuză. Teorema lui Pitagora. V. Funcțiile trigonometrice ale unui unghi ascuțit Definiția sinusului, cosinusului, tangentei și cotangentei. Construi­rea unui unghi cînd se cunoaște valoarea unei funcții trigonome­trice. Tabelele funcțiilor trigono­metrice. Relațiile între laturile și unghiurile unui triunghi drept­unghic. Rezolvarea triunghiului dreptunghic. V. Poligoane regulate Poligon regulat. Construirea po­ligoanelor regulate înscrise și cir­cumscrise unui cerc. Construcția pătratului, exagonului și a triun­ghiului echilateral înscris în cerc. Latura și apotema pătratului, exa­gonului și triunghiului echilateral în funcție de raza cercului circum­scris. Determinarea lungimii cercu­lui (intuitiv) și a unui arc de cerc. I. VI. Arii Aria dreptunghiului, paralelo­gramului, triunghiului, rombului, trapezului, poligoanelor regulate și neregulate, cercului și sectoru­lui circular. I. Din materia clasei a VIII-a Algebră I. Numere pozitive și negative Numere pozitive și­­ negative. Zero. Axa numerelor. Valoarea absolută. Operații cu numere pozi­tive­­ și negative.ed Extindere­a pro­prietăților operațiilor aritmetice la operațiile cu numere pozitive și negative.­ ­ I­. Expresii algebrice Expresie algebrică. Valoarea nu­merică a expresiilor algebrice. Monom. Polinom. Reducerea ter­menilor asemenea. Adunarea, scă­derea și înmulțirea monoamelor și polinoamelor. Ridicarea unui mo­nom la o putere întreagă și pozi­tivă. Identitățile : (a ± b)2 : (a ± b)3; (a + b)(a + b), dezvol­tarea și restrângerea lor. împărți­rea monoamelor. împărțirea unui polinom cu un monom. împărțirea a două polinoame. Diferite metode de descompunere a polinoamelor în factori ireductibili (exerciții simple). I- III. Fracții algebrice Fracții algebrice. Proprietățile fracțiilor algebrice. Aducerea frac­țiilor algebrice la același numitor. Adunarea, scăderea, înmulțirea și împărțirea fracțiilor algebrice. IV. Ecuații de gradul I Proprietățile de bază ale ecuații­lor. Rezolvarea ecuațiilor de gra­dul I cu coeficienții numerici și literali. Probleme. Sisteme de două ecuații cu două necunoscute. Re­zolvarea sistemelor cu coeficienți numerici­ și literali. Probleme. • Geometria in spațiu I. Introducerea în geometria în spațiu Planul. Poziția unui punct și a unei drepte față de un plan. Po­ziția a două drepte și a două plane în spațiu. Intersecțiile a două plane paralele cu un plan. Segmentele de drepte paralele cuprinse între plane paralele. Dreapta perpendi­culară pe plan. Unghi diedru. Plane perpendiculare. II. Arii și volume Prisma, cilindrul, piramida, co­nul, trunchiul de piramidă, trun­chiul de con, sfera (Definiții, cla­sificare, construcția, desfășurarea). Calculul ariilor și volumelor. (Ariile și volumele corpurilor geometrice, fără demonstrații). Măsurarea practică a volumelor diferitelor corpuri. Volumul butoiului și vo­lumul buștenilor, folosind formu­lele aproximative. ISTORIA ROMÂNIEI Din materia clasei a VIII-a Patria noastră în epoca pietrei și a metalelor. Viața locuitorilor țării noastre în epoca pietrei. Geto­­dacii și felul lor de viață. Des­compunerea comunei primitive. Orînduirea sclavagistă pe teri­toriul patriei noastre. Dezvoltarea statului sclavagist în timpul lui Burebista. Viața socială și econo­mică a Daciei în timpul lui Dece­­bal. Cucerirea Daciei de către ro­mani. Dacia în timpul stăpânirii romane. Formarea poporului român și a limbii române. Procesul de conto­pire între daci și romani. Asimila­rea slavilor de către daco-romani. Caracterul latin al limbii române oglindit în gramatică și lexic. Con­tinuitatea și unitatea istorică a poporului nostru pe teritoriul patriei. Patria noastră în timpul orîn­­duirii feudale. Primele formațiuni statale feudale românești pe teri­toriul patriei noastre (sec. X—XIV) Cucerirea Transilvaniei de către statul feudal timpuriu lupta eroică a poporului maghiar­­ român pentru apărarea libertății sale , constituirea și organizarea voievo­datului Transilvaniei. Formarea statelor feudale independente, Țara Românească și Moldova, Țara Ro­mânească și Moldova în timpul lui Mircea cel Bătrîn și Alexandru cel Bun; începutul luptelor de apărare împotriva turcilor. Răs­coala de la Bobîlna. Lupta pentru independență în timpul lui Iancu de Hunedoara. Consolidarea Țării Românești și lupta pentru inde­pendență în timpul lui Vlad Țepeș. Dezvoltarea Moldovei în timpul lui Ștefan cel Mare; războaiele de apărare conduse de Ștefan cel Mare. Războiul țărănesc condus de Gheorghe Doja/ Lupta împotriva turcilor în timpul lui Petru Rareș și Ioan Vodă. Țările române în timpul lui Mihai Viteazul : lupta de eliberare de sub jugul turcesc , unirea țărilor române sub conduce­rea lui Mihai Viteazul. Consolida­rea țărilor române în timpul lui Matei Basarab și Vasile Lupu. Moldova în timpul­ lui Dimitrie Cantemir. Răscoala țăranilor din Transilvania condusă de Horia, Cloșca și Crișan. Răscoala popu­lară condusă de Tudor Vladimi­­rescu — prolog al revoluției din 1848. Orînduirea capitalistă pe terito­riul țării noastre. Revoluția din anul 1848 în țările­ române. Unirea Moldovei cu Țara Românească — formarea statului național român. Reformele din timpul domniei lui Alex. loan Cuza. Cucerirea inde­pendenței de stat a României. Dez­voltarea României între anii 1878—1914 ; începuturile și dezvol­tarea mișcării muncitorești; răs­coala țăranilor din 1907. Dezvolta­rea Transilvaniei între 1849—1914. România în anii primului război mondial. Unirea Transilvaniei cu România — încheierea procesului de formare a statului național unitar român. Crearea Partidului Comunist Român — continuator al luptei revoluționare și democratice a poporului român, al tradițiilor mișcării muncitorești și socialiste din România. Situația României în anii crizei economice din 1929— 1933: luptele muncitorilor cefe­riști și petroliști din ianuarie­­februarie 1933. România în peri­oada pregătirii celui de al doilea­­ război mondial și a pericolului fascist (1934—1940). România in­­ anii 1940—1944. Insurecția națională­­ antifascistă din August 1944 organizată și con­dusă de P.C.R. Pregătirea, desfă­șurarea și victoria insurecției, în­semnătatea istorică internă și ex­ternă a insurecției naționale anti­fasciste. Participarea României la războ­iul antihitlerist. Lupta pentru iz­gonirea de pe teritoriul patriei noastre a trupelor hitleriste. Con­tribuția importantă a României la eliberarea Ungariei și Cehoslova­ciei. Eroismul armatei române, frăția de arme româno-sovietică.­ Lupta pentru instaurarea și con­solidarea puterii democrat-populare în România. Lupta pentru instau­rarea primului­ guvern democrat (6 martie 1945). Reforma agrară, caracterul său democratic. Lupta pentru reconstrucția și democra­tizarea țării, încheierea tratatului de pace cu România, consolidarea situației internaționale a României. Construirea socialismului în țara noastră. Abolirea monarhiei și proclamarea R.P.R. Făurirea unității politice, ideologice și or­ganizatorice a clasei muncitoare din țara noastră. Naționalizarea principalelor mijloace de producție (11 iunie 1948). Industrializarea socialistă și transformarea socia­listă a agriculturii în țara noastră. Congresul al IX-lea al P.C.R. și perspectivele dezvoltării României socialiste. Republica Socialistă România, stat independent, suveran și unitar. PROGRAMA DE LIMBA GERMANĂ Lectură literară Din materia clasei a V-a J. W. Goethe — Das Haus am Hirschgraben.. E. Marx — Aus den Erinnerungen an Karl Marx G. Schwab — Prometheus. Bru­der Grimm — das Waldhaus. A. von Chamisso — Das Riesenspiel­zeug. Din materia clasei a Vl-a Wie Donar seinen Hammer heiinholte. G. E. Lessing — Der Rabe und der Fuchs (Die Fabel). J. W. Goethe — Der Schatzgräber. Fr. Schiller — Der Handschuh. R. Preiss — Aus Schillers Leben — Auf der Karlsschule. Fr. Wolf — Kiki, die Geschichte eines Hun­des. Din materia clasei a VII-a A. M. Sperber — Die Partei. Nün will der Lenz uns grüssen. Ich bin ein armer Bauer. So sind die Nadeln hoch geehrt. Horialied (Das Volkslied). Die Schildbürger (Die Volksdichtung. Die Volks­bücher). L. Uhland — Des Sängers Fluch. (Die Anschaulichkeit der Dichtersprache). H. Heine — Die schlesischen Weber. M. Sadoveanu — Panciuc (Die literarische Ana­lyse). J. W. Goethe — Erlkönig. B. Brecht — Friedenslied. A.- Brei­tenhofer — Der Fünfzehnte. Din materia clasei a VIII-a G. E.. Lessing — Emilia Galotti. J. W. Goethe — Meeresstille. J. W. Goethe — Glückliche Fahrt (Versmass und Versfüsse). J. W, Goethe — Wanderers (Die lyrische Dichtung). Nachtlied J. w. Goethe — Der Zauberlehrling. Fr. Schiller — Wilhelm Teil (Die dramatische Dichtung). Fr. Schiller — Die Bürgschaft (Die Lautmale­rei. Die Ballade). H. Heine — Der Dichter Firdusi. G. Keller •— Klei­der machen Leute (Die Novelle). B. Brecht — Der Augsburger Krei­dekreis. A. Seghers — Das Obdach (Die Charakteristik). T. Popovici — Der Durst (Der Roman); M. Be­niuc — Wir.Kommunisten. Gramatică Din materia claselor V—ryill: Sprachkundliche Begriffe : Aus der Geschichte der deutschen Sprache. Mundart und Hochspra­che. Die Entstehung der neuhoch­deutschen Schriftsprache. Erbwort. Lehnwort. Fremdwort. Bedeutungs­wandel. Phonetik : Die Einteilung der Laute. Lautwandel bei Beugung und Wortbildung. Die Wortbildung. Morphologie: Die flektierbaren Wortarten. Der Artikel : Bedeu­tung ; bestimmter und unbestim­mter Artikel : Deklination. Das Substantiv : Sinn : Klassifikation ; Genus; Numerus; Deklination; Rolle im Satz. Das Adjektiv i Sinn Komparation ; Deklination ; Rolle im Satz ; Orthographie. . des Ad­jektivs. Das. NumeraleSinn; Arten ; Bildung ; Gebrauch ; De­klination. Orthographie der Nu­­meralien. Das Pronomen: Sinn ; Arten ; Gebrauch ; Dekiination. Das Verb ; Sinn ; Einteilung ; Kon­jugation ; Rolle im Satz. Die unfle­ktierbaren Wortarten. Das Ad­ în vederea îmbunătățirii progra­melor pentru examenele de grade, în lunile noiembrie și decembrie 1966 au avut loc la Ministerul în­­vățămîntului consfătuiri pe specia­­lități, la care au participat cadre didactice din invățămîntul superior, de la institutele de perfecționare și din invățămîntul de cultură ge­nerală. În urma discuțiilor purtate s-a stabilit ca programele pentru gra­dul definitiv să realizeze o îmbi­nare armonioasă a problemelor fundamentale cu problemele noi ale specialității și cu cele legate de metodica predării­­ obiectului respectiv, iar la gradul II accentul să cadă pe buna informare a can­didaților în domeniul specialității, punîndu-se un accent deosebit pe în prezent,se află în curs de desfășurare campionatul republi­can de gimnastică, la care parti­­­cipă numeroși elevi, întrucît regu­­­lamentul tehnic al Federației de gimnastică a apărut cu nuu­mere. C­ele două volume recent apărute — al XI-lea și al XII-lea — — ale revistei Limbă și litera­tură, editată de Societatea de științe istorice și filologice, își aduc con­tribuția la elucidarea unor pro­bleme de teorie, critici și istorie li­terară, de limbă și stil, de folclor și metodică a predării limbii și litera­turii române. In volumul al XI-lea al revistei, 15 studii sunt dedicate centenarului Coșbuc. Astfel, I.D. Bălan publică un studiu intitulat „G. Coșbuc, un moment nou in evoluția poeziei ro­mânești”. Alex. Bojin semnează stu­diul „Procedee stilistice în poezia lui George Coșbuc“. Ștefania Golopen­­ția se ocupă de „Structura artistică a poeziei «Vara»“ etc. Rubrica de teorie, critică și istorie literară este ilustrată de 9 studii, din care rețin atenția, printre altele, „Cla­sicismul lui Mihail Sadoveanu“ de acad. Iorgu Iordan, „Iubirea in viața și opera lui V. Alecsandri“ de Emil Boldan, „Sensuri umaniste și valori artistice in opera lui Mihail Sado­veanu“ de G. G. Ursu. La rubrică „Limbă și stil“ consemnăm studiile semnate de acad. Al. Graur — „Pre­fixe cu rol de indicator“. Paul Miclău —­ „Raportul dintre conținut și formă în limbă“. Cornel Săteanu — „Co­ordonarea explicativă". Ștefania Po­­pescu — „Contribuții la cunoașterea propoziției subiective". In rândul materialelor referitoare la metodica predării limbii și lite­raturii române, menționăm „Lectura verb ; Sinn ; Einteilung ; Kompa­ration ; Rolle im Satz. Das Fro­­nomialadverb : Bildung ; Rolle im Satz. Die Präposition: Sinn und Stellung; Form; Rektion. Die Konjunktion : Sinn ; Gebrauch ; Einteilung nach der grammatischetv Rolle ; Einteilung nach dem Sinn ; Einfluss der Konjunktionen auf die Wortfolge; Stellung im Satz. Die Interjektion ; Einteilung nach; dem Sinn ; Interpunktion. Sin tax: Einteilung der nach Inhalt. Form. Aufbau Sätze und Selbständigkeit. Der einfache Satz : a) Der reine einfache Satz. ■ Die Hauptglieder des Satzes : Subjekt, Prädikat, b) Der erweiterte ein­fache Satz. Die Kettenglieder des Satzes ; , Attribut; Objekt; Adver­bialbestimmungen. Der elliptische Satz. Der zusammengesetzte Satz; Die Satzverbindung; Satzverbin­dung und zusammengezogener • Satz ; Das Satzgefüge ; Die Neben­sätze : Form ; Stellung ; Grad. Der Inhalt der Nebensätze; Subjekt­satz, Prädikatsatz, Attributsatz, Objektsatz und die Adverbialsätze ; Temporalsatz,. Lokalsatz, Modal­satz, Kausalsatz. Interpunktion : Der Apostroph ; die Auslassungspunkte; der Ge­dankenstrich ; das Komma im zusammengesetzten Satz. Programa de­ limba maghiară va fi publicată în „Tanügyi­ Újság“ nr. 7 din­ 14 februarie a.c., iar­ cea­ de limba germană (maternă), publicată în pa­gina de față, va­­ apărea și în ziarul „Neuer Weg“, nr. 5530, din 11 febru­arie a.c. Pentru limbile materne­­ ale celorlalte naționalități conlocuitoare se vor­ folosi programele după care au studiat elevii în școala generală (cla­sele V—VIII), noutățile științifice, precum și pe cunoașterea temeinică a probleme­lor de metodică în vederea ridicării continue a măiestriei pedagogice, în privința bibliografiei s-a con­venit ca aceasta să­ cuprindă lu­crări de bază în domeniul speciali­tății și lucrări noi de o certă va­loare științifică. După definitivarea lor, majori­tatea programelor au fost aprobate și trimise la tipografie pentru a fi tipărite, în­­ cursul lunii februarie a.c. vor fi­ tipărite și expediate pri­mele programe. Pînă la primirea programelor de studiu individual, cadrele didactice înscrise la exa­menele de grade pot cere infor­­mații cu privire la tematica aces­tora de la institutele­­ de perfec­ționare. Direcția educației fizice și sportului școlar din Ministerul Invățăm­întu­­lui a stabilit o serie de precizări în privința exercițiilor și penali­zărilor, care vor fi difuzate în cu­ rînd Tuturor unităților școlare­ , „ in afara clapei și a școlii“ de Emilia Milicescu și­ „Exercițiul de dictare" de Gheorghe Beldescu. In volumul al XII-lea al revistei, la rubrica „Critică și istorie lite­rară“ intilnim studii semnate de: Silvian Iosifescu („Literatura mărtu­risirilor“), Sorin Alexandrescu („Teh­nica episodului ia trei romancieri contemporani: G. Călinescu, Eugen Barbu și Marin Preda“), G. C. Ni­­colescu („Proza lui Alecsandri"), Al. Husar („Posteritatea «Daciei litera­re»“), C. D. Papastate („Cîteva proble­me de teorie literară la B. P. Haș­­deu“), Mircea Braga („Titu Maiorescu și substanța poeziei“), Emil Manu („Ambianța literară a debutului ar­ghezian“). La rubrica „Limbă și stil* reținem studiile „Irealul* de Gh. Poalelingl, „Sadoveanu despre stilul artistic al lui Creangă" de Gh. Bulgăr, „Tipi­zarea caracterelor din «O scrisoare pierdută­» în legătură cu limba personajelor" de Toma Măruță. In volum mai figurează studii de fol­clor, texte, documente și biblio­grafie, vădind, ca și restul revistei, preocupările redacției pentru abor­darea unor probleme de interes deo­sebit in legătură cu cercetările pri­vind limba și literatura. Ni se pare totuși deficitari preocuparea pentru problemele de metodică a predării limbii și literaturii române. Uneori în rubrica dedicată acestor probleme apar studii de altă natură. .h­.­ un ansamblu Insă cele doui­­ vo­lume sunt utile profesorilor de spe­cialitate din învățămîntul de cultură generali. ■^^Fonetica * 1 Programele examenelor de grade Pentru campionatul republican de gimnastică „Limbă și literatură“ PRECIZĂRI in legătură cu programele disciplinelor pentru concursul de admitere în invățămîntul superior publicate în „Gazeta învățamîntului" din 3. II. 1967 La programa „LIMBA FRAN­CEZA — Lectură literară“, se pre­cizează că manualul pentru clasa a X-a este ediția 1965, iar manualul pentru clasa a XI-a, ediția 1966. La programa „LIMBA RUSA — Lectură literară“, din opera lui N. V. Gogol (manualul pentru clasa a X-a) și din opera lui N. K. Ostrovski (manualul pentru clasa a XI-a) se cer „fragmente“. La programa „LIMBA LATINA — Lectură literară“ se precizează că textul „T. L. Carus: De rerum natura“, II, 75—79 ; 573—577 ; III, 59—74 ; V, 922—942 ; 983—987 ; 1446—1455; VI, 807—815 — este cuprins în manualul pentru clasa a X-a, ediția 1965. REDACȚIA SI ADMINISTRAȚIA: București, Piața Scînteii nr. 1, Telefon 17.60.20. Abonamentele se fac la oficiile poștale, factorii poștali și la difuzorii din unitățile de invățămînt. Tiparul» Combinatul Poligrafic Casa Scînteii M.m

Next