Gazeta Învățământului, 1968 (Anul 20, nr. 928-975)

1968-03-08 / nr. 937

ALE DISCIPLINELOR PIl­TRI CONCURSUL DE ADMITERE li I­APian­ SUPERIOSI — Pentru anul universitar 1968 - 1969 — LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNA Limba română Vocabularul. Componența voca­bularului. îmbogățirea vocabu­larului prin mijloace interne (de­rivare cu sufixe și prefixe, com­punere, schimbarea categoriei gramaticale); îmbogățirea vocabu­larului prin mijloace externe , neologismele. Familia de cuvinte. Sensul cuvintelor : sinonime, omo­nime, antonime. Fonetica. Sunetele vorbirii I vocale și consoane. Litere, alfabet. Vocale și semivocale. Diftongi, triftongi. Hiatul. Silaba. Despărți­rea cuvintelor în silabe. Accentul. Noțiuni generale de morfologie. Părțile vorbirii. Substantivul. Fe­lurile substantivului (comune și proprii). Genul și numărul subs­tantivelor. Substantive defective de număr, substantive colective și substantive cu forme multiple de plural. Cazurile substantivelor. Declinarea substantivelor. Arti­colul. Felurile articolului : arti­col hotărît, nehotărît, posesiv (ge­nitival) și demonstrativ (adjecti­val) . Declinarea Adjectivul. Felurile articolului, adjecti­vului (variabile și invariabile). Acordul adjectivului cu substan­tivul. Declinarea adjectivului. Gradele de comparație. Pronu­mele. Felurile pronumelui și funcțiile lui (personal, de întărire, posesiv, reflexiv, demonstrativ, interogativ-relativ). Declinarea pronumelui. Numeralul. Felu­rile numeralului cardinal (propriu­­zis, colectiv, multiplicativ, distri­butiv, adverbial). Numeralul ordi­nal. Verbul. Locuțiuni verbale. Verbe tranzitive și intranzitive. Verbe auxiliare. Verbe predicative și nepredicative. Flexiunea verbu­lui , diateza, persoana (verbe per­sonale și impersonale), modul, timpul. Conjugarea verbelor regu­late și neregulate. Adverbul. Felurile adverbului. Locuțiunile adverbiale. Gradele de compara­ție ale adverbului. Prepozi­­ț­i­a. Prepoziții simple și compuse. Locuțiuni prepoziționale. Con­juncția. Conjuncțiile coordona­toare și subordonatoare. Locuțiu­nile conjuncționale. Interjec­ția. Felurile după origine și înțe­les. Onomatopeea. Sintaxa propoziției. Subiectul și predicatul , părțile de vorbire care pot avea funcția de subiect. Pre­dicatul verbal și cel nominal. Nu­mele predicativ și părțile de vorbire prin care poate fi expri­mat. Acordul predicatului cu subiectul. Atributul și comple­mentul. Felurile atributului: ad­jectival, substantival (genitival, prepozițional, apozițional), prono­minal, verbal, adverbial. Felurile complementului: direct, indirect, circumstanțial (de loc, de timp, de mod, de cauză, de scop). Ordinea cuvintelor în propoziție. Sintaxa frazei. Propoziții prin­cipale și secundare. Raportul din­tre propozițiile frazei , de coor­donare și de subordonare. Coor­donare prin juxtapunere și cu a­­jutorul conjuncțiilor. Felul propo­zițiilor coordonate: subiective, predicative, atributive, completive, directe și indirecte, circumstan­țiale (de loc, de timp, de cauză, de scop, de mod, consecutive, condi­ționale, concesive). Topica propo­zițiilor în frază. Punctuația. Literatura română DIN MATERIA CLASEI A IX-A.­ Formarea limbii române. Teri­toriul pe care s-au format poporul și limba română. Limba română — limbă romanică. Caracterul latin al limbii române. Elemente autohtone. Influențe exercitate asupra limbii române. Cultura și literatura română în sec. XIV—XVIII Primele texte și tipărituri în limba română. Contribuția lui Varlaam, Simion Ștefan, Dosoftei și Antim Ivireanu la dezvoltarea limbii române literare. Marii cro­nicari moldoveni (Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce). Cro­nicarii munteni (Radu Popescu, C. Cantacuzino). Ion Neculce. Letopisețul Țării Moldovei. O samă de cuvinte (prezentare generală). Valoarea li­terară a legendelor. Dimitrie Cantemir. Activitatea de scriitor. Valoarea operei litera­re și științifice. Descrierea Moldo­vei (prezentare generală). Literatura română în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea și la începutul secolului al XIX-lea Școala ardeleană. Cauzele apa­riției, caracterul progresist. Acti­vitatea lui S. Micu, Gh. Șincai, P. Maior, Ion Budai-Deleanu. Ro­lul Școlii ardelene în formarea conștiinței naționale și în dezvol­tarea culturii românești. Ion Budai-Deleanu. Activitatea literară. Țiganiada, valoarea li­terară. Cîntul X — fragmente (a­­naliză literară). Contribuția poeților Văcărești și a lui C. Conachi la dezvoltarea poeziei lirice culte. Dezvoltarea literaturii române în prima jumătate a secolului al XIX-lea Contribuția lui Gh. Asachi, Gh. Lazăr și I. Heliade-Rădulescu la dezvoltarea școlii, presei și teatru­lui în limba română. Interesul pentru studiul științific al istoriei (N. Bălcescu, M. Kogălniceanu). Dezvoltarea literaturii. I. He­­liade-Rădulescu și M. Kogălni­ceanu — îndrumători ai culturii și literaturii române. Programul Daciei literare. Inspirația istorică și valorificarea folclorului. Tradu­ceri și adaptări după literatura universală. Nicolae Bălcescu. Caracteriza­re generală a vieții și operei „Ro­mânii sub Mihai Voievod Vitea­zul“ , valoarea literară. Grigore Alexandrescu. Activita­tea literară. Opera. Poezia patrio­tică. „Umbra lui Mircea la Cozia“ (analiză literară). Poezia de satiră socială. „Satiră. Duhului meu“ (ca­racterizare generală). Fabula „Toporul și pădurea“ (analiză li­terară). Costache Negruzzi. Activitatea literară. Opera. Nuvela istorică. „Alexandru Lăpușneanul“ (analiză literară). Scrisorile literare. „Isto­ria unei plăcinte" (caracterizare). Vasile Alecsandri. Caracterizare generală. Poezia de inspirație fol­clorică. „Cîntic haiducesc“ (ana­liză literară). Poezia patriotică. „Peneș Curcanul“ (analiză lite­rară). Pastelurile. „Concertul în luncă“ (analiză literară). Proza. „Istoria unui galbîn“ (caracteri­zare). Teatrul. „Despot Vodă“ (a­­naliză literară). Contribuția scriitorilor din ge­nerația de la 1848 la dezvoltarea literaturii. Trăsăturile generale ale literaturii scriitorilor generației de la 1848. Literatura română In perioada de după revoluția de la 1848 Nicolae Filimon. Ciocoii vechi și noi (analiză literară). Valoarea li­terară a operei. Alexandru Odobescu. Activita­tea literară. Interesul pentru evo­carea trecutului istoric (Mihnea Vodă cel Rău și Doamna Chiajna). Mihnea Vodă cel Rău (analiza li­terară). Contribuția lui Al. Odo­bescu la dezvoltarea limbii literare și a literaturii. Bogdan Petriceicu Hașdeu. Ac­tivitatea literară. Răzvan și Vidra (analiză literară). Contribuția la studiul istoriei patriei și al limbii române. DIN MATERIA CLASEI A X-a Dezvoltarea literaturii române in a doua jumătate a sec. al XIX-lea Cadrul istoric al epocii. Presa muncitorească : Lucrătorul român, Socialistul, Contemporanul, Mun­ca, România muncitoare. Reviste literare: Convorbiri literare, Vieața, Semănătorul, Viața româ­nească, Facla, Familia, Tribuna, Societatea Junimea și revista Convorbiri literare. Activitatea de critic literar a lui Titu Maiorescu. Contribuția sa la dezvoltarea limbii literare. Susți­nerea valorii limbii populare ca model literar, apărarea poeziei populare. Lupta împotriva etimo­­logismului și a exceselor latiniști­lor. Aprecierea și analiza estetică a scriitorilor clasici. Locul lui Maiorescu în dezvoltarea culturii române. Mihai Eminescu. Viața și activi­tatea literară. Opera. Concepția lui Eminescu despre poezie. Epigonii (analiză literară). Poezia de re­voltă și critică socială (Junii corupți, Ai noștri tineri..., Viața, Scrisorile), împărat și proletar (a­­naliză literară). Scrisoarea III (a­­naliză literară). Poezia dragostei și a naturii. Floare albastră (analiză literară). Sara pe deal (analiză li­terară). Folclorul, izvor de inspi­rație în opera lui M. Eminescu (Ce te legeni, Revedere, La mijloc de codru, Călin nebunul, Făt- Frumos din lacrimă). Poezia filo­zofică (Rugăciunea unui dac, Lu­ceafărul), luceafărul (analiză lite­rară). Proză literară (Făt-Fru­mos din lacrimă, La aniversară, Cezara). M. Eminescu, artist al cu­­vîntului. Caracterul romantic al liricii sale. Importanța operei lui M. Eminescu. Ion Creangă. Viața și activitatea literară. Amintiri din copilărie (a­­naliză literară). Poveștile. Prelu­crarea tezaurului folcloric. îm­pletirea fantasticului popular cu realitățile sociale. Povestea lui Harap-Alb (analiză literară). Umorul și satira în proza lui I. Creangă. Ion Luca Caragiale. Viața și ac­tivitatea literară. Opera. Drama­turgia (O scrisoare pierdută, O noapte furtunoasă, Conu Leonida față cu reacțiunea, Năpasta). O scrisoare pierdută (analiză litera­ră). Mijloacele folosite de Cara­­giale pentru realizarea comicului și caracterizarea personajelor. Comedia „O scrisoare pierdută“, operă reprezentativă a realismu­lui în literatura noastră. Epica. Momente și schițe (prezentare ge­nerală) ; temele ; particularități ar­tistice. Nuvelele. Două loturi (anali­ză literară). Contribuția lui I. L. Caragiale la dezvoltarea literaturii noastre realiste. Ioan S­avici. Activitatea literară. Moara cu noroc (analiză literară). Alexandru Macedonski. Activi­tatea literară, întemeietorul re­vistei „Literatorul“ (1880). Ele­mente de critică socială la adre­sa societății burgheze. în ciclul de poeme Nopțile (Noaptea de ianua­rie, Noaptea de noiembrie). Poezii antidinastice. Rondeluri. Noaptea de mai (analiză literară), însem­nătatea operei lui Al Macedonski. Contemporanul (1881). Progra­mul revistei. Activitatea de critic literar a lui C. Dobrogeanu-Ghe­­rea. Tematica literaturii promo­vată de Contemporanul. Contribu­ția scriitorilor de la Contempora­­nul la dezvoltarea literaturii române. Barbu Ștefănescu Delavrancea. Activitatea literară Hagi Tudose (analiză literară). Apus de soare (analiză literară). Alexandm V­alniță. Activitatea literară. Unde nu sunt visătorii ? (analiză literară). 1907 (analiză li­terară). George Coșbuc. Activitatea lite­rară. Opera. Nunta Zamfirei (ana­liză literară), G. Coșbuc, cîntăreț al iubirii (Dușmancele, La oglindă, Scara, Spinul etc.), Dușmancele (a­­naliză literară). Natura în poezia lui G. Coșbuc. Varietatea aspecte­lor naturii în pasteluri (Vara, în miezul verii, Iarna pe uliță etc.), Vara (analiză literară). Oglindirea trecutului de luptă pentru liberta­te în poezia lui G. Coșbuc (Pașa Hassan, Dorobanțul, Rugămintea din urmă). Poezia de revoltă so­cială (Doina, Noi vrem pămînt). Noi vrem pămînt (analiză literară). Doina (analiză literară). Duiliu Zamfirescu. Activitatea literară. Romanele lui D. Zamfi­rescu, frescă socială a epocii de la sfîrșitul secolului al XIX-lea (Viața la țară. Tănase Scatiu), Tănase Scatiu (analiză literară). Contribuția lui D. Zamfirescu la evoluția­ romanului nostru: Octavian Goga. Activitatea lite­rară. Aspecte din viața satului ar­delean oglindite în poezie (Noi, Plugarii, Oltul, Clăcașii). Figuri reprezentative din lumea satului (Dascălul, Dăscălița), Clăcașii (a­­naliză literară), Calistrat Hogaș. Activitatea li­terară. Singur (analiză literară). Particularități artistice. DIN MATERIA CLASEI A XI-A Dezvoltarea literaturii în secolul al XX-lea a) Literatura română în perioa­da dintre cele două războaie mon­diale. Dezvoltarea literaturii. Publicații conduse sau îndruma­te de P.C.R. : Cultura proletară, Veac nou, Bluze albastre, Era nouă, Reporter. Reviste și grupări literare. Viața românească, Sbură­­torul. Curentele moderniste. Eugen Lovinescu, teoretician al moder­nismului în literatura română. Gîndirea și curentul „tradiționa­list“. Mobilizarea de către P.C.R. a scriitorilor legați de popor îm­potriva ideologiei fasciste și a li­teraturii reacționare. Dezvoltarea tradițiilor progresiste ale litera­turii noastre. b) Literatura română în anii puterii populare.. Revoluția cultu­rală. Dezvoltarea literaturii. Valo­rificarea moștenirii literare. în­drumarea dată de P.C.R. dezvol­tării artei și literaturii noi, Liviu Rebreanu. Activitatea li­terară. Tematica operei : viața sa­tului (Ion) Răscoala țăranilor din 1907 (Răscoala). Demascarea războiului și a politicii diver­sioniste (Ițic Ștrul dezertor, Ca­tastrofa, Pădurea spînzuraților). Răscoala (analiză literară). Carac­terul realist al operei: Cezar Petrescu. Activitatea lite­rară: întunecare (analiză literară). George Bacovia. Activitatea li­terară. Tematica poeziilor: viața citadină, monotonia tîrgului pro­vincial, peisajele triste (Lacustră, Decor, Toamna. Nervi de primă­vară). Plumb (analiză literară). Particularități artistice. George Topîrceanu­ literară. Balade vesele Activitatea și triste. Migdale amare. Parodii origina­le. Rapsodii de toamnă (analiză li­terară). Alexandru Sahia. Activitatea li­terară și publicistică. Mihail Sebastian. Activitatea li­terară. Ultima oră (analiză lite­rară). Camil Petrescu. Activitatea lite­rară. Opera : Ultima noapte de dragoste, întîia noapte de război, Bălcescu, Un om între oameni. Bălcescu (analiză literară). Mihail Sadoveanu. Viața și acti­vitatea literară. Opere. Satul și țăranul în opera lui M. Sadoveanu (Bordeenii, Păcat boieresc, Mergînd spre Hîrlău, Județ al sărmanilor). Bogăția sufletească a omului din popor în opera lui M. Sadoveanu. Baltagul (analiză literară). Viața tîrgurilor de provincie în opera lui M. Sadoveanu (Floare ofilită, Locul unde nu s-a întîmplat ni­mic), Natura patriei în opera lui M. Sadoveanu (Țara de dincolo de negură). Romanul istoric. Evoca­rea luptelor poporului pentru li­bertate națională și socială (Șoimii, Neamul Șoimăreștilor, Zodia Cancerului). Frații Jderi (a­nal­iză literară), Nicoară Potcoavă (analiză literară). Arta scriitoru­lui: Tudor Arghezi. Viața și activita­tea literară. Opera. Poezia lirică cu caracter filozofic (Psalmi), Poezia socială (Plugule), Proza (Poarta neagră, Icoane de lemn, Tablete din țara de Kuty, Cimitirul Buna Vestire, Lina). Testament (ana­liză literară). 1907. Pe rozătoare (analiză literară). Epilog (analiză literară). Cîntare omului. Cel ce gîndește singur (analiză literară). T. Arghezi, artist al cuvîntului. George Călinescu. Activitatea li­terară. Istoric și critic literar (Is­toria literaturii române de la ori­gini pînă în prezent, 1941). Stu­diile despre Gr. Alexandrescu, Nicolae Filimon, Viața lui Emines­cu. Romancier. Enigma Otiliei (a­­naliză literară). Zaharia Stancu. Activitatea li­terară. Desculț (analiză literară). Geo Bogza. Activitatea literară. Reprezentant de frunte al reporta­jului literar (Cartea Oltului. Pa­gini contemporane). Un om a trecut peste munți (analiză lite­rară). Nagy István. Activitatea literară. La cea mai înaltă tensiune (analiză literară). Marin Preda. Activitatea litera­ră MoromeM( f analiză literară). Titus Ponovici. Activitatea lite­rară­. Setea /analiză literară). Mihai Penuic. Activitatea lite­rară. Cîntec de primăvară (analiză literară). Patria /analiză literară­. Mărul de lingă drum (analiză li­terară). Eugen Jebeșeanu. Activitatea li­terară Sa­­is"' Hír -'-îmgj ( frag­mente fana­ză liter­ară). Nicolae Labiș. Bunica (analiză literară). Primele iubiri (analiză­ literară). Mihail Davidoglu. Cetatea de foc (analiză literară). Aurel Baranga. Mielul turbat (analiză literară). Realizări ale literaturii noastre noi. Proza: tematică, reprezen­tanți. Poezia. Tematica poeziei noi. Reprezentanți. Dramaturgia. Te­matica noii dramaturgii. Repre­zentanți. La limba română, candidații proveniți din școlile cu limbile de predare ale naționalităților con­locuitoare vor fi examinați din materia prevăzută în programa de bacalaureat publicată mai sus, cu excepția următoarelor teme care nu au fost studiate : La capitolul V. Alecsandri, în loc de pastelul „Concertul în luncă“ candidații vor fi examinați din pastelul „Iarna“. La capitolul M. Eminescu nu se va cere analiza literară a poeziei „Epigonii“. La capitolul M. Sadoveanu nu se va cere ana­liza literară a romanului „Frații Jderi“. ELEMENTE DE FILOZOFIE ȘI SOCIALISM ȘTIINȚIFIC Ce este filozofia. Filozofia — con­cepție generală despre lume. Pro­blema fundamentală a filozofiei. Materialismul și idealismul — două linii fundamentale în filozofie. Par­tinitatea filozofiei. Principalele etape ale luptei din­tre materialism și idealism pînă la apariția marxismului. Materialis­mul antic. Materialismul secolelor XVII și XVIII. Apariția marxismului — revolu­ție în filozofie. Condițiile istorice, premisele teoretice și științifice ale apariției filozofiei marxiste. Esența revoluției săvîrșită de marxism în filozofie. Gîndirea social-politică și filozo­fică din România. Idei social-poli­­tice exprimate în folclor și în plat­formele răscoalelor țărănești. Ideile social-politice ale cronicarilor. Di­mitrie Cantemir. Iluminismul. Școala ardeleană. Socialismul uto­pic. Ideologia revoluționarilor de la 1848. Nicolae Bălcescu. Filozofia materialistă a lui Vasile Conta. în­ceputurile răspîndirii marxismului în România. Crearea P.C.R. — vic­torie a marxism-leninismului în mișcarea muncitorească din Româ­nia. Concepții filozofice și sociolo­gice burgheze în perioada dintre cele două războaie mondiale. Ori­entări progresiste. Lupta P.C.R. împotriva ideologiei burgheze, pen­tru răspîndirea marxismului în perioada dintre cele două războaie mondiale. Rezolvarea creatoare de către P.C.R. a problemelor revolu­ției și construcției socialiste în țara noastră. Filozofia în țara noas­tră în anii construcției socialiste. Materialitatea lumii. Lumea este materială. Noțiunea filozofică de materie. Unitatea materială a lu­mii. Materia și mișcarea. Mișcarea materiei. Formele fundamentale ale mișcării materiei. Spațiul și timpul. Conștiința — funcție a creieru­lui omenesc, produs al dezvoltării sociale. Conștiința — oglindire­a lumii materiale. Conștiința — func­ție a creierului omenesc. Conștiin­ța — produs al dezvoltării sociale. Dialectica și metafizica. Ce se în­țelege prin dialectică. Opoziția din­tre dialectică și metafizică. Cerce­tarea multilaterală, concret-istori­­că a fenomenelor. Contradicția — izvorul dezvol­tării. Contradicția și rolul ei în dezvoltare. Contradicțiile antago­niste și neantagoniste. Dezvoltarea ca trecere de la o calitate la alta. Noțiunile filozofice de calitate și cantitate. Trecerea de la acumulări cantitative la schim­bări calitative. Diversitatea forme­lor de trecere de la o calitate la alta. Care este sensul dezvoltării. Ce este negarea dialectică. Caracterul progresiv al dezvoltării. Posibilitatea cunoașterii lumii. Lumea poate fi cunoscută. Prac­tica și rolul ei în cunoaștere. Rolul simțurilor și al gîndirii în cunoaș­tere. Obiectul materialismului istoric. Concepția materialistă a istoriei. Obiectul materialismului istoric. Rolul transformator al materialis­mului istoric. Formațiunea socială și epocile istorice. Natura și societatea. For­mațiunea socială. Epocile istorice. Epoca noastră, epoca trecerii de la capitalism la socialism. Rolul determinant al modului de producție în viața socială. Modul de producție. Corelația dintre for­țele de producție și relațiile de pro­ducție. Baza și suprastructura. Noțiunile de bază și suprastructură. Rapor­tul dialectic între bază și supra­structură. Poporul — făuritorul istoriei. Poporul și ro­ul său în istorie. Ro­lul personalității în istorie. Creș­terea rolului maselor populare în socialism. Casele sociale și lupta de clasă. Misiunea istorică a clasei munci­toare. Definiția claselor. Caracterul istoric al claselor. Lupta de clasă și rolul ei în dezvoltarea societății. Misiunea istorică a clasei munci­toare. Luptele sociale în țările ca­pitaliste în etapa actuală. Partidele politice. Dezvoltarea mișcării comuniste mondiale. Par­idul Comunist Român — forța politică conducătoare în Repu­blica Socialistă România. Parti­dele politice și rolul lor în viața socială. Partidul revoluționar al proletariatului. Dezvoltarea miș­cării comuniste mondiale. Parti­dul Comunist Român — partid marxist-leninist, conducătorul în­cercat al poporului în construirea socialismului. Creșterea rolului conducător al Partidului Comunist Român în etapa actuală de dez­­voltare a țării noastre. Revoluția socială. Revoluția so­cială și cauzele ei. Caracterul și forțele motrice ale revoluțiilor so­ciale. Teoria marxist-leninistă a revo­luției socialiste. Elaborarea și dez­voltarea de către clasicii marxism­­leninismului a teoriei revoluției so­cialiste. Trecerea de la capitalism la socialism în epoca contempo­rană. Revoluția populară din România. Cauzele obiective ale revoluției populare din țara noastră. Sarci­nile și forțele motrice ale revolu­ției populare. Victoria deplină și definitivă a socialismului în țara noastră. Transformările în structura de clasă a României. Clasa muncitoa­re, clasă conducătoare a societății noastre. Lichidarea claselor ex­ploatatoare din țara noastră. Schim­barea naturii sociale a clasei mun­citoare, țărănimii și intelectualită­ții. Clasa muncitoare — clasă con­ducătoare a societății noastre. O­­mogenizarea crescîndă a societății noastre în etapa actuală. Alianța clasei muncitoare cu ță­rănimea muncitoare. Ridicarea a­­lianței muncitorești-țărănești pe o treaptă mai înaltă în etapa actuală de dezvoltare a țării noastre. Nece­sitatea istorică a alianței munci­torești-țărănești. Ridicarea alianței muncitorești-țărănești pe o treap­tă superioară în etapa actuală de dezvoltare a țării noastre. Originea și esența statului. Cum a apărut și ce este statul. Tipuri de stat. Statul imperialist contem­poran. Statul socialist. Necesitatea, rolul și funcțiile statului socialist. Va­rietatea formelor statului socialist. Statul socialist român, stat uni­tar, independent și suveran, instru­mentul principal al construirii so­cialismului. Statul socialist, cuce­rire istorică a poporului nostru. Statul socialist, instrumentul prin­cipal al construcției socialismului în țara noastră. Creșterea rolului statului în etapa actuală. Democrația socialistă. Dezvolta­rea continuă a democrației socia­liste în țara noastră. Superiorita­tea democrației socialiste asupra democrației burgheze. Dezvoltarea democrației socialiste în România în etapa actuală. Pacea și războiul. Problemele păcii și războiului în condițiile e­­pocii contemporane. Cauzele și ca­racterul războaielor. Problemele păcii și războiului în condițiile contemporane. România, factor activ în lupta pentru pace și pro­gres social. Națiunea: înflorirea națiunii în condițiile socialismului. Ce este na­țiunea. Națiunea în capitalism. Na­­țiunea socialistă: înflorirea națiunii socialiste în țara noastră. Rezolvarea marxist-leninistă problemei naționale în țara noas­­­tră. Rezolvarea problemei națio­nale în România. Frăția dintre oa­menii muncii români și cei apar­­ținînd naționalităților conlocui­toare. Mișcarea de eliberare națională — parte integrantă a procesului revoluționar mondial. Prăbușirea sistemului colonial al imperialis­mului. Lupta popoarelor pentru consolidarea independenței națio­nale, pentru progres economic și social. Suveranitatea de stat în condi­țiile contemporane. Ce este suve­ranitatea de stat. Imperialismul și suveranitatea Suveranitatea de stat în condițiile socialismului. Su­veranitatea și dezvoltarea relații­lor internaționale. Patrie și patriotism. Ce este pa­tria și patriotismul. Patriotismul socialist, Internaționalismul socialist. In ce constă internaționalismul socia­list. Politica consecvent internațio­­nalistă a P.C.R. Conștiința socială și rolul ei în viața societății. Conștiința socială, reflectare­a existenței sociale. Ro­lul activ al ideilor în viața socie­tății. Formarea și dezvoltarea conști­inței socialiste în țara noastră. Transformările în fizionomia spiri­tuală a oamenilor muncii din țara noastră. Creșterea rolului conștiin­ței socialiste în etapa actuală de dezvoltare a României. Normele socialiste de conviețuire în societate. Relațiile socialiste de conviețuire în societate. Rolul cres­­cînd al colectivității, al opiniei pu­blice în educarea comunistă a oamenilor Revoluția culturală, parte inte­grantă a revoluției și construcției socialiste. Necesitatea și obiective­le revoluției culturale. Principalele trăsături ale culturii socialiste. Arta în socialism și rolul ei în formarea omului nou. Arta și le­gătura ei cu viața. Dezvoltarea ar­tei în socialism. Educarea estetică a maselor, parte componentă a pro­cesului de dezvoltare a conștiinței socialiste, știința și rolul ei în dezvoltarea societății. Revoluția tehnico-știin­țifică contemporană. Dezvoltarea științei în țara noastră și întărirea legăturii ei cu practica construc­ției socialiste. Concepția științifică despre lume și viață a omului nou. Opoziția din­tre știință și religie. Lărgirea ori­zontului cultural-științific al oa­menilor muncii din țara noastră. Socialismul și comunismul. Cele două faze ale societății comuniste. Programul stabilit de Congresul al IX-lea al PER­, program de dez­­voltare continuă rapidă și multi­laterală a României socialiste. Continuarea programei la „Ele­mente de filozofie și socialism ști­­ințif­c" precum și programele ce­­lorlalte d'scipline pentru concur­sul r’o a­’riv'ore în învăț ămîntul s"ne­:or p­atru anul universitar 1P6’"M va- fi p"b'date în nume­rele vi­nare ale ..Gazetei învăță­­mîntului“. ★ *) Trimiterea se referă la progra­mele și manualele liceului cu du­rata de 11 ani, valabile pentru anul școlar 1966/1967. « 4 I CONCURS pentru elaborarea de manuale necesare liceelor agricole, școlilor profesionale și școlilor tehnice de maiștri mecanici agricoli Consiliul Superior al Agricultu­rii, împreună cu Ministerul învă­­țămîntului, organizează un nou con­curs de manuale necesare liceelor agricole, școlilor profesionale școlilor tehnice de maiștri meca­și­nici agricoli, eșalonat în trei etape, în perioada anilor 1968—1970. Instrucțiunile cu privire la orga­nizarea și desfășurarea acestui concurs, lista titlurilor de manuale scoase la concurs în fiecare etapă, programele școlare pe baza cărora se elaborează manualele, indicații privind metodologia elaborării ma­nualelor și regulamentul de desfă­șurare a concursului, au fost difuza­te la toate unitățile școlare din re­țeaua Consiliului Superior al Agri­culturii, la institutele agronomice, la Institutul central de cercetări a­­gricole și unităților subordonate a­­cestuia, la Departamentele Consi­liului Superior al Agriculturii, la toate direcțiile din Consiliul Supe­rior al Agriculturii, la direcțiile a­­gricole județene și la întreprinde­rile I.A.S. La concurs pot participa cadre didactice din învățămîntul agricol de toate gradele, oameni de știință și specialiști din producție și din institutele de cercetare care acti­vează în domeniul specialității pen­tru care se elaborează manualul. Termenele de înscriere la concurs și de depunere a manuscriselor sunt următoarele : — Etapa I — termen de înscriere 1.IV.1968 ; termen de depunere a manuscrisului 30.IX.1968 — Etapa II — termen de înscrie­re 1.V.1968 ; termen de depunere a manuscrisului 1.V.1969­ — Etapa III — termen de în­scriere 1.IX.1968 ; termen de depu­nere a manuscrisului MII.1970. înscrierile se fac pe bază de ce­rere scrisă și semnată sub un pseu­donim ales de concurent, care se trimite prin poștă, pe adresa: Con­siliul Superior al Agriculturii — Direcția generală a învățămîntului și propagandei agricole, b-dul Re­publicii nr. 24, sectorul 4. Ce­rerile se pot depune și per­sonal, la registratura generală a Consiliului Superior al Agriculturii, în cerere concurenții vor speci­fica ■ titlul manualului pentru care concurează, anul de studii și profi­lul școlii pentru care se elaborează manualul.­­ Pe aceeași adresă vor trimite și­ lucrările elaborate în cîte 5 exem­plare dactilografiate, cu mențiunea­­ „Pentru concursul de manuale“. Fiecare pagină dactilografiată va cuprinde 31 rînduri, cu 65 semne fiecare rînd, adică aproximativ 2 000 de semne pe pagină. Pe prima pagină a fiecărui exemplar din lu­crare, în colțul din dreapta, se va scrie pseudonimul ales de concu­rent. O dată cu lucrarea depusă pen­tru concurs se va preda de către concurent un plic separat, închis și sigilat, pe care se va scrie „Pen­tru concursul de manuale“ și pseu­donimul pe care l-a ales în plic se vor trece pe o notă: pseudon­i­­mul, numele, prenumele, adresa concurentului și instituția unde lu­crează. In cazul cînd trimiterea lucrării se face prin poștă, expeditorul va trece pe colet sau pe buletinul «­e expediție, în locul numelui său, pseudonimul ales cu indicația „post restant“; în acest caz, data de ex­pediție a coletului (ștampila poștei) va fi considerată ca termen de de­punere a lucrărilor. Lucrările nepredate în termen nu se vor lua în considerare. Pentru manualele reușite la con­curs se vor acorda următoarele premii și mențiuni . Un premiu I în valoare de 10 000 — 12 000 lei Un premiu T­ în valoare de 8 000 — 10 000 lei Două mențiuni în valoare de 6 000 — 8 000 lei Cele mai bune lucrări vor putea fi reținute pentru a fi tipărite și difuzate ca manual. Concurenților ale căror lucrări nu vor fi premiate li se vor resti­tui cheltuielile ocazionate cu dac­tilografierea și contravaloarea hîr­­tiei consumate, conform tarifelor și prețurilor în vigoare. Concursul începe la data publi­cării prezentului anunț. Dăm mai jos lista manualelor scoase la concurs în prima etapă. Pentru etapele următoare, listele pot fi consultate la instituțiile și unitățile cărora li s-au difuzat in­strucțiunile. Lista cuprinzînd titlurile manualelor de speci­alve ce vor fi scoase la concurs ETAPA I Termen pentru înscrierea concurenților: 1.IV.1968. Termen pentru predarea manuscriselor: 30.IX.1968. crt- studii grafiate se scrie 0 1 2 3 4 TITLURI COMUNE MAI MULTOR PROFILE 1. Botanica I 240 Agronomie Horticultură Cult. irigate Prot, plantelor 2. Mecanizarea lucrărilor II 170 Agronomie Horticultura Cult irigate Prot plantelor 3. Mecanizarea lucărilor III 210 Agronomie Horti­cul­tură Prot, plantelor 4. Reproducție, însăm. artifi- Veterinară clale și patologia obstetri- rrT­cală 1 260 Zootehnie TITLURI PENTRU UN SINGUR PROFIL 5. Fitotehnia HAU 260 Agronomie 6. Fitotehnia IV-V 220 Agronomie 7. Zootehnie I 210 Agronomie 8. Zootehnie II 150 Agronomie 9. Valorif­ produselor agricole V 120 Agronomie 10 Valorificarea prod horticole V 120 Horticultură 11. Pomicultura II 220 Horticultură, spec. — legumicultură — viticultură — floricultură 12. Legumicultura III 150 Horticultură, pec. — legumicultura 13 Legumicultura IV-V 210 Horticultură, spec. — legumicultură 14 Floricultură III 140 Horticultură, spec. — floricultură 15. Floricultură IV-V 210 Horticultură, spec. , — floricultură 16. Pomicultura H-III 210 Horticultura, spec. — pomicultură 17. Pomicultura IV-V 210 Horticultură, spec. — pomicultură 18 Entomologia IV-V 160 Prot. plantelor 19. Produse fitofarmaceutice IV-V 160 Prot plantelor 20. Carantină, prognoză și avertizare IV-V 210 Prot­ plantelor 21 Tehnica combaterii bolilor și dăunătorilor IV-V 210 Prot plantelor 22. Exploatarea și întreținerea lucrărilor de îmb­ fund­are IV-V 220 funciare 23. Topografia IV V 160 Cad și org­ierit. 24. Repararea tract, și maș IV-V 190 Mec. agricolă agricole 25 Boli interne și parazitare HI 190 Veterinară 26 Boli interne și parazitare IV 220 Veterinară 27. Boli infecțioase IV-V 230 Veterinară 28. Controlul produselor de orig. animală V 120 Veterinară 29. Creșterea porcilor III 210 Zootehnie 30 Creșterea păsărilor IV 230 Zootehnie 31. Creșterea albinelor, pes­­or iepurilor de casă anima­lelor pentru blană și vier­­­mi­lor de mătase­­ II 170 Zooteh­nie 32. Creșterea ovinelor IV 250 Zootehnie 33 Creșterea bovinelor IV V 260 Zootehnie 34 Merceologie III IV 260 -ent. și mere agr. Anul Nr. pag Specialitatea ^ Titlul manualului de dactilo- pentru care REDACȚIA ST ADMINISTRATÎA • București Piața Scînteii nr 1 Telefon 17.R0.20 Abonamentele se fac în oficiile poștale, factorii poștali si la difuzorii din unitățile de învâțămînt Tiparul • Combinatul Polis-afic Casa Scinteil M »38

Next