Gazeta literară, iulie-decembrie 1955 (Anul 2, nr. 27-52)

1955-12-29 / nr. 52

1’"~ —■ ' L ■­­ PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ? Anul II, nr. 52 (94) - Joi 29 decembrie 1958 ORGAN SAPTAMINAL AL UNIUNII SCRIITORILOR DIN R.P.R 6 pagini 50 ban? Prezidiul Congresului, după citirea Raportului de activitate al C.C. al P.M.R., prezentat de tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej. In rîn­dul intîi, de la stingă la dreapta tovarășii: Iosif Chişinevschi, Mátyás Rákosi, Ciu De, Interpretul său, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Co­nstantin Pîrvulescu, Chivu Stoica, A. I. Kiricenko, Dolores Ibarrum­, Gheorghe Apostol; în rîndurile al doilea şi al treilea, de la stingă la dreapta, tovarăşii: Ştefan Voîtec, Alexandru Drăghici, Ene Ţurcanu, Ludovic Csupor, Petre Borilă, Florian Dănălache, Emil Bodnăraş, Leontin Sălăjan, Ianoş Fazekaş, Alexandru Moghioroş, Miron Constantinescu, Nicolae Ceauşescu, Dumitru Coliu, Constanţa Crăciun, Teodor Iordăchescu. In fund, stri­gă, conducători ai delegaţiilor partidelor comuniste şi muncitoreşti frăţeşti invitate la lucrările Congresului; în fund, dreapta, membri ai secretariatului și comisiilor Congresului. Succese însemnate au fost repurtate în dome­niul literaturii şi artei. Deosebit de îmbucurător este faptul că în literatura şi arta noastră îşi dau mina scriitori şi oameni de artă din diferite generaţii. Tot ce are mai talentat literatura şi arta romînească participă astăzi la opera de dezvoltare a culturii puse in slujba poporului­ Furia pe care acest fenomen o stîr-Ineşte oficinelor propagandei imperialiste este, în felul ei, o recunoaştere a succeselor dobîndite de partid în opera de dezvoltare a culturii în R.P.R. Scriitorii şi artiştii noştri continuă tradiţiile litera­turii şi artei înaintate a trecutului, tradiţiile clasicilor literaturii şi artei noastre. Ei se străduiesc în marea lor majoritate, să reflecte în operele lor realitatea noas­tră şi să contribuie activ la opera de educare a oame­nilor muncii în spiritul socialismului. Ei urmează în­demnul şi pilda lui Mihail Sadoveanu, care a scris cu atâta dreptate: „Literatura nu poate fi izolată de inte­resul permanent al obştei muncitoare. Ţara nouă n-are ce face cu literaţi­a care nu fac politică“ şi cu cei care pretind că dormitează în turn de fildeş. Ţara nouă are nevoie de scriitori militanţi în vederea progresului ei necontenit“. Oamenii de litere şi de artă au izbutit să creeze în ultimii ani opere care şi-au cîştigat pe merit dragostea poporului. Dar succesele obţinute nu trebuie să ducă la crearea unei atmosfere festive, de automulţumire. Multe dintre temele mari şi dintre aspectele fundamen­tale ale luptei eroice a poporului muncitor pentru con­struirea socialismului, ca şi din istoria ultimelor de­cenii, nu şi-au găsit oglindirea în literatură şi artă de­cât în slabă măsură. Unele opere suferă de tendinţa de a simplifica realitatea, de a o prezenta în chip schema­tic, ceea ce se manifestă în­deosebi în prezentarea slabă din punct de vedere artistic a superiorităţii noului, a procesului de înfrîngere şi de lichidare a ceea ce este vechi. Lipsite de viaţă sunt în unele opere literare figu­rile făuritorilor noii societăţi. Realismul socialist exclude deopotrivă tendinţa de a prezenta viaţa în culori trandafirii, de a ignora conflic­tele ei, ca şi tendinţa de pescuire bolnăvicioasă a tot ce este putred, morbid, de prezentare în culori întune­cate a realităţii noastre şi a eroilor vieţii noi. Poporul cere scriitorilor şi artiştilor opere care să înfăţişeze esenţa fenomenelor social-istorice descrise, să prezinte realitatea noastră nouă in continuă dezvoltare, să redea toată bogăţia ei inepuizabilă toată multilateralitatea ei şi, înainte de toate, să înfăţişeze uriaşa muncă crea­toare, prin care poporul construieşte noua orinduire şi se transformă el însuşi. In condiţiile regimului democrat-popular, operele de literatură şi artă sunt cunoscute şi preţuite de milioane de oameni. Acest public nou, setos de frumos, cere crea­torilor ca operele lor să fie făurite la un înalt nivel de măiestrie, aşa cum merită temele măreţe cărora Ie sunt consacrate. Artei veritabile îi este străin tot ca este searbăd, cenuşiu, simplist, ţi este străină trivialitatea şi naturalismul-Duşman al oricărei nivelări sau egalizări mecanice în materie de creaţie, realismul socialist oferă creato­rului cele mai largi posibilităţi de manifestare a perso­nalităţii sale artistice, dind friu liber unei mari varie­tăţi de stiluri şi gusturi artistice. Pentru ca literatura şi arta noastră să Înflorească şi să se dezvolte, trebuie Înlăturat din cale tot ce o îm­piedică in mersul ei Înainte. Organizaţiile noastre de partid au sarcina de a combate cu hotărire tămlierea reciprocă, spiritul de grup, tendinţa de a prefera o at­mosferă stătută unei discuţii curajoase, adine principiale, pătrunsă de spirit de partid. Trebuie dusă o luptă neîncetată împotriva Influenţelor ideologice străine în domeniul creaţiei artistice, împo­triva feluritelor resturi ale influenţelor literaturii şi ar­tei burgheze din occident, de genul formalismului şi su­biectivismului. „ Sîntem convinşi că scriitorii şi artiştii noştri vor dă­rui poporului opere demne prin conţinutul lor de idei şi prin forţa lor artistică, de epoca furtunoasă a transfor­mărilor revoluţionare pe care le trăieşte patria noastră. (Din Raportul de activitate al C.C. al P.M.R. la Congresul al II-lea al partidului, prezentat de tovarășul GH. GHEORGHIU-DEJ, prim-secretar al C.C. al P.M.R.). INIMI LA CONGRES Tot mă gîndeam cu ce să vă aseamăn, In ce să caut chipul viu şi geamăn Al ridicării roşului mandat De toţi de-odatâ-n sală la votat Cu tine-ncepe noul cincinal, Aşa te va cunoaşte viitorul, — Tu navă grea, cu proră de coral Pe care-o-aşteaptă lingă ţărm poporul. An plin de noi speranţe, harnic an, Eu te-am zărit cum te-ndreptai spre azi, In timp ce mă uitam ca prin ochean Prin marele tunel de la Bicaz I Adu cu fraţii tăi cei cinci, victorii In socialism, în lupta pentru pace, Un cîmp de maci, grădină de garoafe ? Drapele-n mers a nouii noastre slave? Dar astea-s poezie prea bătrînă — Căci voi aveaţi chiar inimile voastre-n mină ! Ca să vedem cum falnici muncitorii Din coaja-ţi fericire vor desface. Adu tractoare, pilcuri peste şes, Iar pentru rîuri steşnice baraje, Un trai mai luminos, un trai ales In colective şi în abataje. Şi bucurie mare tuturor Adu-ne tu şi fii-ne o treaptă Ce luminată de Partid, aşteaptă Ca s-o urcăm, muncind biruitor. I Mihai Beniuc ANULUI 1956 In acest număr semnează:» Rafael Alberti, Acad. Tudor Arghezi, Maria Banuş, Aurel Baranga, Ury Benador, Acad. Mihai Beniuc, Radu Boureanu, Savin Bratu, JMarcel Breslaşu, Eusebiu Camilar, Ion Calugaru, Ov. S. Crohmalniceanu, S. Damian, Eugen Frunză, Mihai Gafiţa, Paul Georgescu, Alexandru Kiriţescu, Kiss Jane, Erik Majtenyi, Rusalin Mureşanu, Ana Novak, Veronica Porumbacu, Ion Marin Sado­veanu, Alfred M. Sperber, Acad. Zaharia Stancu, Acad. Tudor Vianu, Romulus Vulpescu. Conducerea înţeleaptă a Partidului D­eschiderea Congresului Par­tidului, eveniment de o în­semnătate deosebită în viaţa ţării noastre, a fost întimpi­­nată prin munca Însufleţită, plină de elan a poporului muncitor. Oamenii muncii din Republica Populară Ro­­mînă privesc cu nemărginită încredere spre Partidul clasei muncitoare, care-i conduce ferm in lupta pentru pace şi socialism. Raportul de activitate al C.C. al P.M.R. expus la Congres de tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej, primul secretar al C.C. al P.M.R. Înfăţişează tabloul marilor cuceriri obţinute în anii regimului de democraţie popu­lară prin activitatea harnică şi devo­tată a Întregului popor, sub conduce­rea Partidului. Raportul de activitate al C.C. al P.M.R. reflectă transformă­rile uriaşe care au avut loc în iera noastră după doborirea regimului burghezo-moşieresc şi aprobă cu en­tuziasm sarcinile de viitor şi căile de dezvoltare pe care Partidul le arată Întregului popor. Principala realizare a luptei poporului condus de partid, a fost instaurarea şi consolidarea noii puteri populare. Regimul democraţiei populare este opera poporului, adevă­ratul făuritor al istoriei, întărirea sta­tul democrat-popular şi a bazei sale de neclintit — alianţa clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare, sub conducerea clasei muncitoare — constituie datoria esenţială pe care Partidul o indică În­tregului popor. Alianţa muncitorească­­ţărănească este chezăşia rezolvării cu succes a sarcinilor reconstrucţiei so­cialiste a agriculturii şi a creării unei economii socialiste unitare la oraşe şi sate. Preluarea puterii politice de către clasa muncitoare a constituit premi­­za făuririi unei baze economice co­respunzătoare, a unei economii socia­liste. Raportul de activitate al C.C. al P.M.R. constată că In această pe­rioadă poporul nostru a obţinut suc­cese decisive In construirea bazei eco­nomice a socialismului. Aceste suc­cese sunt rodul muncii pline de avint a clasei muncitoare, a ţărănimii mun­citoare şi a intelectualităţii sub con­ducerea Partidului Muncitoresc Ro­mân. Sectorul socialist reprezintă as­tăzi în industria noastră aproape 100°/o, in transporturi peste 90*/», în siste­mul bancaro-financiar şi de asigurări 100V«. In comerţul exterior 100°/», în comerţul intern peste 80*/*, iar în a­­gricultură el se dezvoltă necontenit. Prefacerile In structura economică a ţării au avut drept consecinţă pre­faceri corespunzătoare în structura societăţii, In raportul de forţe dintre clase, în natura claselor sociale. Ra­portul de activitate al C.C. al P.M.R. arată cu clarviziune noile trăsături ale claselor sociale în țara noastră, subliniind însă că, atlta timp cit cla­sele exploatatoare n-au fost complet lichidate, lupta de clasă este lege­a dezvoltării societății noastre. Realiză­rile noastre nu slăbesc, ci întărită re­zistenţa duşmanului, forţele vrăjma­şe din interiorul ţării continuă să tînjească după vechile privilegii şi cu ajutorul imperialismului agresiv sabo­tează şi subminează munca paşnică a poporului nostru. Raportul de activitate observă că, in aceste condiţii, comuniştilor trebuie să le fie străină orice atenuare sau minimalizare a contradicţiilor de clasă existente şi că organizaţiile de par­tid trebuie să întărească intransigenţa revoluţionară a oamenilor muncii pen­tru demascarea şi zădărnicirea ori­căror uneltiri ale duşmanului de clasă. In munca eroică de construcţie a socialismului, învingînd greutăţi enor­me, cîştigind experienţă şi calificare In toiul construcţiei şi apărind de duşmani cuceririle obţinute cu atîta abnegaţie, — poporul muncitor a în­deplinit înainte de termen obiectivele primului plan cincinal şi obiectivele principale din această perioadă ale planului de electrificare. Raportul de activitate înregistrează datele prin­cipale ale succeselor obţinute în do­meniul construcţiei socialiste. Astfel, producţia industrială a depăşit de 2,9 ori nivelul anului 1938 şi de 3,4 ori nivelul anului 1948. In aceşti ani s-au construit şi dezvoltat numeroase în­treprinderi industriale, s-au creat noi ramuri ale industriei, iar din valoarea totală de peste 25 miliarde lei a u­­tilajelor cu care a fost înzestrată eco­nomia naţională în aceşti ani, in­dustria romînească, constructoare de maşini, a asigurat peste 60°/». Rapor­tul de activitate al C.C. al P.M.R. a­­rată detailat creşterea considerabilă a producţiei în diferitele sectoare ale industriei, insistînd în mod deosebit asupra industriei electrotehnice, crea­tă şi dezvoltată de regimul democrat popular. Numai datorită aplicării con­secvente a politicii partidului privind dezvoltarea cu precădere a industriei grele, au putut fi dobândite cuceriri însemnate în ridicarea producţiei bu­nurilor de consum. Tot astfel, bizuin­­du-se pe dezvoltarea bazei tehnico­­materiale a agriculturii şi a secto­rului socialist, Partidul a îndrumat lupta ţărănimii muncitoare spre tran­sformarea socialistă a agriculturii. Producţia agricolă a întrecut în an­samblu nivelul anului 1938, socotit cel mai bun an agricol din vechea Românie. In raportul de activitate al C.C. al P.M.R. se face o analiză comu­nistă nu numai a realizărilor obţinute, dar şi a lipsurilor existente. Dezvălui­rea neajunsurilor în activitatea de construire a socialismului rămîne un factor esenţial în mobilizarea celor ce muncesc în vederea realizării unor succese tot mai mari în lupta pentru înflorirea economiei şi culturii. Este necesară o concentrare a eforturilor întregului popor, pentru înlăturarea deficienţelor existente, pentru o atitu­dine gospodărească patriotică faţă de bunurile poporului muncitor. In raport se arată că reducerea preţului de cost trebuie considerată ca o problemă principală a Întregii orga­nizări a producţiei, devenind o pre­ocupare continuă a ministerelor, a direcţiilor generale, a conducerii în­treprinderilor, a organelor şi organi­zaţiilor de partid, a comitetelor sin­dicale, a fiecărui om al muncii şi, în primul rînd, a fiecărui comunist. Lup­ta pentru creşterea productivităţii muncii, reducerea preţului de cost, îmbunătăţirea calităţii produselor, — deci ridicarea nivelului tehnic şi or­ganizatoric al întreprinderilor — este singura cale care poate să ducă la creşterea permanentă a rentabilităţii socialiste a întreprinderilor. Realizările construcţiei socialiste au determinat sporirea venitului naţional cu peste 2,5 ori faţă de anul 1948. Ni­velul de trai al oamenilor muncii a crescut simţitor In cadrul primului plan cincinal. Anual se dau In fo­losinţa oamenilor muncii numeroase locuinţe, statul investind mari fonduri băneşti pentru învăţămînt, odihnă, îngrijrea sănătăţii celor ce muncesc. Unitatea poporului muncitor, capaci­tatea creatoare dovedită în activitatea de construcţie, ridicarea bunei stări, sunt urmarea conducerii înţelepte a Partidului Muncitoresc Român. Paportul de activitate al C.C. al P.M.R. a prezentat Înaintea oamenilor muncii din ţara noastră sarcinile În­semnate, prevăzute în cadrul celui de al doilea plan cincinal de dezvoltare a economiei naţionale, înfăţişind per­spectivele consolidării noii orinduiri şi asigurării satisfacerii necesităţilor me­reu crescînde ale poporului muncitor. Menirea fundamentală a celui de al doilea plan cincinal rezidă In crearea economiei socialiste unitare pe baza creşterii continue a industriei socia­liste şi a realizării transformării socia­liste a agriculturii, astfel incit sec­torul socialist din agricultură să fie preponderent ca suprafaţă şi ca pr°­­ducţie-marfă In anul 1960. Produc­ţia globală industrială va spori cu 60—65V», din care producţia mijloace­lor de producţie cu 70—75V«, iar a bunurilor de consum cu 50—55*­». Se arată, de asemenea, in raportul de ac­tivitate că, In cursul celui de al doi­lea plan cincinal productivitatea mun­cii trebuie să crească In industrie cu cel puţin 45—50*/», pentru a obţine o creştere calitativă a industriei so­cialiste. Preţul de cost In industria republicană va trebui să fie la sfir­­şitul celui de al doilea plan cincinal, cu cel puţin 15—20*/» mai mic deţii in 1955, iar în construcţii cu cel pu­ţin 20 mei. In felul acesta, in anul 1960 se vor putea realiza economii de or­dinul a 25 miliarde lei în industrie şi aproape 7 miliarde lei în construc­ţie. Pentru obţinerea acestor succese se prevede perfecţionarea considera­bilă a procesului tehnic, introducerea sistematică şi perseverentă a tehnicii celei mai moderne şi a tehnologiei înaintate, ridicarea calificării cadrelor noastre. Poziţiile puternice, cucerite la sate de regimul democrat-popular deschid posibilitatea înaintării într-un ritm mai accelerat pe calea transformării socia­liste a agriculturii, înlăturarea dispror­porţiei dintre slaba productivitate a micii producţii de mărfuri, ritmul lent al dezvoltării sectorului socialist in agricultură pe de o parte şi creş­terea industriei socialiste pe de altă parte, constituie o necesitate obiecti­vă a dezvoltării economiei naţionale. Trecerea de la mica producţie fărâ­miţată la marea gospodărie agricolă socialistă este unicul drum pentru soluţionarea deplină a problemei ce­­realelor-marfă şi pentru aproviziona­rea îmbelşugată a populaţiei cu pro­duse agricole, pentru creşterea perma­­mentă a nivelului de trai al poporului muncitor, pentru asigurarea industriei cu materii prime. Raportul de activi­tate indică obiectivul măreţ în dome­niul ridicării agriculturii: atin­gerea în anul 1960 a unei producţii de cel puţin 15 milioane tone cereale, din care grîu şi secară cel puţin 5,5 milioane tone, iar porumb 8—9 mi­lioane tone. Ţelul principal In agri­cultură, In cursul celui de al doilea plan cincinal, rămîne ridicarea consi­derabilă a producţiei agricole-marfă, mai ales a aceleia provenite din sec­torul socialist al agriculturii. In anul 1960 cantitatea de produse agricole­­marfă, provenite din sectorul socia­list al agriculturii va trebui să fie de 60—70«/s din Întreaga producţie­­marfă agricolă. Raportul de activitate arată că, pen­tru dezvoltarea economiei naţionale şi ridicarea nivelului de viaţă al po­porului muncitor, esenţială este nu numai creşterea producţiei agricole la hectar, ci şi creşterea productivităţii muncii agricole în general. Ca o sar­cină principală este inclusă intensi­ficarea muncii politice şi organiza- Gazeta literară (Continuare in pag. 2-a) Salutul Uniunii Scriitorilor din R. P. R. către cel de al I-ea Congres al P. M. R. Miercuri 21 decembrie, la Casa Scrii­torilor „Mihail S­adoveanu“, a avut loc o adunare festivă închinată celui de-al 2-lea Congres al Partidului Muncitor rose Romín. Adunarea a fost deschisă de Mihai Beniuc, prim secretar al Uniunii Scrii­torilor din R.P.R., după care Dumitru Corbea a vorbit despre succesele do­­bîndite de regimul nostru democrat popular sub conducerea înțeleaptă a Partidului Muncitoresc Român. Eugen Jebeleanu a dat apoi cetiră telegramei de salut a scriitorilor cătra cel de-al 2-lea Congres, In care aș spune! Scriitorii din Republica Populară Romină trimit celui de-al 2-lea Congres al Partidului Muncitoresc Român un salut din inimă. In anii ce s-au scurs de la eliberare, ani in care cei mai buni scriitori ai noştri, virstnici şi tineri, au simţit necontenit ajutorul şi îndrumarea partidului, noi am pus in slujba poporului scrisul nostru, ca să con­tribuim la munca lui uriaşă pentru doborirea rămăşiţelor burgheze şi moşiereşti, pentru unitatea intregul­­ui popor muncitor in construirea socialismului şi in lupta pentru menţinerea şî consolidarea păcii în lume. In aceşti ani literatura din ţara noastră s-a inoit, ceea ce este pre­ţios in trecut a fost redat maselor populare de cititori, iar literatura de azi s-a îndreptat pe drumul realismului socialist. Spiritul de partid a devenit hotăritor pentru conştiinţa şi activitatea, scriitorilor. Dragostea pentru realizările oame­nilor muncii, patriotismul socialist şi internaţionalismul proletar con­stituie forţa activă in atitudinea noastră obştească şi in munca noa­stră creatoare. Dorinţa şi strădania noastră este să întruchipăm artistic un cuvint pentru oamenii muncii gindurile şi vrerea partidului, aşa cum ele se înfăptuiesc de către po­por prin munca lui rodnică în a­­ceastă vreme, a luptei măreţe pen­tru nimicirea exploatării omului de către om. La cel de-al 2-lea Congres al partidului nostru s-au adunat cei mai buni fii ai poporului, ca să pună in cumpănă dreaptă tot ceea ce s-a realizat şi tot ceea ce mai trebuie să se realizeze in patria noastră pentru fericirea celor ce muncesc. Aşteptăm de la ei cu sete îndreptarul viitoarelor victorii ale poporului nostru. Cu sufletul alături de cei ce lu­crează la Congres, ne angajăm să ducem prin scrisul nostru mai de­parte cuvintul partidului în mi­ra­cul poporului. Ne angajăm să fim oșteni în prima linie a constructori­lor socialismului. Combătând ceea ce este dușmănos ceea ce este po­trivnic ideologiei marxist-leniniste, ne angajăm să promovăm tot ceea ce este menit să înalțe poporul nostru in lupta sa istorică. Trăiască cel de-al 2-lea Congres al Partidului Muncitoresc Romín I Trăiască Partidul Muncitoresc Romin I Trăiască Republica Populară Ro­­mînăl In numele Conducerii Uniunii Scriitorilor din R­PR. MIHAIL SADOVEANU

Next