Gazeta de Transilvania, 1848 (Anul 11, nr. 3-67)
1848-06-21 / nr. 50
... -3 CALETA DE AMMISAN. sprvEANALTA FVOIE. ap în il. . - 7 Măinineni, Zl. LRepie Pl. mociruși AustriACĂ. TRANSILVANIA. Pulatinul începu a devemi și la comitatele patriei noastre cărmuitori primari - locul celor scoși, la Alva de jos v. Stef. Chemepi; Alva de sus Ioan Horvat; Cetatea de baltă b. Ioan Banfi; Făgăraș c. Gavr. Beglen bătrănul; Solnocul din lăuntre Lupul Vear; Henedoara c. Gothard Con; Dărăca c. Fr. Velii. Tot bărbați de ai oposiției anul tr. Alba Iulia”). Această cetate se întărește din tote părțile; se încarcă cu teuturi, iar locuitorii din trâînsa sănt îndar prevedea neîntrerupt pe căte 15 zile cu proviant. Tunarii din prejenă cu 56 granițari romăni varsă globuri de plumb și fac necurmat la patroane, adică cetatea se pune preste tot în stare de apărare. Tot de aici în 19. Iunie porniră cătră Avrul 115 soldați de la regimentul Șiveovic și 70 granițari săcui. Într'aceea noi dela Abrud p'avem aici o știre afară de una forte întărziată din 31. Maie p., carea ne spune despre încăierătura a două perechi de romăni, la care prilej gardiștii maghiarii se purtară forte urât și dușmănește cu romănii. Din cămpie încă luarăm știre că pe la unele sate s'ar fi mai întămplat apucături de pămănt, după care îndată e și ostășime asupra lor. În patria noastră pe căt săntem informați pănă acuma, nicăirinu colcăie așea tare ca între săcui. Să se încheie pacea în Italia; îndată se va concentra la granițele noastre corp de observație, grija din partea rușilor va îndrepta furia tuturor în afară. Dar Despre alegerile deputaților după toate că te aflarăm pănă acum se pare că romănii în cele mai multe locuri, unde pute forma și majoritate, vor fi păcăliți. Însă nu e nici o mirare, cu cheia contribuției (8 f.) se putură face înșelăciuni cum se și făcură; adaogă că deregătorii parte mare se feriră de publicitate; asemenea mulți romăni se feriră de alegere. În ținutul Sibiiului romănii se mai ceartă și între sine. Toate acestea să nu se supere întru nimic. Acesta era anul probei și al cercărilor; romănii vor trăi căt Carpații, ei pot mai avea prilej ași îndrepta smintelele. Numai să nu pe iuțim. Fraților romăni transilvani! Să ne înțelegem în privința uniunii. Puntul 11 al petițiunii noastre cuprinde lămurit, că pot nu prem a vorbi despre uniune pănă nu pom fi națiune constitutivă independentă, iar de s'ar înveie de noi fără noi, protestăm. loijii taină (NO) Însă poi ce făcurăm? Melt mai painte de a vede resoluțiunea împăratului, cățiva din noi la Nr. 22 al foiei se declarară deadreptul în contra uniunii. Se sculară alții la Nr. 23 și se dechiarară deadreptul pentru uniune. Ce urmă de aci? Împărecere și desbinare la noi ca și la Iași. Acuma zac ne pulpitul Redacției alte 4 certe, doă contra, doă pentru uniune, însă tote anonime, subscrise numai în numele mai multora. Mai adaogă și prochiemăciunea Dnului Bot. Murgu tipărită în Buda, provocătoare la uniune peste așteptarea tuturor contra-unioniștilor; alta a Dlui I. Dragoș făcătoare în pulpitul nostru. Mai socotiți la acestea a doa petițiune substernută Mai. Sare din nou de cătră depoutații noștrii trimiși la Viena, în urmarea eșitei resoluții, cu carea, fiindcă pu pi se garantisa naționalitatea, nici decum nu pute fi îndestulați, inoperă rog fraților, învățați pe redacție care este datorința ei în aceste împregiurări, se publice dispute, tote anonime, săpreocupe cursul causei, să tulbure, să desbine? Facă cine va vrea, poi nu, tiparul eliver, tipografii destule, nerăbdătorii tipăriască la pamflete și broșure ca sașii. Noi tot ce vom primi în această materie așea importantă și fatală, va trebui să fie subevris; vom aștepta însă și a doa resoluțiune. Întru aceea luați sama, că protestul rămăne bun protest, și cei carii au subscris la provocarea comisiunii din Sibiiu pentru sau contra uniunii, nu lau slăbit întru nimic. Fraților, vă rog pe tot ce aveți sfănt și pe numele națiunii, să nu ne iuțim în politică, să nu alunecăm la personalități, să ne purtăm cu tărie, însă cu sănge rece, să nu ne amăgim nici de iuțeala ungurilor, căci aceea și lor le strică și pănă acum nespus de mult. Toți carii se iuțesc, dau semn că n'ar ave ca ușă dreaptă. Apoi, priviți acum și spre Dunăre în jos. Brașov. Astăzi în 1 Iulie a. se face și la noi alegerea deputaților pe temeiul representației poporului; însă romănimea nu alege, atăt pentru că așteaptă resoluția a doa, căt și pentru că se simte nedreptățită prin clasificarea după venit și dajde a alegătorilor. Ne face nimic, un an nu e " Bălgradul din Transilvania, Beligrad, cetatea albă. Noi de astăzi încolo nu o vom mai numi pe slovenește.