Gazeta de Transilvania, 1848 (Anul 11, nr. 3-67)
1848-07-26 / nr. 61
254 ... Te rog dară, Domnule, misul eselenții sale, acești sfinția sa, cănd curtea lui se și împiu de ajunseră guvernului la prea o părintelui mitropopopol, alta mai a toată Noi știm că intra, tot romănul vă venirea Bălcescu, că să spue prea ocanici lor trimisă pe doi membriibertății, Guvernul și de D. Eliade cu aiacia ne trimite însuși de astăzi un număr îndestul de givardieni de carantină, ști a agrada (priimi voice) încredințarea considerației mele.” Săleiman Pașca. Traducție fedelă Anul 1848, Iulie 18. Gubernul publică acestea: „Dreptate Frăție. În numele poporului romăn. Gevernul provisorie. Fraților Romăni credința voastră către În. Poartă, și încercările ce făcurăm, zile împărătești sunt a de inviolabilitatea roagă să nu uitați bă gata a muri pentru acest pămănt pe care și pentru care suferirăți optsprezece secoli, și de aceea vă facem cunoscut că Ecselenția Sa Suleiman Pașa ne zice că trupele intră „nu cu cuget vrăjmășesă, cu unicul scop de a protege anticele drepturi stituții al țărei. Guvernul însă, după datoriei, stră spre 20. are aceștia noaptea pe și nude o parte arătă Ecselenției Sale Suleiman Pașa mărinirea ce avemu de a vedea atins dreptul Înalta Portă are pentru voi simțiminte părintești. Romăni fiți liniștiți și pacinici. Fiți siguri că pe căt veți fi aniți și veți cere drepturile voastre cu acea putere liniștită cu care lu ați dobăndit, nimini nu se va putea atinge de dânsele. Membrii guvernului provizoriu: Neofit, mitropolit al Ungrovlahiei, Bălcescu. N. Mincu. C. A. Rosetti. Nr. 329. 1848 Iulie 19. București 20. Iulie. În capitala po asosi aici Ghenghir Efendi secretarul lui Suleiman pașa însoțit de alți doi turci ca trimiși din partea eseleații sale - care se află încă dincolo de Dunăre - cu o scrisoare adresată către boieri, poftind tot deodată se porintele mitropolitul ca să-i vorbiască în parte. Dimineața îndată ce înțelesă guvernul care alerga din toate ulițele, lenții sale Suleiman porul ce se afla pașa, pe poftind ca guvernul vitreg să se ducă la trimisul eiePărintele Mitropolit și pledă îndată la palat. Pode față hotărâ o adunare pe 4 care după prănz trimisul eselenții sale, fiindcă acesta ține încă carantină pănă jos în casele lui Mumolu pe podul” Mogoșoaei. În acestea oare tot poporul era pe picioare în mișcare cu totul sgomotoasă, despre o parte pentru scrisoarea aceea, despre alta, că se adeveri cum că la Gurgiu pe pămănt romănesc se află trecuți 3000 soldați turcești în contra tractatelor. Însă ce cătru turburarea de mare, nu atăta să molcomită inimele tutulor, după ce s'a întors părintele mitropolitul cu D. Eliade, carii au adus respuns măngăitoriu: „că înalta poartă dorește din inimă fericirea acestor țeri, și că oștirile turcești, deși s'a căldatu tractatele, sănt aduse numai pentru păzirea și întărirea constituțiunii, fiindcă mulți din reacționari au făcut arătări false, și au făcut să crează pe înalta poartă, că noua constituțiune a făcut'o numai vreo cățiva, iară nu poporul întreg.” Scrisoarea adresată către boieri nu se primi, fiindcă nu era adresată poporului. Secretariul eselenției sale încredințănduse de sepunerea care o arată țara către înalta Poartă, și că constituțiunea este făcută de poporul întreg, și că în țară și capitală domnește cea mai bună orănduială și liniște, trimisă numai de căt ștafetă la eselenția sa Suleiman pnașa, încunoștință ndul despre toate; tot prin această ștafetă trimisă și scrisoarea îndărăt; guvernul însă care luptează putratatea ce este în favorul și interesul poporului, pe lăngă toate acestea nu întărziă a protesta eselenții sale pentru trecerea trupelor turcești pe pămăntul Romăniei. Desbaterile adunării le vom împărtăși altădată. Destul arăta că secretariul turc spre noapte trimise un curier la Suleiman pașa rugăndul ca să retragă oștirile, care însă după știrile cele mai nouă primite de la Iași nu credem să se întămple. Iași, 7. Iulie. Mai nou. Rușii nu voiesc arși din Moldova! Un feldiegher aduse alaltă seară porunca de la St. Petersburg de a mai rămăne, și se încredințează că încă patre divizii mai sănt comăndate a intra în Moldova. Ce se va alege din aceasta? Un răsboiu înfricoștat ruso-turcesc sau și ruso-european. Între aceea Moldavo-romănii vor protesta înaintea ceriului și a poporului cu cea mai mare solenitate. În Nr. v. mai pe larg. - București mai nou. Joi în 22. Iul., se citi în adunare numeroasă o scrisoare a Sultanului, din care se vede că era rău informat. HRONICĂ STRĂINĂ. Franța. Paris. În ședința nn 17. Iul. se vorbi cu mare interes despre călcarea rușilor în principatele romănești. (Ovic.) I. Eliade. părintele este ci mai teritoriului, iar DD. Eliad o știpe Hr. Tell. sainției De abea o mulțime de înaintă cu poporul hotărâ către și de N. de N. sale, de cum să nu meargă singur la tricămpul sipalat, ca meargă mnitropolit la REDACTOR GHEORGHI BARIȚ. ?) Spre orientarea celor din alte țări, Poduri în București se numesc toate ulițele mai mari, pe semne de cănd acelea era podite cu bărne, ca trăsurele să nu se înnece în novoie... R. EDITOR IOAN GĂTTI. - -