Gazeta de Transilvania, 1848 (Anul 11, nr. 3-67)
1848-08-12 / nr. 66
ciști pi mmpimn. ANCVI AP IPPEA, eM” (S6. MVjum Noti, 12.Lărgitul .561- MONARHIA AUSTRIACĂ. TRANSILVANIA, Brașov. Publicul nostru în zilele acestea fu martor unor solenități ostășești care ne aducea aminte anii din urmă ai răsboaielor cu Napoleon. Reocuparea Lombardiei cu frumoasa ei căpitală Milano, învingerea și alungarea regelui Carol Albert cunoscute pe cale oficială dederă prilej garnisonei locale (mai numeroase ca oricănd) ași manifesta simpatiile pentru confrații lor ostași din Italia și spiritul de bravură. Încă vineri în Aug, noaptea pe la 117 care ne deșteptarăm în seuperul unei musice ostășești dispusă de horul ofițerilor mai întei la colonelul Stutterhaim comandantul garnisonei, apoi la Dn. Arbutina comandantăl cetății și a graniței, la judele primaria Albrichsfeld și la Crestels căpitanul cetății. După mușică se auzia vivaturi feliurite în onoarea bărbaților mari, între varii se renumără și banul Ielacic spre nespusa mirare și scandălă a părții ungurești celei mai esaltate; preste tot în zilele acestea se arătară simpatii pe față pentru serbocroați, adică după exemplul Vienei cu prilejul serenadei făcute lui Selacie. Sămbătă se sluji liturghia morților în beserivar. catolică pentru sufletele celor căzuți în răsboiul italian. Garnisona întreagă, cum și magistratul și ofițerii gardei cetățene invitați prietinește șteteză față la această solenitate Dauminecă în 20 mai venind și două escadroane de cai ușori (swetaphlegegs) din ținut, se ținu Te Depm întru suvenirea învingerii și a ocupării Milanului. Trei salve date de batalionul galițian reg. Bianchi compliniră bucuria ostășimii. Seara la 9 ceas, subofițerii garnisonei la bătutul dobelor eșiră în piață cu musică și table; mșii din popor îi petreces. Cetatea era iluminată, cu care fantă și locuitorii manifestară prealuminat încătrău cumpănesc simpatiile lor, nu că dar cineva s'ar bucura de vreo subjugare a lombarzilor italiani, nici de cum, pentru că libertatea e un tesaur al tuturor poporelor, iar de subjugare aici mai poate fi vorbă, ci cumai de pace onorifică supt condiții prea constituționale cu Austria nouă, iar nu cu cea absolutistică, ci se bucurară cu toții de vravera armelor austriace și de umilirea unui rege cumnat, călcătoriți de toate tractatele. Ofițerii dederă și o masă strălucită. Siiu. Știre fatală! A. Tr. Laurianu, eruditul și scumpul nostru scriitoriu, profesorul de filosofie în București zace prine și păzit în cazarmă. Nic. Bălășescu, asemenea neovosit bărbat scriitoriu și profesor e prins în cvartirul său și păzit de soldați. Hărtiile acestora, cum și ale altor doi romăni frați cunoscuți de simțemintele lor naționale și patriotice fuseră apucate și cercetate. Publicul dorește și să cuvine să știe tot cursul acestei întămplări asupritore. Toți întreabă pricina acestei măsure venite ca din mori, căci pișnii nu o știe; toți își află izvorul numai în terrorism. Noi vom spune numai căt știm, însă după ce ne vom informa ceva mai lămurit. Ministeriul maghiar din Vuda-Pesta însărcină cu putere de comisariu regesc pe Lupul Vel, ocărmuitoriul Solnocului din păuntru, ca să meargă în scaunul Murășului și să mijlociască: a) înființarea unei comisii permanente în pașterea art. 16 de lege din a. 1848; b) să cerceteză în urma herbărărilor de pacea publică și pe cei vinovați să-i dea în măna jurisdicțiunei competente spre pedepsire; v) să cerceteză după scăzboasele excesuri ce se făcură cu ocasiunea adunărei marcate din 24 iulie, în urma cărora adunarea se împrăștie, făcănd despre toate aceste o neîntărzietă relațiune; g) să restaure pacea și buna înțelegere între locuitorii acestui scaun și de obște în secuime, arătăndule că patria ce se află astăzi în cel mai mare pericol, o cere aceasta de la dânșii cu tot dreptul. Spre îndeplinirea acestora îl îmbrabă ce toată puterea. (Supt scris palatinul și ministrul din năuntru). O altă ordonanță ministerială îndreptată către toate jurisdicțiile ungaro-transilvane cere, ca comandanții gardelor naționale să nu trimită la cămpul bătăliei pe toți neputincioșii, căci prin aceea pe de o parte se împedecă economia cămpului semănănd acela fără lucrători, iar pe de alta unii din aceia nefiind harnici a da pept cu dușmanul, o tulesc la fugă și aduc și pe cei buni în confuzie, ci să se aleagă bărbații, și mai nainte de a se trimite, să se deprindă cel puțin în apucăturele cele mai de frunte, iar numărul, locul și ziua pornirii să o arate la jurisdicțiunea competentă. Ce se atinge de gardele naționale din Ungaria de sus, vecină cu Galiția, acele din causă că și în numita țară încă prerupseră tulburări amenințătoare, pentru astădată să remănă pe aleasă, ca ne cumva re-