Gazeta de Transilvania, 1848 (Anul 11, nr. 3-67)

1848-07-08 / nr. 56

- 230 rinului din mănă, pănă ce ne vom da sărutarea învierii. A. Rosetti. Șt. Golescu. I. Eliad. G. Magieru. Hr. Tell. A. G. Golescu. N. Bălcescu. N. Golescu. C. Filipescu. Reacțiunea și astădată înnecată. Ni se scriu de vineri din 2. Iulie următoarele: Părintele mitropolitul ne mai putănd suferi dreptele împutări ce'i făcea poporul, a promis încă mercuri în 30.lun. prin graiu, că nu va mai trăda causa poporului, și că daca va mai cuteza a face una ca aceasta, poporul să'larză ca pe un călcător de jurămănt și trădător de patrie. A dea zi joi în 1. Iulie, văzănd că criminalii Odobescu și Solomon mai stau în cazarmă ca capi ai miliției și pretind depărtarea Domnilor Tell și Maghieru din gubernul provisoriu, poporul bucureștean, în număr ca de 20.000 încungiură cazarma și dărămănd îngrădirea ei, pusă măna pe soldați pe tunuri și pe cei doi capi criminali, luă tunurile, se îmbrățișă cu soldații, și desprețuind pe cei doi criminali, le dărui viiața supt condițiune de a eși din posturile lor și a părăsi Romănia, pănă ce constituțiunea dela 11. Ienie va prinde rădăcini sigure. Odobescu și Solomon primiră grația poporului, și alin jurămănt făcut înaintea soldaților și a poporului la picioarele mitropoltului promiseră împlinirea condițiunilor. D. Odobescu aruncă în acel moment jos unul din epoletele sale și încinsă eșarpa libertăței. D. Solomon ar fi făcut asemenea, dar era mai mult mort decăt viu, de leșinul cei veni. Vineri în 2. Iulie se făcu cunoscut publicului, că DD. Odobescu și Solomon își dederă dimisiunile și cer a fi conduși cu pază pănă la hotaru. Apolonie și Margiloman. Pănă aci e prisoarea ce primirăm. Noi nu ne putem opri de a nu lăuda cheragiul și cumpătul poporului romănu, prin care a dovedit un grad însemnat de cultură morală, însă guvernului provizoriu ii recomandăm acum o energie și activitate îndoită. În contra reacționarilor și conspiratorilor să se ia măsurile cele tari și chiar extraordinare spre a mănucea liniștea în țeară. Am și înțeles, că la întămplare de a nu se astămpăra tulburătorii și conspiratorii de din afară și din lăuntru, gubernul provizoriu va publica legea marțială”). De la Iaștini se scrie din 20 Iunie că Talaat Efendi ar fi primit o petițiune sau plănsire amară încărcată cu căteva sute de prime spre a o înainta la Sultanul; mai încolo cum că toate știrile despre venirea muscalilor pănă acum ar fi fost numai manevre spre a spărie pe locuitori, iar adevăr nimic, în căt de aci încolo tocma să vină muscalii, poporul simte cam ce are să aștepte de la ei și începe ai fi rușine de a mai duce frica lor. În adevăr rușine mare, semn de un servilism incarnat, natură tărâtoare. Însă așea le trebue boierilor moldoveni, căci ei spre a străbate cu reformele măntuitoare, nu se îndurară a primi și a decreta desrobirea țăranilor de clacă și beilic, nici lăpădarea de alte privilegiuri netrevnice, pentru ca să aibă în cine să se razime; apoi avuma mănăncă cum își sărură. Cele 35 punte trebuia să fie mult mai bine rumegate. Totul pentru toți Domnilor. Domnului Redactor al Gazetei Transilvaniei! Am lipsit căteva zile din București și neavănd mijloc de a afla nimic din cele ce să petrec pe acolo, am cercat mare bucurie priimind doă numere din Gazeta dumitale îndată ce am sosit în Brașov, și am citit cu o mare aviditate la rubrica „Țara românească, noutățile atingătoare de acest principat cu comentarii făcuți pentru vare tot românul îți va mulțumi din suflet. Într'unul din aceste două numere am văzut restindulă - o că sub însemnatul aș fi fost trimes de gubernul provisoriu la Constantinopol cu banii tributului..) Aci este o mică erore care a dat ocazie de clevetire emigraților, predispuși a explica, a interpreta, iar la vevoe a și inventa feluri de calomnii. Sub- însemnatul, într'adevăr am fost pornit la Constantinopol, însă nu ca să dub tributul, căci gubernul provizoriu nu a așteptat așa de mult pentru ca să împlinească o datorie, ci pentru ca să duc naiște alte depeșe. Călătoria însă nu s'a efectuat debut pănă la Galați. 2-6 Dă intrigi mari să uneltesc ca să sperie pe proprietari că nu vor lua nici o despăgubire după liberare- clăcașilor. Nu e trebuință de nici o intrigă ca să sperie peproprietari, egoismul și sordida aviditate a lor iau fost speriat de mai nainte. Pe lângă spaima aceasta de perderea unei despăgubiri ne e cunoscută și spaima ridicolă că au să piarză niște titluri ce nu însemnează nimic; unii mai cu seamă împing ridicolul și mai departe, ei să tem că au să-și rază barba care nu are nici însemnarea cel puțin ce are la orientali: aceea a venerației și a respectului ce însuflă vârsta și esperiența. Mai zic, încă și spaima multora bă nu vor mai avea ceva robi ca să și ecserceze brutalitatea asupra unor ființe asemenea lor. Aci să cuvine să observăm că sânt și ecsepții onorabile, și când voiu mai avea onoarea a mă mai corespunde cu Dta,le voiu arăta cu plăcere apr ggand song. În numărul 55 al Gazetei Dtale văzu trei publicații, una din 29, și două din 30. Iulie, dar nu văzuiu și proclamația gubernului provizoriu în care își dă socoteală de cuvintele care l'au silit a să trage pe munți.”) Voitorii de rău și persoane de *) O aveți în condica criminală? ) Aflasem tocma de la prietinii guberniului provisoriu, carii la plecare era informați prea cu iuțeală. Red. fănt )Ne venise tărziu, cănd Gazeta era supt teasc. Iată o deasupra. Red.